4,572 matches
-
România fiind încă republică), și-a găsit un sălaș în Palatul Elisabeta. Palatul adăpostește zilnic și un număr de colaboratori ai Familiei Regale. Prea puțini pentru a se asemăna cu marile castele din Europa, atât la opulență, cât și la intrigi, colaboratorii Palatului sunt binecuvântați cu un loc de muncă unic, dar și cu sentimentul că, pășind pe Intrarea Românești, intri în România Regală, în afara timpului normal al istoriei. Este un sentiment pe care și eu îl am mereu, și parcă
Palatul Elisabeta sau România regală by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/64280_a_65605]
-
nu sunt munteni. Iar acest cavaler falnic e și nu e Parpanghel. Adică este el, dar luând înfățișarea lui Argineanu, care sforăie la umbra codrului, drogat de apa negativă a unui pârâu vrăjit. Astfel, curajul capătă temeiuri înșelătoare, ca-n intrigile murdare literare și chiar politice. în toiul bătăliei, Parpanghel cade într-o râpă de pe cal și iese din luptă, mort, sau?... Brândușa, mă-sa, vrăjitoare „minunată", află și se pune pe treabă. Aici, cărturarii se ceartă, se contrazic... Erudițianul și
O ceartă în tramvaiul 26 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6438_a_7763]
-
Felicia Antip După 15 romane în care a descurcat intrigi abil încurcate în prealabil și a jonglat cu formule literare extravagante, străduindu-se să-și convingă cititorii că trăiesc într-o lume cu dedesubturi deliberat tăinuite și în care nimic nu e ceea ce pare a fi, Don DeLillo nu mai
Ca în Psycho au ralenti by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6443_a_7768]
-
oricum prea puținele vorbe pe care le folosesc fără să fie măcar siguri de înțelesul lor, ca și cum n-ar conta expresivitatea sau măcar acuratețea scrierii și ar fi suficient să ai idei pentru a publica în presă, sau să născocești intrigi pentru a încropi povestiri și chiar romane întregi. Șerban Foarță nu are doar simțul limbii, el este dăruit cu geniul limbii. Cuvintele, expresiile, zicerile vechi, noi, încă nenăscute, împrumutate sau născocite îi stau la îndemână, gata să se lase îmbinate
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
ricorsi. Conotat prepondernt peiorativ și considerat, îndeobște, nu un dat estetic, ci un derivat epigonic, fenomenul cu pricina nu a încetat, totuși, să fascineze, măcar din motivul general psihologic, ușor asimilabil pentru omul-caființă- căzută, că orice formă de delectatio morosa intrigă, eventual produce revoltă, dar sigur stârnește curiozitate. Despre toate aceste aspecte, cu niște contraforți teoretici impunători și cu un apetit demonstrativ pe măsură, vorbește Angelo Mitchievici în Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene (sfârșitul secolului al XIX
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
Peste 400.000 de familii așteaptă restituirea proprietății. Asta înseamnă 16% din votanți. (...) Văd partidul într-un moment foarte critic, cum critic este și momentul prin care trece țara: foști demnitari ai partidului își irosesc energiile în bătălii pentru șefii, intrigii, dezinformări. Nu știu cât este demență, cât activitate dirijată. Un partid nu poate funcționa decât pe baza unor reguli, nu poate fi partid o adunare, oricât de mare, fără un statut, pentru că structura unui partid este prefigurarea guvernării ce va să vină
Vasile Lupu, noul preşedinte al PNŢCD, propune revenirea la monarhia constituţională () [Corola-journal/Journalistic/47534_a_48859]
-
zei ai teoriei literare sunt Derrida și Roland Barthes, Kristeva și Irigaray, și nu bătrânul profesor K. McCall Saunders care, la cei optzeci de ani ai săi, este de părere că romanul ca gen literar și-a atins apogeul odată cu intriga matrimonială (Austen, Eliot și James) după care a intrat într-un declin din care nu și-a revenit nici până azi. Nu ne este greu, așadar, să ne dăm seama că ceea ce urmează va fi în egală măsură o versiune
Dragostea și fericirea by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5007_a_6332]
-
Eliot și James) după care a intrat într-un declin din care nu și-a revenit nici până azi. Nu ne este greu, așadar, să ne dăm seama că ceea ce urmează va fi în egală măsură o versiune modernă a intrigii matrimoniale amintite - ca un fel de omagiu adus genului - și în același timp o subminare a lui, o punere sub semnul întrebării a afirmației profesorului cu rolul de a atrage atenția că vremurile s-au schimbat și că felul în
Dragostea și fericirea by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5007_a_6332]
-
romanele n-au mai fost reeditate și nici băgate în seamă de critică de la sfârșitul anilor 1970 înainte, când apărea cel din urmă dintre ele. Condotierul se tipărește abia acum, cu o prefață foarte savantă, care încearcă să deslușească o intrigă la fel de voit dificilă ca și scriitura. „Narațiunea se învârtește în cerc”, scrie Martin Winckler, un specialist în Perec, care și-a împrumutat numele de scriitor de la personajul Condotierului, citându-l totodată pe prefațator, care compară scriitura cu „un ghem încâlcit
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4774_a_6099]
-
știe cum s-au întâmplat lucrurile, și pentru sine este lămurită, ultimul act pe care-l are de jucat, spre lămurirea celorlalți, este un studiu de psihologie socială. Zvonurile care umblă între Suha și Sabașa sunt aceleași din părțile Tarcăului. Intrigi de alcov amestecate cu bănuieli de crimă, într-o lume redusă la cele două mari teme. Existența primei o face pe a doua suportabilă, negociind, cum spuneam, acel echilibru în care făcutele oamenilor se compensează cu cele date de soartă
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
exista în România o organizație care ar dori să pună împreună 400 de personalități din Asia și Europa pentru a discuta chestiunile fundamentale ale regiunii (conflictele, energia, economia și sărăcia), primele piedici ar veni chiar de la elita bucureșteană. Ar începe intrigile, orgoliile, meschinăriile și trădările. În cosmopolitul oraș în care a avut loc acea conferință internațională există o mare forță intelectuală. Acolo se află o rafinată elită universitară, diplomatică, științifică și artistică. Tot acolo se află o uriașă parte a potențialului
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
Unii autori dovedesc, pur și simplu, abilitate. Procedează, așadar, prin captatio benevolentiae și au succesul asigurat printre cititorii naivi, care sunt cei mai numeroși, dacă mai e cazul s-o spun. Măsluitul constă la ei într-o rețetă: bunăoară, o intrigă creatoare de suspans, dialoguri scurte, absența descrierilor și portretelor, fraze absolut banale rostite pe un ton ritos, totul grefat pe o problemă morală, socială sau politică la modă. Cu precizarea că rețeta e totdeauna ascunsă cu grijă. Sunt și romancieri
Cum se scrie un roman by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4684_a_6009]
-
cierto modo (Curriculum, într-un fel) - în două volume în care sînt recuperate fotografii, manuscrise, mărturii cu privire la scriitor. Se poate întrevedea astfel cîte ceva din ceea ce a fost o incredibilă muncă asupra textului (corecturi minuțioase, reveniri, planuri de personaje și intrigă), dar și o viață dintre cele mai pline (detalii de obiceiuri domestice, aplecarea spre tehnică - Ballester era un familiar al aparaturii electronice și încă din anii ’80 își înregistra textele la magnetofon -, prieteni din lumea literară spaniolă). În aceste albume
Gonzalo Torrente Ballester by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4975_a_6300]
-
decât Maigret. Dacă o raportăm la analiza ADN, de pildă, analiza psihologică a lui Maigret pare naivă și neștiințifică. În plus, el face singur atât analiza, cât și sinteza. Dacă e să sintetizez la rândul meu, voi încheia spunând că intriga, esențială în romanul polițist dintotdeauna, trece la Simenon în plan secund. Nu lipsește suspansul, dar mai importante sunt psihologia și atmosfera, ceea ce încetinește uzura inevitabilă în romane bazate pe o tehnică în permanentă evoluție, spre a nu vorbi de schimbarea
Romanul polițist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4980_a_6305]
-
vor să scoată de la scriitor ceea ce acesta datorează unor împrejurări reale sau biografice. O astfel de curiozitate îi este interzisă însă, ori măcar limitată, cititorului profesionist care este criticul. Sorin Antohi cade prea lesne în capcana unei lecturi inadecvate. „Dincolo de intriga subțire (...) și de valoarea literară puțin convingătoare (...), scrie el fără să clipească, cititorul român care îl ignoră pe Allan Bloom poate fi interesat de acest roman à clef în măsura în care se interesează de cariera politică juvenilă a lui Mircea Eliade”. Nici
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
pe Allan Bloom poate fi interesat de acest roman à clef în măsura în care se interesează de cariera politică juvenilă a lui Mircea Eliade”. Nici că se putea o recomandare mai nepotrivită! Lasă că Ravelstein este un roman valoros și cu o intrigă (și de idei) cât se poate de captivantă. Nu vreau ca observațiile mele să fie luate ca o polemică întârziată cu autorul postfeței. Ele refuză un fel destul de răspândit de a citi literatura și anume fără a ține seama de
Ravelstein și bietul Ioanide by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4396_a_5721]
-
afilieri biografice, de la care pornesc ficțiuni plăpânde pentru a masca sinonimiile. Planuri de viață nu este un roman cu lipici. Mai întâi pentru că vocea narativă este atât de melancolică, încât impresia e că citim un Musset la bătrânețe. Nu există intrigi, nici turbulențe narative. Doar planuri. Dintr-o viață trecută, a tatălui prizonier în lagărele siberiene, și dintr-una prezentă, a provincialului care ajunge într-un centru european al iradierilor culturale. Sentimentul copleșitor îl refugiază pe Vili Barna în scris. Este
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
toate personajele din Umbra vântului și Jocul îngerului, dezvăluind legături pe care cititorii nu le puteau intui și trasând biografii spectaculoase. Din punct de vedere al dozării tensiunii narative, Prizonierul cerului are o structură bizară. Începe în forță, cu o intrigă captivantă, continuă întrun crescendo constant, punctul culminant se înregistrează pe la jumătatea cărții, după care, până aproape de final, acțiunea stagnează. Ultimele pagini aduc ceea ce englezii ar numi cliffhanger, o situație-limită surprinzătoare, care te ține cu sufletul la gură în așteptarea desfășurării
Două traduceri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4426_a_5751]
-
cartierului... Mai întâi, mergeam la acest micuț cinematograf, în colțul bulevardului, la câțiva metri de casă, unde filmele începeau la ora zece seara și a căror acțiune se petrecea în țări îndepărtate, ca Mexic și Arizona. Nu acordam nicio atenție intrigii, doar peisajele erau cele care mă interesau. La ieșire, în capul meu se petrecea un amestec curios între Arizona și bulevardul Clichy. Culorile firmelor luminoase și ale neoanelor erau aceleași cu cele din film: oranj, verdesmarald, albastrunocturn, galben-nisipiu, culori prea
PATRICK MODIANO - În cafeneaua tinereții pierdute () [Corola-journal/Journalistic/4425_a_5750]
-
copii. Riscul e ca amănuntele, de oriunde le-am culege, să rămână nule ca semnificație. Pentru că ingineria destinului gândită de V. Duda pornește cu motoare alimentate din direcții imprevizibile. Dar într-un singur sens: sinele revelat. Într-o proză cu intrigi palide, felul în care punctele de atracție funcționează este decisiv. Conflictele din proza lui Virgil Duda sunt subțiri, dar ele explodează însumate în subtext. De exemplu, renegarea unei filiații iudaice nu marchează cine știe ce granițe de tensiune pentru un creștin (Toma
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
a vremii. Tot normal este, de asemenea, ca altele, le am în vedere pe cele existente în model, să treacă printr-un proces de metamorfozare radical, impus de evoluția lor în alt context istoric, dar și de modificările intervenite în intrigă și situații. Cazul Cetățeanului T (turmentat) e poate cel mai insolit exemplu. Lui i se rezervă și un dublu, Tache Ionescu, un posibil alter ego- Caragiale îndrăgostit de Zoe în ipostază de creație a sa. Mă opresc aici cu amănuntele
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
motive, înfrunt cu stoicism privirile și remarcele prietenilor care îmi sugerează, mai în glumă, mai în serios, că sunt ușor scrântit, că nu e nimic de văzut și de auzit într-un spectacol de operă. Sigur că simplitatea - chiar schematismul - intrigii, artificialitatea, predictibilitatea reacțiilor și a deznodămintelor libretelor-standard se află la antipodul complicatelor scheme puse la bătaie de conștiința postmodernistă. Dar poate că sunt atras de operă tocmai din nevoia de claritate și simplitate, care poate fi o marcă a vârstei
O seară la operă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4599_a_5924]
-
susține că ”filosofia de politică” a acestuia a fost doar o ”viziune de cârpeală” și nu una de lucru bine făcut, iar intrarea în grevă parlamentară a opoziției înseamnă "sfârșitul politic" al șefului statului, care ”nu lasă în urmă decât intrigi, scandaluri și dosare penale”. Viziunea dumneavoastră de cârpeală, și nu de lucru bine făcut, s-a dovedit a fi filosofia dumneavoastră politică. La Primăria Capitalei, având pe mâini un buget de două miliarde de dolari, ați pozat întotdeauna în victimă
Fenechiu: Filosofia politică a lui Băsescu, doar o viziune de cârpeală () [Corola-journal/Journalistic/46187_a_47512]
-
afirmă Relu Fenechiu. În opinia lui Relu Fenechiu, politica pe care președintele Băsescu a urmat-o este vinovată de neajunsurile românilor, pe care depășirea limitelor suportabilității i-a scos în stradă. "Peste tot, n-ați lăsat nimic în urma dumneavoastră decât intrigi, scandaluri și dosare penale. Starea jalnică a infrastructurii de astăzi vi se datorează enorm, fiind singurul ministru al transporturilor dintr-un stat european care s-a opus cu vehemență modernizării propriei țări”, apreciază Relu Fenechiu. Totodată, liberalul îl acuză pe
Fenechiu: Filosofia politică a lui Băsescu, doar o viziune de cârpeală () [Corola-journal/Journalistic/46187_a_47512]
-
Sunt întrebări cărora, punându- le în seama personajului său pe de-o parte, Mioara Apolzan le răspunde, ea însăși, pe de alta. Stilistic, O vară cu Maia e un carusel. Salturile de nivel sunt foarte frecvente și alcătuiesc, singure, o intrigă separată. De la un punct încolo, curiozitatea nu-i mai vizează doar pe actorii cărții, ci și algoritmii prin care memoria Maiei se deplasează de la un episod de scaldă din adolescență la jurnalul de front al unui vecin. Că meritul nu
Diferențe specifice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4646_a_5971]