2,710 matches
-
Flexman, Matheny, Brown). Călăuziți după criteriul sugerării activității științifice, M.N. Skatkin și I.Is. Lerner, Împart metodele de predare În ilustrative, de problematizare, de cercetare. În a sa Philosophie de l’éducation, J. Leif (1974) distinge metode: didacticiste, atractive, interogative, intuitive și active. O clasificare În funcție de dezvoltarea istorică a metodelor a dat naștere la trei categorii: metode obiective, metode verbale și metode practice (Okoñ, 1974). Reluând o idee mai veche, Întâlnită la J.A. Comenius și I.Fr. Herbart,metodele ar putea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de Învățare care Își găsesc obârșia În acțiunea sistematică de explorare sau investigație proprie a Însăși realității naturale și socio-umane. Potrivit acestui model „empirio-centric” o pondere sporită vor deține așa-numitele: II. Metode de explorare organizată a realității - metode obiective, intuitive care se pot Împărți În două subgrupe principale, după caracterul acțiunii exploratorii, și anume În: 1. Metode de explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), În esență metode de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În judecățile lor. Descrierea rămâne, totuși, o observare adeseori mult prea dirijată și interpretată datorită intervențiilor cadrului didactic preocupat să direcționeze atenția spre aspectele esențiale și importante. 7. Demonstrația teoretică sau logicătc "7. Demonstrația teoretică sau logică" Spre deosebire de demonstrația (descrierea) intuitivă, inductivă, care operează la nivelul perceptiv, empiric, demonstrația (descrierea) logică este o cale deductivă care operează la nivelul raționalului. Este o fundamentare pe cale deductivă, prin raționament logic a unui adevăr. Practic, ea se Înfățișează ca o expunere formată din enunțuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de cugetare (ca, de exemplu, abuzul excesiv de informații, de imagini, de verbalism, de memorizare; transmiterea În exclusivitate a unor cunoștințe de-a gata; supraabundența lecturii; lecturile și reținerile mecanice etc.). Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de explorare a realității (metode intuitive)tc "Metode de explorare a realitĂȚii (metode intuitive)" A determina elevii să cunoască realitatea aceasta Înseamnă, Înainte de toate, a-i ajuta să găsească contactul cu lumea obiectelor și fenomenelor reale așa cum se prezintă ele de fapt. Experiența proprie care derivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de imagini, de verbalism, de memorizare; transmiterea În exclusivitate a unor cunoștințe de-a gata; supraabundența lecturii; lecturile și reținerile mecanice etc.). Capitolul IVtc "Capitolul IV" Metode de explorare a realității (metode intuitive)tc "Metode de explorare a realitĂȚii (metode intuitive)" A determina elevii să cunoască realitatea aceasta Înseamnă, Înainte de toate, a-i ajuta să găsească contactul cu lumea obiectelor și fenomenelor reale așa cum se prezintă ele de fapt. Experiența proprie care derivă din contactul direct cu realitatea sau indirect, cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cercetare se pun Încă din școala primară (E. Fries) sau că se poate vorbi despre felurite tipuri de descoperire, adecvate unor vârste școlare diferite (G. Morine), ceea ce ar presupune elaborarea unor strategii diferențiate În mod corespunzător. Anumite proceduri de descoperire intuitivă, empirică, inductivă sau descriptivă, de observare, de tatonare, de strângerea datelor, de ordonare a acestora etc. ar putea fi aplicate Încă din școala primară, când elevii manifestă o gândire inductivă, În predarea Îndeosebi a cunoștințelor despre natură, a celor geografice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
explorare a problemelor și de raportare a lor la alte probleme anterior Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive" Efectiv, metoda demonstrației poate să Îmbrace forme dintre cele mai variate și mai nuanțate, datorită unei diversități extraordinare a materialului intuitiv și demonstrativ care stă la dispoziția școlii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Însușite (Bruner, 1970, p. 85), deci să Întreprindă noi investigații și descoperiri. Demonstrația tradițională este criticată tocmai pentru faptul că nu a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive" Efectiv, metoda demonstrației poate să Îmbrace forme dintre cele mai variate și mai nuanțate, datorită unei diversități extraordinare a materialului intuitiv și demonstrativ care stă la dispoziția școlii și care de-a lungul anilor de studiu devine din ce În ce mai subtil. Se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a reușit să favorizeze Întrebuințarea datelor concrete, intuitive, Într-o perspectivă euristică. b) Variantele demonstrației intuitivetc "b) Variantele demonstrației intuitive" Efectiv, metoda demonstrației poate să Îmbrace forme dintre cele mai variate și mai nuanțate, datorită unei diversități extraordinare a materialului intuitiv și demonstrativ care stă la dispoziția școlii și care de-a lungul anilor de studiu devine din ce În ce mai subtil. Se practică, astfel: demonstrația obiectelor și a fenomenelor reale, În starea lor naturală de existență și de manifestare (demonstrație pe viu); demonstrația
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
socio-politică etc.; demonstrații clinice; demonstrația exemplelor, a modelelor etc. c) Sensul actual al modernizării demonstrațieitc "c) Sensul actual al modernizării demonstrației" Cunoscută Încă din vremuri Îndepărtate, metoda demonstrației a căpătat amploare Începând din secolul al XIX-lea, odată cu accentuarea Învățământului intuitiv, Întemeiat pe „mărturia simțurilor”, pe principiul intuiției și, În general, pe concepțiile lui Comenius, Rousseau, Pestalozzi, Herbart, Diesterweg etc. ori pe teoria gestalt-istă a Învățării. Era o reacție la Învățământul verbalist, Încetățenit Încă din perioada Evului Mediu și a Renașterii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a materialului demonstrativ-intuitiv În cursul desfășurării lecțiilor. Intuiția (demonstrația) avea misiunea să asigure o impresie durabilă În mintea elevilor, să provoace imagini mintale din care să se sustragă apoi abstracțiunile dorite. Adică noțiunile era necesar să fie prezentate În mod intuitiv și abia după această imprimare sensibilă să aibă loc un proces de abstractizare, de trecere la formalizarea verbală și la memorizarea noțiunilor. În virtutea acestei Înțelegeri, ideile Își găsesc originea În experiența sensibilă (concret-senzorială), fără ca subiectul (elevul) să joace vreun rol
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
lor. Firește, o asemenea pedagogie, fundamentată pe teoria imprimării imaginilor și a abstragerii unor noțiuni generale, a contribuit la accentuarea descriptivismului și a pasivității În procesul de Învățământ. Acestei metode i s-a atribuit prea mult timp doar o valoare intuitivă, imagistică, de simplă ilustrare, de menținere a activității mintale a elevilor mai mult la nivelul actului perceptiv decât la cel rațional (logic); acțiunile exploratorii fiind destul de reduse, trecerea de la fenomen la esență, de la imagine la idee, devenea și ea destul de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exterior (Aebli, 1973, p. 18). În accepție tradițională, demonstrația ignoră tocmai această parte constructiv-operațională, exploratorie a activității elevului. Oricât de bogat și de variat ar fi materialul demonstrativ, dacă elevii nu Încearcă un efort personal de explorare perceptivă, imaginile (datele intuitive) nu se transformă În noi achiziții, de genul noțiunilor. Ceea ce contează În Învățare este punerea În joc a tuturor formelor de acțiune prin care se poate ajunge la pătrunderea În esența lucrurilor. În consecință, este de așteptat ca demonstrația să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cele mai directe (concret-senzoriale) și experiențele cele mai abstracte, și invers, bineînțeles. După Henri Wallon, imaginile sau mesajele audiovizuale au posibilitatea să Înlesnească pătrunderea În miezul lucrurilor tocmai datorită puterii lor de decantare, prelucrare și simplificare inteligibilă a datelor senzoriale (intuitive) și, prin aceasta, de „structurare a realității”. Structurând realitatea, imaginea audiovizuală operează, În fond, o dublă modificare: ea sărăcește sau Îmbogățește realul, subliniază numai caracterele specifice, semnificative ale acestuia, adică reliefează numai acei indicatori care sunt indispensabili pentru definirea noțiunii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
receptivității și interesului. În actul percepției este recomandabil să fie angajați cât mai mulți analizatori; să se prezinte lucrurile nu În formă statică, ci În dinamismul lor, În diferitele stadii de dezvoltare sau de transformare, În acțiunea lor. Prezentarea elementelor intuitive să se Îmbine În modul cel mai strâns cu explicația (care poate să preceadă, să Însoțească sau să urmeze demonstrației, cu misiunea de a facilita sesizarea legăturilor cauzale, de a da un impuls de esențializare etc.), iar materialele iconografice, care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ritm corespunzător demonstrației, pentru a da posibilitate elevilor să realizeze Însușirea corectă a structurilor propuse. Normal este să se asigure activizarea Întregii clase În timpul demonstrației și ulterior acesteia, În etapa prelucrării datelor obținute pe această cale. Întrucât abundența de material intuitiv Împiedică procesul conceptualizării, se va avea În vedere o justă dozare a acestuia, În funcție de experiența cognitivă acumulată de către elevi, evitându-se așa-numitul „verbalism al imaginii”, periculos și el Întocmai ca și „verbalismul cuvintelor”. Pe măsura Înaintării În vârstă, adică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o justă dozare a acestuia, În funcție de experiența cognitivă acumulată de către elevi, evitându-se așa-numitul „verbalism al imaginii”, periculos și el Întocmai ca și „verbalismul cuvintelor”. Pe măsura Înaintării În vârstă, adică odată ce gândirea se Îndepărtează de latura fenomenală, materialul intuitiv urmează să capete o Înfățișare mai schematică, să devină mai simbolic, să apropie efortul mintal de esențializare a cunoașterii. De mare importanță educativă este antrenarea Însăși a elevilor la confecționarea anumitor materiale demonstrative solicitate În procesul de Învățământ. 2. Metode
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de aici, prin calcule, de a se putea ajunge la măsurarea anumitor valori). Această modelare Își găsește corespondența În construcția artificială a unor obiecte izomorfe de tipul modelelor parțiale (denumite adeseori obiectuale sau substanțiale, fizice sau concrete, tehnice sau intuitive etc.). Acestea cunosc și ele diferite tipuri, atingând grade diferite de simplificare și de schematizare. Astfel, unele pot să fie modele similare, reproducând cu fidelitate sistemul original, forma exterioară și structura internă a acestuia, dar executate la altă scară de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
machetă confecționată din material plastic transparent. Această metodă este frecvent utilizată În predarea fizicii, a tehnicii și tehnologiei și Îndeosebi În Învățământul profesional și tehnic. În aceeași categorie putem include și diferitele tipuri de mulaje, denumite În mod obișnuit modele intuitive. Deosebit de instructive devin Însă modelele secționate (fie ele machete, mulaje etc.). Interesante sunt rezultatele cercetărilor Întreprinse de Zörgö În predarea aritmeticii la clasele I-IV, care demonstrează cât de mult pot să faciliteze acțiunile materiale cu modele obiectuale (care concretizează
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nu sunt altceva decât simboluri a căror percepere permite elevilor să-și aducă aminte de operațiunile (operațiile) prilejuite de o problemă” (E. Fries). Utilizate În mod sistematic, ele stimulează spiritul de experimentare În plan mintal, devin un suport al gândirii intuitive,productive și al dezvoltării acesteia; cultivă raționamentul de analogie, capacitatea inventivă, emiterea de ipoteze, formularea de alternative, alegerea soluțiilor etc. Utilizarea modelării reflectă o tendință și o cerință curentă care se observă În activitatea științifică contemporană unde analogia (modelarea) reprezintă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
175-181). Există însă și formule care au reușit depășirea multora dintre limitele coeficienților obișnuiți, bazați pe măsurile convenționale ale asocierii. Una dintre acestea este indicele lui Yasuda, care măsoară în mod valid gradul de imobilitate socială, surprinzând într-o manieră intuitivă procesele sociale asociate cu mecanismele de transmitere de la o generație la alta a statusurilor sociale. Ideea coeficientului Yasuda este de a evalua gradul de mobilitate al unei societăți ce nu este determinată de schimbarea structurii sale sociale prin comparație cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
utilizarea unui instrument de prognoză. Nu există o unanimitate a părerilor în aprecierea unei clasificări a acurateței metodelor cantitative comparate cu metodele calitative. Uneori diferențele obținute cu metode diferite sunt minime. Totuși, pentru prognozarea mediului sociopolitic, tehnologic sau legal, abordările intuitive rămân singurele instrumente cu utilitate practică. Tabelul din figura 1.1 prezintă câteva caracteristici ale instrumentarului de prognoză actual (Pearce și Robinson, 1997). Tabelul 1.2 Având în vedere instrumentul (metoda) de prognoză ales pentru utilizare, colectarea informațiilor va fi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
arată că, în mod surprinzător, acestea folosesc într-un mod inadecvat informațiile interne existente, chiar cele legate de controlul performanțelor, adică situațiile contabile (Lussier, 1995). Capacitatea lor de utilizare a unor instrumente previzionale cantitative este relativ redusă. În consecință, „managementul intuitiv”, în sensul conducerii pe baza experienței proprii sau a unor viziuni ale întreprinzătorului, rămâne o metodă operativă larg utilizată, deși ar fi ideal ca intuiția să fie validată prin utilizarea informațiilor. În practică, se poate constata în mod direct faptul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în al doilea caz s-ar putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic utilizat de teoreticieni. Dacă se preferă o tratare managerială calitativă, adică o abordare relativ intuitivă, dar fără o fundamentare prea riguroasă, atunci diferențele se estompează. 4.1.2.Modelul Porter cu cinci „forțe”tc "4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe”" Modelul ales ca instrument de analiză este creat de Michael Porter (1979) și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
parcurgerea primelor. Dacă este considerată necesară, ultima etapă rămâne pe această poziție, indiferent de permutările care se fac între etapele 1-4 și 5-8 sau de numărul iterațiilor asociate primelor opt etape. Modelul calitativ permite o utilizare mai rapidă și mai intuitivă, specifică micilor firme sau organizațiilor cu decident individual unic. Cum prin această variantă se sugerează o serie de strategii, decidentul trebuie să realizeze o sinteză și/sau o ordonare a acestora. Modelul cantitativ constă în utilizarea unui sistem de scoruri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]