1,427 matches
-
publice franceze, considerat autor de primă mărime, Malraux nu-și va pierde deprinderea de a oculta realul, de a alimenta repertoriul de ambiguitate ficțională, dovadă stând includerea în "Antimemorii" a unei lungi convorbiri cu Mao Tze Dun, aproape în întregime inventate. S. Damian citează în acest sens cartea celui mai recent biograf al lui Malraux, Oliver Toddled. Rămâne în picioare faptul că Malraux, cel mai frapant caz de afiliere temporară la lozincile antifasciste ale Moscovei (ca și Orwell, Ignazio Silone, Koestler
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
unei aventuri / mărturii în lumea cunoașterii ...lumii, cu tendințe nu imediat perceptibile, imprevizibil individuale, cu efectele distanțării și ale deformării, sau ale contemplării contururilor sub lupă. Romancierul favorizează constant expresia unei atari "modificări" personale (imaginare) a unghiului sub care o inventată realitate se înfățișează privirii, acordînd spații întinse analizei reactivității subiective și înțelegerii obiectului. Deși nu pare evident, această amprentă a inteligenței fantasmate, întruchipate de varii personaje construite anume pentru a ocupa rolul decriptor în roman, se regăsește în toate categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a universului traversat. În realitate, apetitul detaliului indică știința artistului miniaturist, neîntrecut în arhitectura grațioasă a filigranului. SCENE ALE MEMORIEI. LA ANTON HOLBAN În crearea unei strategii romanești de anvergură, cel mai important loc pare să-l ocupe "condiția" lumii inventate. Marcel Proust a ales să reprezinte un univers evanescent, dar ascultînd de o întocmire monstruoasă în ramificațiile ei de mondenitate, univers în același timp curgător sub aripa timpului și stătător sub privirea halucinant trează, eterniza(n)tă, a analistului. A
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
din faptele (pe)trecute este a-i da relief și o semnificație superioară celei înregistrate la timpul ei. Naratorul alege o "scenă". Ca spectator, martor anacronic al unui spectacol reluat, eul privește înapoi, construind cu detalii (în parte "rescrise", așadar inventate) o scenă din atîtea altele posibile. Selecția operată implică, neșteptat pentru Sandu, o revalorificare afectivă, momentul devenind, prin simpla aducere în memoria activă, mai "important" decît altele: "Parcă toate faptele trăite sînt la egală distanță de mine, și n-am
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
mai plecat în nicio excursie împreună, nici data următoare, nici altă dată. Poate scopul lui a fost să-l înveselească pe copilul pe care-l credea abătut și ar fi reușit dacă circumstanțele reale s-ar fi mulat pe cele inventate. Cuvintele tatălui erau încărcate de o magie care-ți transforma tristețea în bucurie. Și vocea lui, și gesturile cu care le însoțea. Asta pînă la momentul cînd constatai că lipsește acțiunea, că vorbele alea sînt rostite doar de dragul de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
de lapte" (Tinca); cartofii sunt lehuzi (Har); timpul se ține de oameni "ca un câine flămând"; simbolurile biblice sunt învăluite în mister: "Nu-nchide ochii, nu adormi/ Ceasul e pe-aproape, pe-aici/ Trebuie să treacă". Atrag atenția formele verbale inventate (aroamele, dupăprânzele), "genele lui Dumnezeu cad în călimarul poetului". Arghezi e un poet nereligios care se opune zădărniciei și morții. Transcendența argheziană este o transcendență goală, iar imaginile tăcerii, nepătrunsului sunt imagini ale absenței. Impresionează în creația sa combinația expresie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
subtile, a căror enumerare numai ar necesita multe pagini. Istoria acestui timp, încheiată cu o veritabilă "cruciadă a copiilor", cum s-a spus, nu e lesne de trasat. Căci lipsesc în bună măsură documentele autentice, iar masa celor falsificate, măsluite, inventate, este enormă. Nicicând poate un popor n-a fost supus la o operație mistificatoare atât de vastă. Lipsit brusc de valorile culturale proprii, îndoctrinat cu o persuasiune extraordinară la toate vârstele, supus unui bombardament continuu de informații străine de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nume și un chip Neantului, iar ne-Dumnezeul lor este un Anti-Dumnezeu."23 Este Cioran "dușmanul personal al lui Dumnezeu", în viziunea lui Unamuno? Parafrazându-l pe Unamuno, am putea spune chiar că "dacă nu ar exista Dumnezeu, ar trebui inventat"24, altfel, ar dispărea destinatarul ascuns al patimilor lui Cioran. Sábato consideră că un astfel de ateism nu ar face decât să genereze într-o totală deziluzie asupra valorilor vieții, deoarece acestea "ar rămâne ipso facto anihilate de moarte, care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai e praxis ci techne, adică mod de gestionare tehnică a ordinii sociale. Cînd domeniul de reflecție politică, apoi economică, se lărgește, inovațiile conceptuale devin indispensabile. Conceptele filosofiei poli-tice clasice și cele ale economiei domestice nu mai sunt suficiente. Trebuie inventată o nouă disciplină: Economia politică. La constituire, aceasta va fi în mod fundamental politică, ocu-pînd noul spațiu creat, sub forma unei filosofii sociale. Primii economiști politici s-au interesat de economie deoarece și în măsura în care ea este un sistem de gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lui inteligență îl paraliza"64. Gelu Ruscanu însuși constată că etica pe care o proclamă este supradimensionată, realitățile sociale nu o pot cuprinde. Tablele de legi ale lui Moise, emanate dintr-o revelație divină, sunt și ele prea drastice, trebuie inventată o altă morală, conformă cu firea umană. Concluzia eroului nu contrazice aluzia noastră la acel Creator imperfect: "Gelu: Toată drama este că morala pe care o proclamăm nu e pe măsura noastră. Specia încape în ea ca un braț de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aveau de unde/de ce să le știe studenții, cu verde -citatele în franțuzește, roșul era pentru citatele germane și englezești(aici avea și el probleme, ca tot românul epocii era mai curând francofon), portocaliul pentru cuvinte deturnate iar violetul pentru cele inventate. Privi tabloul din fața ochilor și conchise: un limbaj care într-un cadru ca acela al unei reviste universitare poate fi nociv prin însăși decadența acestui limbaj obscur. Ideea i-a plăcut și-a scris-o în raport. Dar trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
frisonul marilor iubiri, înfruntări militare sau confruntări de idei; variantele de roman polițist nu exclud viața interioară, fundalul politic sau religios și nici ingredientele psy sau horror (Mc Ewan). La mare preț sunt biografiile romanțate (ale unor personalități reale sau inventate), profețiile science-fiction (Michel Faber), erotismul, de regulă complicat prin derapaje psihice ținând de psihanaliză și psihiatrie. În spiritul acestor ultime tendințe învederate de preferințele multor cititori este evadarea dintr-un prezent posesiv și invaziv în lejeritatea acronică a unei narațiuni
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
abia la capătul unui îndelungat efort de reeducare a privirii. Există demersuri și metode utile pentru obținerea acelor clarificări în care Wittgenstein identifică acum adevăratele roade ale muncii filozofice. Nu este însă vorba de tehnici speciale, care trebuie mai întâi inventate și apoi însușite, tehnici cum sunt cele ale analizei transcendentale sau ale analizei logice a limbajului, a căror mânuire competentă ne-ar conduce la „descoperiri“, la fel ca și în știință. Ceea ce se cere este surprinderea conexiunilor relevante pentru înțelegerea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Să remarcăm că simulacrul de dialog este condus, despotic, de cel care se rostește. Și posibilele replici ale „celorlalți“ sînt scornite tot de el, sînt o emanație a aceleiași subterane : „Le‑am inventat chiar eu, căci numai cuvintele se lasă inventate. Nu‑i de‑a mirării că mi‑au intrat singure în cap și au luat formă literară“. Eroul încearcă mereu să scape de literatură, dar eșuează iremediabil pe țărmul ei. Viață nu prea există în aceste însemnări, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
structurale ordonează textele, după cum același decor sumbru, aceeași figurație expresionistă umplu paginile, contorsionate într-un teribil spectacol al spasmelor fiziologice și psihologice, al dramei demențiale de a trăi. Coerența de perspectivă, de construcție și limbaj nu trebuie în acest caz inventată, căci nu este reperabilă, vorba criticului, doar la analiza în retortă. Fiecare bucată scrisă de Aruștei poartă în sine, indubitabil, mărcile poeticității specifice, putând, la rigoare, să fie considerată textul poetic decisiv, emblematic. Adică Poemul. Ceea ce îngreunează considerabil, în treacăt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o sfidare a canonului, o "revoluție elegantă", iar vizarea obiectivelor masculine, cum ar fi Puterea, Libertatea și Creația, pun problema unei democrații pe care femeia începe să o cucerească. Pariziana este în căutarea și aflarea soluției, care trebuie însă mereu inventată. Femeia pariziana este o formă originală de manifestare a modernității, o alegorie a modernității. Femininul francez schițează unele scenografii originale ale modernității. 1.1. Femeia pariziana în imaginarul colectiv și individual Epoca modernă a fost decisivă pentru identitatea Parisului și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mod, în interiorul unui român sau al unui ciclu românesc se organizează un sistem de personaje, o ierarhie, bazată pe contrast, paralelism, complementaritate, diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
articole noi ale femeii pariziene. Parizienele sunt o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
lungilor pauze de tăcere, perioada 1931-1936. Schimbul de misive cu dansatoarea Cumani începe cu cea din 27 iunie 1936 și trece de limita anului 1942, în care Quasimodo a publicat volumul Și pe data e seară. În scrisori iubita, între inventată și reală, (...) modelata pe tiparul platonico petrarchesc (...) este o materie feminină maleabila poate fi încadrată, precizează Macrì, într-o tipologie deloc străină tradiției literare peninsulare.385 Quasimodo pare să se plaseze în pliul unei tradiții aulice, stilnoviste, dantești, petrarchești, michelangiolești
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
corolla / sulla tempia che declina al sonno / e la tua voce orfica e marină. (...) Segreta / la notte delle piogge di calde lune // ți dorme negli occhi: / a questa quiete di cieli în rovina / accade l'infanzia inesistente (Delfica). 385 Tra inventată e reale, (...) modellata sullo schemă platonico petrarchesco (...) una materia muliebre plasmabile, Oreste Macrì, 1986, op. cît., p. 89. 386 Nel solco della tradizione cortese, stilnovista, dantesca, petrarchesca, michelangiolesca, e neopetrarchesca foscoliana e leopardiana (...) tradizione d'investimento archetipico angelicale, creaturale salvifico
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Ronald Dworkin pare una idealist-iluzorie și nimic mai mult. S-a vorbit mult despre un război al religiilor, al civilizațiilor, sau chiar despre un război al civilizației împotriva sălbăticiei. Numai că, "înainte de a fi descoperit, sălbaticul a fost mai întîi inventat" (G. Cochiara). În mod fundamental, avem de-a face cu o confruntare între idei și valori diferite. Acestea au o remarcabilă capacitate de a face istorie, prin speranțele pe care le suscită, prin pasiunile pe care le antrenează, prin miturile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
am ajuns parcă sa regretăm Războiul rece. În tot cazul, cel mai rău lucru pentru S.U.A. în ultimii 20 ani a fost absența unui inamic. Astfel, au început să creadă că totul este posibil și permis și inamicul a trebuit inventat, chiar dacă el este încă puțin vizibil, căci nu e deloc clar ce se ascunde în spatele lui Bin Laden. Și cît au investit americanii în acest personaj și în organizația sa..., aproape cît și în Saddam Hussein pe vremuri... Cu excepția Marii Britanii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acestor "date" cu cele reale, din viața propriu-zisă a scriitorului). Și totuși, nu există un Colegiu Camden, nu există, la Hollywood, o actriță cu numele de Jayne Dennis (pagina ei de web a fost creată, cu imagini trucate și filmografie inventată, de către Ellis însuși!), nu există doi copii în trecutul scriitorului și nu există nici măcar un cîine cu numele de Victor în vreuna dintrea multiplele locuințe ale prozatorului. Cu toții apar însă, ca personaje, în Lunar Park. Bret Easton Ellis nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Se adresează cititorului ca narator (deci, un construct ficțional) și nu ca autor, vrînd să fie perceput astfel și la sfîrșitul cărții, prelungind actul lecturii ad infinitum. Cu alte cuvinte, prozatorul urmărește să-l transplanteze pe acest al doilea Ellis inventat, ficțional, "hașurat" în viața propriu-zisă, care se deschide, prin urmare, aidoma paginilor unui roman. Indubitabil, la origi nea noii "identități" se află sentimentele, viziunile, concep țiile și impulsurile lui Ellis cel real, dar ele suferă mutații, "primesc" nuanțe ficționale, se
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
etapa de tranziție, de început a postmodernismului își propune să desființeze, până la anihilare, orice canon. Nonconformiștii reprezentanți ai acestui curent anticipat într-o oarecare măsură de modernism reușesc, prin frenezia proliferantă a actului creator, să îmbogățească limbajul cu noi lexeme inventate sau reale, dar împrospătate cu noi înțelesuri precum și cu noi imagini, într-un cuvânt, cu o nouă retorică. Generația, marcată de nume precum: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, A. E. Baconski, Ileana Mălăncioiu, se îndepărtează de expresia
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]