760 matches
-
continuare de criza de involuție (menopauza și andropauza) la care se suprapune retragerea din activitatea profesională și din viața socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa de vârstă cuprinsă între 61...70 ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa de vârstă cuprinsă între 61...70 ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție (arteroscleroză cerebrală, psihoze de involuție, demențe senile). Izolarea individului duce la pierderea contactelor și a restrângerii considerabile a comunicării, sentimentul inutilității, pierderea sensului vieții, perspectiva apropiată a morții. Din cele mai sus expuse se poate vedea că fiecărei etape de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade de viață sunt următoarele: tulburări psihice de involuție (arteroscleroză cerebrală, psihoze de involuție, demențe senile). Izolarea individului duce la pierderea contactelor și a restrângerii considerabile a comunicării, sentimentul inutilității, pierderea sensului vieții, perspectiva apropiată a morții. Din cele mai sus expuse se poate vedea că fiecărei etape de viață îi corespunde un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesive. În ceea ce privește cauzele sindromului depresiv acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele în cazul nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD); - depresia de involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obsesiv-ipohondriac se manifestă prin temeri obsedante sau fobii diferite, în special „frica de boală” (nosofobia). Ei poate apare în cursul delirului psihasteniform al schizofreniei. c) Sindromul depresiv-ipohondriac apare sub forma delirului ipohondriac în cursul fazelor depresive ale PMD, melancolia de involuție, depresia vârstei înaintate, în PGP etc. d) Sindromul paranoid-ipohondriac reprezintă forma ipohondriacă a delirului de interpretare. El poate lua următoarele forme de manifestare psihopatologică: - delir ipohondriac de tip persecutat-persecutor, - delir ipohondriac revendicativ sau procesiv. Acest tip de sindrom este întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Morel și dezvoltată de V. Magnan și C. Lombroso. Plecând de la criteriile de evaluare etiologică a bolilor psihice, A. Morel, izolează o grupă de afecțiuni cu un caracter particular, la baza căreia stau fie „infirmități de evoluție”, fie „infirmități de involuție”. Pe primele le consideră „degenerescențe”, pe celelalte le consideră „degradări”; în sensul acestor delimitări etiologice, sunt izolate următoarele categorii nosologice psihiatrice: 1) Degenerescențele, care sunt tare organice ale individului sau care pot fi dobândite familial. K Regis distinge în această
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În această categorie intră următoarele tulburări: stările de arierație sau oligofreniile. 5) Tulburări psihice grave datorate unor deteriorări severe, cu evoluție cronic-progresivă a sistemului personalității și care apar fie în perioada presenilă (demențele Pick și Altzheimer), fie în perioada de involuție senilă (demența senilă și presbiofrenid) și care realizează tabloul clinic al demențelor; în acest grup distingem două sub-clase și anume: a) Demențele abiotrofice primare, cu leziuni organice cerebrale ale țesutului nervos nobil (neuroni și nevroglie) de tip presenil (Pick și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai mare importanță și complexitate. Un rol important revine factorilor psihotraumatizanți care intervin în cursul „perioadelor de criză psiho-biologică” ale individului, fie că este vorba de pubertate și adolescență, fie că este vorba de menopauză și andropauză, din perioada de involuție. În aceste situații „terenul” sau „dispoziția”, reprezintă un factor favorizant major, după părerea lui W. Bräutigam. K. Sckneider consideră dezvoltările anormale ca fiind modificări ale dinamicii psihice legate, în primul rând, de terenul psiho-biologic al subiectului. Precizăm că prin teren
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se află într-o permanentă stare de tensiune psihică. Gândirea sa este dominată de suspiciunea unei amenințări serioase a stării sale de sănătate. Se vorbește chiar de o „atitudine ipohondriacă” constituțională (Chrzanowski). Afecțiunea este mai frecvent întâlnită în perioada de involuție (Sattes). 5) Dezvoltările paranoide Ele trebuie separate de paranoia. E. Kraepelin a definit paranoia ca pe „o dezvoltare lentă a unui sistem delirant bine fixat, cu păstrarea unei clarități și ordini perfecte din punct de vedere formal a gândirii, voinței
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor și caracterul secundar al stărilor depresive, așa cum rezultă din schema
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori psihogeni Polul exogen 2) Tulburările de paralizie ale excitației, în care domină din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de tip demențial. Cele de mai sus reprezintă cadrul psihopatologic în care sunt dispuse formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul de alterare fiziopatologică și psihopatologică a creierului din motive patologice, pe când involuție este procesul natural de declin fiziologic și psihologic al vieții psihice. Ch. Muller insistă asupra relației care trebuie foarte bine precizată între îmbătrânirea fiziologică și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
formele clinico-psihiatrice ale demențelor, pe care le vom prezenta în continuare. În aprecierea stărilor demențiale și a bătrâneții propriu-zise, trebuie făcută diferența dintre senilitate și involuție. Senilitatea este procesul de alterare fiziopatologică și psihopatologică a creierului din motive patologice, pe când involuție este procesul natural de declin fiziologic și psihologic al vieții psihice. Ch. Muller insistă asupra relației care trebuie foarte bine precizată între îmbătrânirea fiziologică și senilitate. Când se transformă „bătrânețea” în boală? De obicei, membrii familiei bolnavului sunt cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu demență senilă, prezentând o stare de „altzheimerizare” completă. Această „Altzheimerizare” a demenței senile are un dublu aspect, atât anatomo-patologic, cât și clinic. Acești bolnavi sfârșesc prin a adopta aspectul clinic al demenței presenile Altzheimer. După această delimitare a cadrului involuției și senilității, putem trece la expunerea sistematică a formelor clinico-psihiatrice de demențe. 1) Demența senilă Această afecțiune psihică este caracteristică vârstei înaintate. Ea se instalează după 65-70 ani, fiind consecința unui proces de senilitate cu atrofie cortico-cerebrală difuză a creierului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
N) și modelul patologic al personalității (A). Ele au un caracter complementar. Se poate vedea, comparativ, dinamica tipurilor de personalitate normală cu etapele sale caracteristice de dezvoltare (protecție - 1b; dezvoltare - 2b; adaptare/integrare - 3b), stabilizare (consolidare/independență - 4b) și declin (involuție - 5b; slăbirea performanțelor - 6b); iar pe de altă parte, dinamica tipurilor de personalitate anormală sau patologică cu „factorii morbigenetici” specifici, reprezentați prin conflicte (reacții - 1a), regresiune (nevroze - 2a), inadaptare (psihopatii - 3a), dezadaptare (psihoze - 4a), deteriorare (demențe - 5a) și deficiențe (oligofrenii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamică a vieții” (Ch. Bühler). În ea se deosebesc trei etape principale: dezvoltarea, consolidarea și declinul. Pe această curbă am înscris, în raport cu nivelul de organizare al personalității, șase situații în evoluția vieții, și anume: protecția, dezvoltarea, adaptarea/integrarea, consolidarea/independența, involuția/declinul, slăbirea performanțelor/nevoia de protecție. Cele șase situații nu au caracter de anormalitate și ele se integrează în nivelul de organizare și dinamică normală a personalității. Curba A este expresia dinamicii anormalității personalității, echivalentă, în ceea ce privește configurația sa, cu curba
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate vedea din tabelul din pagina 426???, în care sunt expuși „factorii de normalitate” (N) și „factorii de anormalitate” (A). Factorii de normalitate (N) Factorii de anormalitate (A) Protecție Conflict/frustrare Dezvoltare Regresiune Adaptare/integrare Inadaptare Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește caractere nevrotice (Glover, Reich). Caracterul nevrotic se distinge de nevroză prin absența simptomelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desfășoară într-o succesiune cronologică precisă între momentul nașterii și momentul morții persoanei. Trecerea de la o etapă de viață la alta se face prin momentele de „criză psiho-biologică”. Acestea sunt: criza psiho-biologică de evoluție, din adolescență și criza psiho-biologică de involuție care marchează trecerea de la vârsta adultă la bătrânețe. Ca biografie, viața este considerată din punct de vedere cronologic ca o succesiune de etape și evenimente care sunt specifice persoanei respective. Dar aceste aspecte, predominant evenimențiale, nu exprimă în totalitate caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihici. Inhibiție: proces funcțional activ care suspendă sau diminuează manifestările comportamentale sau acțiunile bolnavilor psihici. Insatabilitate psihomotorie: incapacitatea de a conserva mai mult timp o atitudine, atenția, de a susține o activitate regulată, de a acționa într-o manieră constantă. Involuție: proces de regresiune globală și progresivă a funcțiilor psihice, în special intelectuale, specifice demențelor. Ipohondria: preocupare excesivă și nemotivată, cu caracter anxios privind propria stare de sănătate asociată cu impresia existenței reale a unor „boli” care nu există în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inactivitate, idei delirante de negație și catastrofice, durere morală, monoideism trist, izolare morbidă, pierderea inițiativei și a dorinței de a trăi, idei și acte suicidare. Menopauză: oprirea definitivă a ciclului menstrual la femeie. Vârsta critică de intrare în perioada de involuție. Este corespondentul andropauzei la bărbat. Mentismul: stare patologică caracterizată prin derularea rapidă a unor imagini cu caracter angoasant, incoercibil, asupra cărora bolnavul nu se poate fixa. Mitomania: alterarea patologică intenționată, adesea involuntară, a adevărului. Dorința de a schimba și de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un mod armonios, agreabil și eficace, în măsura în care circumstanțele îi permit să facă față cu suplețe diferitelor situații și să-și mențină permanent starea de echilibru dinamic. Mai poate fi definită ca „absența bolii psihice”. Senilitate: aspectul patologic al bătrâneții sau involuției. Sevraj: suspendarea bruscă, forțată sau accidentală, a aportului de droguri la persoanele dependente de acestea (toxicomani), în scop terapeutic. Poate da accidente grave, prin fenomenele secundare de carență, motiv pentru care se impune control medical și întreruperea treptată a aportului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Exhibiționism Exogenie Extaz Fabulație Fetișism Fobie Frigiditate Frustrare Fuga Fuga de idei Gatism Glischroidie Halucinație Heautoscopie Hiperestezie Hiperstenia Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]