1,333 matches
-
recte Elena Lupescu, unul dintre numeroșii autori morali ai carnagiului), spre a se convinge că se Îndeplinește totul după bunu-i plac drăcesc... Aveam doar 6 ani În toamna din 1940, când mi-a fost dat să aud pentru prima oară intonându-se „Sfântă tinerețe legionară”. Și acum, la senectute, sunt cuprins de aceiași fiori de bucurie și de Îmbărbătare, ca În copilărie, când se cântă În preajma mea „Imnul tinereții legionare”, care Începe cu sintagma citată În fraza anterioară. Mărturisesc cu toată
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu aceeași grabă, titlurile celorlalte. Vine, apoi, cu pașii aproape țupăiți, ca o vrăbiuță, deși, la trup, nu prea aduce a o asemenea păsăruică; vine, cum zic, la autor, care, rostind câte ceva, dădea autografe, și, i se adresează, de parcă ar intona un pui de cântec: te rog frumos, domnule Aristotel, dă-mi și mie o carte. Și, cu voce mai joasă, aproape de tot, de ureche: dar, să mă ierți, că nu am banii la mine, Însă, nici o grijă. Nici o grijă, Îi
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
bătaie, și, În afară de un corb, care croncănea pe deasupra, nimic, altceva, nu s-a dovedit a fi prin zonă. Din marginea ailaltă a lizierei de salcâm, la a șasea bătaie, de azi dimineață și până acum, seaude o trompetă. O trompetă, intonând, imnul vânătorilor. Asta Înseamnă, traduce, adjunctul șefului de grupă, adjunctul lui Apă de Maluri, deci, asta Înseamnă... că ... a sosit masa! Cum? Dar, ce, am comandat, noi, vreo masă? Nu dumneavoastră. Noi. Localnicii; noi, gazdele, am organizat, asta, din obișnuință
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
în care Felix zări pe bătrânul de peste noapte cu barbișon și broboadă, care broda mereu. Înțelese acum că tanti Aglae, cu Simion al ei și cu Aurica locuiau alături. Felix mai dădu câteva ocoluri odăii, ascultând exercițiile Otiliei, care le intona și vocal acum, cu un glas subțirel și G. Călinescu tremurat. În sfârșit se hotărî să crape ușa, fiindcă auzise niște bocănituri pe alături. Abia scosese capul, și-i răsări înainte fața spână a lui moș Costache, care i se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
suplu, tigrat cu dungulițe negre și argintii, ce purta numele de Relu Înmiresmatul. Arăta destul de înmiresmat. Pe piept îi clănțăneau un soi de odăjdii, iar în dreapta strângea o trestie sugerând o cârjă de prelat. Pentru cine îl implora, știa să intoneze rugăciuni. Și-ai ajuns să-ți rozi tu unghiile de oftică. Și te smiorcăi ca ultimul dintre căcăcioși. Doar din pricina unei generații de tineri poeți sâcâitori și necredincioși, Fiorosule? - Cum să vă explic? coborî complice vocea Fiorosul, ca și cum
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai tâmpite. Dar nu. Prin cele mai infecte cârciumi se plâng că nu-s publicați, că-s interziși, că ar fi desfundători de rahat, că fac naveta. Buuun... Dar cu aceeași guriță cu care n-ar fi de acord să intoneze vreo odă, rămân totuși extrem de interesați să halească. Cu același poponeț, considerat prea gingaș să clocească vreun Omagiu Conducătorului Statului, se înnebunesc, cu toții, după încălecat canapeaua. Behăie cu toții, seamănă între ei, iar ultima lor găselniță e c-ar vrea să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se prefac. La 31 mai 1932 cade și guvernul Iorga-Argetoianu. După dejun, ostenit și cam nebărbierit, dl Iorga își prezintă demisia. Cărămida în capul primului-ministru! trâmbițează goarnele presei. Speciala! Ediție specială!" Dl. Argetoianu, refugiat într-un confesional, tămăduind inimi și intonând Psalmi, este nevoit să afle despre trântirea cabinetului său din gazete. Nu-i nimic, câteva zile gazetele zboară cu tiraje mai mari. Nu numai câteva zile, câteva săptămâni, aproape o lună. Fiindcă la 4 iunie, dis-de-dimineața, în jurul orelor 6,30
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nu toți studenții din București își modificaseră din mers formulele de salut, urlând peste tot, pentru a se identifica între ei, numele învingătorului ce știuse cu atâta talent a le topi inimile? "Ura, Galopenția!" bubuia prin parcuri. "Ura, Galopenția!" se intona pretutindeni din grădinile de vară, sălile de disecție, saloanele cu felinar roșu, perimetrele de arest și trăsuri. Îți țiuiau urechile. Dar merita. Desfășurai o popularitate de deputat. Cele mai frumoase femei veneau să ți se așeze la masă, să te
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a fi numit CĂPETENIA STRĂZII!..." - Cui?!... Dorulețului? Împuțitului ăsta mic? - "E un bărbat ales. Un tainic izvor al spiritului. Și tocmai pe el te-ai încumetat tu să-l înveți poezie... Ai idee cine a scris textul imnului care se intonează pe-aici?" - Adriane, derbedeii ăia și-au bătut joc de tine. Un neîntrecut izvor al spiritului. Ai nimerit la o șezătoare în care se luau peste picior. Maimuțoiul e pe trei sferturi analfabet!... O fi analfabet. Dar o face din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să-ți fie semnalată pe harta izobară, înjghebată de zelul cine știe cărui nepricopsit cercetător al zburdălniciilor climatice. Zburai și gata. Iar Doru Sinistratul exact cu asta se îndeletnicea, zbura de colo până colo într-o completă uitare de sine, bodăgănea și intona titlul unui poem pe care-l reținuse de la un june scriitor, împreună cu care se dinamitase el o dată într-o crîșmă: "Am lăsat puțin lebăr în viața ta". 24 000 de metri mai jos, la sol, în perimetrul pitoresc și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Buddha zâmbind. Aceast... mudr... are și un efect purificator al chakrei celui de-al treilea ochi, contribuind la creșterea nivelului conștiinței de sine și își amplific... efectul dac..., în timpul efectu...rii ei, ne concentr...m atenția asupra respectivului centru energetic, intonând mantra Ta Ț Na Ț Mă Ț Să, ceea ce în traducere liber... înseamn... „viat.../existent... Ț moarte/transformare Ț renaștere/lumin... Ț infinitate”. Mudra degetelor de oțel Pune accentul pe corespondentele existente între degetele de la mân... și cele cinci elemente
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
și să potolească vitalitatea barbară a naturii dinafară, să aducă lucrurile la o temperatură moderată. Rezultatul este că lucrurile se dematerializează, contururile aspre se șterg. Poezia le pune În armonie. O fuziune salutară se produce Între cele două planuri. Obiectele intonează, atunci, un mare imn: „Și-atunci păduri și lacuri și mări și flori și stele Intoană pentru mine un imn nemărginit.” Această pace a universului este Însă provizorie. Timpul este variabil și el tulbură Într-o oarecare măsură liniștea, solidaritatea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei), drumurile sînt de flori (Întoarcerea În iară), În poiene pasc zimbrii și peste „dalba moșie” trece vînătorul mitic (Dragoș), arhetipul. Codrii, cîmpiile, apele, viețuitoarele intonează o doină tînguitoare. O serafie generală (spre a folosi vorba poetului) stăpînește țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o imensă pată de culoare indeterminabilă. Limbajul lui este acela al adorației mistice. Pentru a-l
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o grămadă de lucruri, să nu mai nechezați ca prostovanul ăla, să nechezați mai deștept“. Râse până și Pârnaie. Calu bătea din potcoave de săreau scântei. În cele din urmă își aplecă, în semn de omagiu, greabănul. — Eu sunt prologul, intonă. Comedia poate să înceapă. Îl luă pe Chisăliță în spinare, apoi se săltă pe picioarele dindărăt. Cavalerul ridică sabia, statuia ecvestră era perfectă, lui Chisăliță i se împurpurară obrajii, îi venea să plângă. Nimeni nu-l ridicase vreodată atât de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la loc, o să încep să-i caut prin cap și n-o să-i mai găsesc ? Nu poți să fii într-un singur fel, numai proștii încap într-un singur cuvânt. — Din creștet până-n tălpile picioarelor nu-i niciun loc sănătos, intonă Isaia. Totul e numai rană, nemuiată în untdelemn și nelegată. — Ai văzut ? se bucură Bunelu. Ce-ți ziceam ? Și atunci care-i mai nebun, ăla care caută sau ăla care găsește ? Iadeș se lăsă pe spate, ca să vadă cerul. Deasupra
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
măpiarză. Eu simpatizez cu popoarele tinere, am făcut studii în Germania, în Italia. Giovinezza, giovinezza... - ...prima,.. ve... ra di bel-le-e-e-ez-za!3 continuă cântând Hangerliu, foarte gros. Ca să nu distoneze, Suflețel făcu și el din cap și buze gestul de a intona marșul. - Merg cu forțele... - În special, îl întrerupse Hangerliu cu gândul la masa pecare i-ar fi oferit-o Suflețel, îmi place ciorba de potroace. La noi (voia să zică: în cercul nostru monden) se ignoră asemenea delicii. 2 Rafinat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și din inițiativa noului primar, se târnosi în pripă locașul, deși n-avea picturile canonice și nu era terminat nici interior, nici exterior. Se făcu în această circumstanță o procesiune fantastică ți sinistră totdeodată. Centurii întregi de tineri cu cizme intonară în cor cântece, care în încăperea nudă provocară teribile ecouri. Dalajul bazilicii fu umplut de lumânări aprinse, înfățișînd simbolic pe "morții noștri", iar patru uriașe făclii se ridicau, asemeni unor palmieri între trestii, în amintirea celor patru victime: Pica, Tudorel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce e vorba, Gaittany fu invitat a se urca în automobilul astfel împodobit, și convoiul satanic se îndreptă spre strada lui Pomponescu. Acolo unitatea se opri în fața casei fostului ministru și, așezîndu-se într-un careu, iluminând cu facle imaginile morților, intonă, sub conducerea lui Munteanu, un număr de cântece lugubre, compuse de un cântăreț de bar. Unul din ele se termina prin acest refren: Strigăm în ciuda sorții: Să ne trăiască morții! G. Călinescu După producția muzicală, unitatea țipă în cadență: "Răz-bu-na-re
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
era mult mai normal interiorul familial al lui Pomponescu, unde cele două Pomponești nu abdicaseră o clipă de la pretențiile lor. Spre a umple lacunele orale, Indolenta ședea în fața pianului și, întocmind câteva acorduri, își acompania niște solfegieri vocale de fantezie, intonând când mai stins, când mai tempestos, ceea ce i se păru lui Pomponescu, doritor de conversație, foarte inoportun. Chiar și când intra în vorbă, Indolenta se arăta urmărită de o idee fixă, aceea de a ști dacă în noile împrejurări se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
exagera ca într-o halucinație căscatul Indolentei. Într-o noapte o visă într-un mod îngrozitor, prin contopirea unor imagini reale. Ex-ministrul fusese impresionat afară din cale de procesiunea de lumânări din fața casei sale și de corpul plutonului cu cizme intonînd: Strigăm în ciuda sorții: Să ne trăiască morții! Mergând pe seară la Indolenta, fu surprins la deschiderea ușii de o scenă bizară, în măsura în care nu-i înțelegea rostul. Ioana cânta gâlgâitor și strident, cu două sfeșnice cu lumânări aprinse în mână, pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
războiului respectiv, fără a fi judecați de Curtea Marțială. Unii dintre noi erau, de asemenea, conștienți că învățaserăm tacticile pașnice de protest și împotrivire democratice de la mișcarea americană pentru drepturile civile și de la cea împotriva armelor nucleare. În fine, am intonat nu Internaționala, ci We shall overcome*."64 Mișcările de protest fac și ele parte din cultura populară și îi pot atrage pe străini către deschiderea manifestată de Statele Unite, în timp ce politica oficială le provoacă. Cultura populară poate avea efecte contradictorii asupra
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și de boală , în schimb sufletul îi era încă atât de vioi, încât și prin el Hristos s-a dovedit biruitor (II Cor. 2, 14). Când ostașii l-au adus la tribunal, dregătorii orașului și toată mulțimea care îl însoțea intonau cele mai deosebite strigăte, parcă ar fi adus tocmai pe Hristos Însuși. Oricum și el a adus o bună mărturisire (I Tim. 6, 13)”<footnote Ibidem, cartea a cincea, I, 29-30, p. 185. footnote>. În Istoria bisericească, Fericitul Teodoret, Episcopul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
independență, demnitate, încredere, caritate, tot ceea ce dezvoltarea facultăților noastre poate livra trebuințelor corpului și spiritului; înseamnă progres, înseamnă civilizație. Bogăția înseamnă admirabilul proces civilizator a doi admirabili agenți, mai admirabili chiar decât ea: munca și schimbul. Bun! Dar nu veți intona acum un ditiramb bogăției după ce cu o clipă în urmă copleșeați aurul cu imprecații? Îmi promiteți că veți fi interesat de ceea ce vă voi spune... Vă promit că voi avea răbdare. Este cam puțin. Este tot ceea ce am. Începeți să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de sf. Dumitru s-a serbat aniversara înființării Universității Iași, în asistența reprezentanților autorității publice, a corpului profesoral și a unui numeros public, compus mai cu samă din studenți. În vremea sfințirei apei prin P. S. Sa Arhiereul Bobulescu, corul a intonat imnuri bisericești, după care d. rector P. Suciu urcîndu-se pe catedră a ținut un discurs prin care s-a încercat a face istoricul institut[2or]2elor românești de cultură de la vremile cele mai vechi începînd până în ziua de astăzi, întrucît
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comunicațiunilor; gen. conte Adlerberg, ministrul Casei Imperiale, generalul - adiutant princ. Suvarov; atașatul militar german gen. baron Werder; atașatul militar austriac colonelul baron Bechtolsheim și alte multe persoane înalte. La sosire toate corurile vocale din Iași, conduse de profesorul G. Muzicescu, intonară imnul național rusesc. La coborîre-i, M. Sa fu întîmpinată de domnii ministri Brăteanu și Docan și de generalii ruși d-nii Stahl, Katelei și alții. M. Sa se îndreptă către I. P. S. S. {EminescuOpIX 383} AUSTRO-UNGARIA ["DAMELE ROMÎNE DIN TRANSILVANIA... Damele române
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]