1,905 matches
-
sau „să eșuezi” În „nouă viață”; pentru ei și pentru foștii lor colegi; asupra modului de a-si reprezenta acum trecutul și gradul de satisfacție față de activitatea anterioară; asupra diferitelor „halte/stații/popasuri” ale parcursului social și profesional al persoanei intervievate și a apropiaților săi după 1990; asupra raporturilor Întreținute cu PDS sau alte partide politice; asupra modului de a-si reprezenta viitorul, personal și politic. Chestionarul, prevăzut inițial să fie aplicat la o sută de persoane, nu a primit În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
reprezenta viitorul, personal și politic. Chestionarul, prevăzut inițial să fie aplicat la o sută de persoane, nu a primit În cele din urmă decât 23 de răspunsuri. El trebuia să ne permită să reconstituim În mod mai precis traiectoria persoanei intervievate, cu atat mai mult cu cât Într-o situație de interviu precum cele descrise mai sus, trebuia evitată orice asociație spontană Între interviu și interogatoriu. Diferența Între semnificația atribuită interviului, În care interlocutorul Își poate pune În valoare statutul de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
28 la 68, În vreme ce acela al institutelor a scăzut de la 378 la 312. Aceste trei categorii, fără colegii, reuneau 537 de așezăminte În 1993 și 549 În 1994. Reconversiunile fostelor cadre ale școlilor din Berlin Strângerea rândurilor Mai multe persoane intervievate evocă raporturile de prietenie care existau Înainte În interiorul catedrelor sau al departamentelor fostelor institute sau școli de partid și care se dezvoltau foarte rar În afara acestui cadru, mai ales de când aceste așezăminte se măriseră, reunind mai multe sute de persoane
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
șanse să reșească, mai ales cei deveniți consultanți de Întreprindere (Unternehmersberaten sau Ostberater, consultanți pentru țările din Est). Cei câțiva economiști care au reușit să aibă relații cu combinatele din Est au putut să se impună că mediatori. Alte persoane intervievate se arătau Însă mai degrabă sceptice față de frecvență unor asemenea cariere: daca existase o anumita euforie la Început legată de extinderea spre Est, ea a fost urmată de multe deziluzii. După ce aceasta Osteuphorie a trecut, firmele care voiau să se
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
propria-i «prostie» din vremea aceea, precum și de credulitatea de care dăduse dovadă față de conducători. Luările de poziție critice În raport cu trecutul, cel al partidului și cel al școlii, sunt considerate adesea de reprezentanții fostei generații drept acte de oportunism. Cei intervievați s-au arătat foarte critici față de o declarație a lui Hans Modrow, pe atunci președinte de onoare al PDS, conform căreia frecventarea unei școli de partid nu constituia semnul vreunei convingeri politice ori a unei viziuni profunde asupra lumii, ci
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fiecăruia este indispensabilă. Se indică (Mucchielli, 1968), de asemenea, și convorbiri nedirijate (libere) asupra subiectului ce se va discuta. Scopul acestor convorbiri este triplu: de a induce o relație personală de încredere și stimă față de intervievator; de a „debloca” persoana intervievată și de a facilita exprimarea opiniilor sale în cursul reuniunii ce va avea loc, deoarece ea se va afla atât într-o situație de siguranță (și-a formulat deja opiniile), cât și în una de un oarecare stres (prezența celui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai fericiți decât căsătoriții, dar și căsătoriții cred că au parte de mai multă fericire decât cei singuri. Bărbații singuri par mai nefericiți decât femeile singure. • Persoanele singure văd condiția lor ca o alternativă veritabilă de viață. Fals, majoritatea celor intervievați apreciază că în următorii cinci ani se vor căsători și își văd singurătatea prezentă ca pe o stare de tranziție. Următoarele propoziții par să aibă o destul de mare acoperire în realitate: • Persoanele singure nu se apropie prea mult de societatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
secvență temporală mai întinsă, aceasta nu este o situație de inechitate, deoarece copiii devin și ei părinți. O anchetă întreprinsă în Franța de C. Gokalp (1978) indică, de exemplu, că atunci când distanța rezidențială este mai mare de 500 km, persoanele intervievate declară în proporție cu 77% că își văd fiica de mai multe ori pe an, și numai 55% spun că își văd propria mamă mai mult de o dată pe an. c) Există o diferență în raportul părinți-copii adulți în funcție de gen
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domnii și doamnele... (1937) și reluate în volumul Stele și luceferi (1969). Convorbirile excelează prin ingeniozitatea și subtilitatea întrebărilor, prin modul de a conduce discuția către răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog și venerația manifestată față de marile figuri ale culturii. Relevante sunt îndeosebi sobrietatea și cumpănirea cu care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
a fost că, astfel, Europa va putea să coopereze, mai degrabă decât să concureze cu Statele Unite ale Americii. Chiar În Franța, o țară pe care mulți americani o percep câteodată a fi În contradicție cu Statele Unite ale Americii, 90% dintre intervievați sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere, iar marea majoritate au spus că dacă ar fi egal un al Americii, Uniunea Europeană ar putea să conlucreze mult mai strâns cu Statele Unite ale Americii 38. În schimb, americanii au o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de realizat. De aceea, sondajele de opinie recurg frecvent la eșantionarea pe cote. Într-o atare formulă, operatorului i se dau doar niște cote - numărul de persoane și caracteristicile demografice pe care ele trebuie să le îndeplinească pentru a fi intervievate -, și nu o listă cu nume și adrese. Se reduce astfel extrem de mult timpul în care poate fi efectuat. Însă, întrucât alegerea nu se face aleatoriu, ea rămânând la latitudinea celui ce intervievează, poate interveni subiectivitatea. Operatorul, conștient sau nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Gândirii) 356 13.2.2. Metode centrate pe observație 357 13.2.2.1. Observarea sistematică și independentă 357 13.2.2.2. Metoda anchetei 359 13.2.2.3. Tehnica Delphi 359 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator) 360 13.2.2.5. Metoda interacțiunii observate (fishbowl) 360 13.2.2.6. Alte tehnici de tip fishbowl 361 13.2.2.7. Grupul de aprofundare profesională (GAP) 361 13.2.2.8. Discuția-panel 362 13.2.2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
substanțial probabilitatea ca persoana respectivă să dea ulterior curs unei cereri mai mari” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 231). Studiul, efectuat pe femei casnice, pornea de la ideea semnării unei petiții referitoare la conducerea prudentă a autoturismelor, majoritatea celor intervievate fiind de acord cu acest lucru. La un interval de câteva săptămâni, un alt experimentator a chestionat subiecții în privința acordului la amplasarea unui indicator mare, grotesc pe pajiște cu inscripția: „Conduceți cu grijă”. Concluziile cercetării au relevat că 55% dintre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să fie dezvoltați într-un grup de cursanți, alocându-se 10-20 de minute pentru fiecare fază. Avantajul principal constă în anonimatul participării, iar construcția individuală poate fi urmată de o dezbatere în plen. 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc "13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
10-20 de minute pentru fiecare fază. Avantajul principal constă în anonimatul participării, iar construcția individuală poate fi urmată de o dezbatere în plen. 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc "13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmată de o dezbatere în plen. 13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc "13.2.2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
2.4. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe concluziile căruia - concluzii afirmate la finele întâlnirii - se poate desfășura un viitor stagiu de intervievare. 13.2.2.5. Metoda interacțiunii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
necesitatea „artei angajate” și a cultivării unui „spirit patriotic, revoluționar”, dar se afirma net respingerea rutinei, închistării, convenționalismului. Numerele din toamna anului 1981 și din primele luni ale anului 1982 vădesc atenția acordată creatorilor tineri (majoritatea celor invitați să colaboreze, intervievați, prezentați și promovați aici nu împliniseră treizeci de ani) și unor probleme de actualitate - literar-artistice, dar și sociale etc. - mai puțin „comode”, abordate fără convenționalism. Primul număr cuprinde un interviu-portret luat lui Gabriel Chifu, o „masă rotundă” cu tema Genul
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
plastice include reproduceri ale unor lucrări ale lui Virgil Mancaș. Există și o rubrică dedicată muzicii. Versuri publică George Arion, Dan Ciachir, Ioana Dinulescu, Carolina Ilica, Ion Mircea, Mircea Florin Șandru, Corneliu Vadim Tudor ș.a. În al doilea număr scriitorul intervievat (de Mariana Dănilă) era Matei Vișniec. Intră în sumar versuri de Carolina Ilica, Radu Felix, schițe de Cristian Teodorescu, un fragment de roman de Eugen Uricaru, o dezbatere la care participă tineri regizori de teatru (Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Alexandru
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
și Veronica Micle, Mihai Eminescu. Note despre debutul său literar), Constantin Hrehor (Eminescu și Putna), Dumitru Apetri (Bucovina - dragostea și durerea marelui Eminescu) ș.a., de asemenea fiind preluat și tradus din franceză un eseu despre poet de Emil Cioran. Sunt intervievați Svetlana Paleologu-Matta, Sorin Alexandrescu, Mircea A. Diaconu, Vasile Andru ș.a. În nr. 3-4/2002 este omagiat poetul Arcadie Suceveanu (cu ocazia împlinirii vârstei de cincizeci de ani), revista cuprinzând o selecție de versuri și o serie de „aprecieri, reflecții, interpretări
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
dispariției lui Marin Preda, încă neelucidate. Textul din La ce folosește Parisul? e o convorbire cu Mioara Cremene, în care partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție. O calitate esențială a cărții vine din aceea că intervievata a fost martora sau protagonista multor evenimente. Stabilindu-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, Mioara Cremene a avut șansa ca până la plecarea din țară să cunoască îndeaproape scriitori de marcă ai epocii, pe care S. o
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
acest gânditor care înainte era cunoscut doar de un cerc restrâns de admiratori. Iar condiția de „personaj” presupunea câteva elemente. În primul rând, un rol, în cadrul căruia ambientul dezolant contrasta frapant cu spectacolul de vervă și de inteligență desfășurat de intervievat: de o parte, o cămăruță sărăcăcioasă, dominată de cărți, dar mai ales de patul unde, îmbrăcat în pijama, în halat sau în pulover, în orice caz cu o nelipsită tichie neagră pe cap, Ț. părea condamnat la o nesfârșită agonie
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
pentru cei săraci, gradul de intervenție a statului în anumite sectoare ale furnizării bunăstării și raportul individ/stat în asigurarea bunăstării. În ceea ce privește principalul actor implicat în rezolvarea principalelor probleme sociale, datele analizate relevă o așteptare puternică față de stat din partea cetățenilor intervievați. Datele cuprinse în tabelul 1 arată că populația invocă drept principal responsabil pentru rezolvarea problemelor sociale statul, care ar trebui să acționeze fie prin diferitele sale instituții (Guvern, Parlament, Președinție), fie ca stat în sine, respondenții invocând doar statul, fără
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]