1,040 matches
-
Todireni, satul Cernești are cam aceeași vechime fiind o veche așezare răzășească iar celelalte sunt de dată mai recentă. În secolul XVII-XVIII se intensifică exploatarea țăranilor și procesul de transformare al țăranilor în iobagi, timp când țăranii din Todireni devin iobagi pe moșia boierului Sturza. Ei vor trece împreună cu moșia Todirenilor în proprietatea Euforiei spitalului Sf. Spiridon din Iași. Moșia va fi dată unor arendași străini care au intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
trece împreună cu moșia Todirenilor în proprietatea Euforiei spitalului Sf. Spiridon din Iași. Moșia va fi dată unor arendași străini care au intensificat și mai mult exploatarea țăranilor din satele comunei Todireni: de pildă, țăranii din satele Cernești și Iurești erau iobagi pe moșia arendașului Codrescu. Intensificarea exploatării țăranilor se accentuează și mai mult ca urmare a pătrunderii capitalismului în agricultură. Reforma agrară din anul 1864 s-a răsfrânt negativ asupra situației țăranilor, constituind în același timp un factor de ascuțire a
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
populația dominantă este cea de etnie rromă, conform ultimului recensământ. Sunt însă mici semne că populația să fie în creștere, tineretul să mențină tradiția sau să se întoarcă în sat pe cât posibil. La începuturi satul a fost un sat de iobagi, pe moșia stăpânita de serii de grofi “ domni de pământ” care au stăpânit aceste plaiuri, imbogățindu-se pe spatele și munca țărânilor , țăranii fiind considerați doar unelte de muncă și câștig. În monografia nepublicata a preotului Dionisie Bucur se arată că
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
au stăpânit aceste plaiuri, imbogățindu-se pe spatele și munca țărânilor , țăranii fiind considerați doar unelte de muncă și câștig. În monografia nepublicata a preotului Dionisie Bucur se arată că în anul 1792 în satul Crihalma erau 73 de case de iobagi, 5 case de jeleri (oameni cu funcții în sat sau la Curtea Grofeasca) și 11 case de cetățeni de etnie rromă, toți fiind împărțiți între „domnii de pământ” - moștenitorii familiei Petki. Preotul Dionisie Bucur, cel care s-a preocupat a
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
apărut în Dejani coloniștii "uniți" din părțile Turdei. Pe de o parte persecuțiile, pe de altă parte favorurile militare tentante, au fost puternicele stimulente pentru ca mulți să abandoneze ortodoxia și să îmbrățișeze uniația(grecocatolicismul). Satul era compus acum din boieri, iobagi, libertini și coloniști turdeni. Cert este că în cele din urmă, tunurile generalului Buccow, armonizate cu persecuția economico-confesională austriacă, cu șantajul violent practicat de către autoritățile grănicerești, cu aducerea coloniștilor uniți din zona Turdei, cu apostazia diplomatică și oportunismul materialist al
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
importantă fiindcă, în documente, satul Sebeș apare abia în urbariile din secolul al XVII-lea când se vorbește, la Sebeș, de un boier "Comșa", cu cei cinci fii ai săi: "Iovan, Domboie, Roman, Stana" și "Onea". Ei au opt "vecini (iobagi)," o pătrime din muntele "Groapa", altă pătrime fiind a iobagilor, fânați de cinci care și arătura de 60 câble. Vorbind de situația social-politică a țăranilor sub stăpânirea domnilor munteni se poate spune că, în această perioadă, țăranii din Sebeș erau
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
din secolul al XVII-lea când se vorbește, la Sebeș, de un boier "Comșa", cu cei cinci fii ai săi: "Iovan, Domboie, Roman, Stana" și "Onea". Ei au opt "vecini (iobagi)," o pătrime din muntele "Groapa", altă pătrime fiind a iobagilor, fânați de cinci care și arătura de 60 câble. Vorbind de situația social-politică a țăranilor sub stăpânirea domnilor munteni se poate spune că, în această perioadă, țăranii din Sebeș erau oameni liberi, singurul lor stăpan fiind voievodul, față de care aveau
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
sub stăpânirea regilor unguri și a principilor ardeleni, de multe ori această țărișoară fiind donată soțiilor voievozilor ardeleni sau altor persoane importante. Din 1690, Țara Făgărașului trece sub stăpânire habsburgică. Țăranii din Sebeș, suportând cu greu condiția de tolerați și iobagi, încet trec la religia greco-catolică, pentru acesti fii ai munților, libertatea fiind suprema valoare așa cum se va vedea și mai târziu. În perioada Dualismului austro-ungar (1867-1918) și la Sebeș ca în toată Transilvania, începe un amplu proces de maghiarizare: învățământ
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
Viștea de Jos și mai departe de-a lungul Oltului dovedește vechimea mai mare a acestor sate. Conscripțiile din anii 1713, 1721-1722, 1733, 1839, 1893, 1900, 1904, 1910 și 1915 ne dau informații despre numărul locuitorilor, structura socială, numele boierilor, iobagilor și al altora, starea materială, categoria etnică privind locuitorii satului Ucea de Jos. Cu titlul de exemplu, prezentăm statistica anului 1910 pentru Ucea de Jos: În anul 1584 Vladimir de Ucea figura ca boier de scaun în Făgăraș, iar în
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
în anii 1607, 1620, 1625 și 1639, boierul Oprea Băcilă din Ucea este menționat ca asesor și apoi jurat. Decurionul boierilor din anii 1721-1722 și 1726 era boierul Alde Băcilă de Ucea. Ca “villicu” (jude, primar), în anul 1722 era iobagul Iuon Cocoș, iar în anul 1726 era iobagul Stan Veru. Sub raport religios, putem spune - în baza celor mai multe conscripții vechi că satul Ucea de Jos a fost în decursul secolelor, în permanență, o parohie ortodoxă. Din rândul celor mai vechi
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
Oprea Băcilă din Ucea este menționat ca asesor și apoi jurat. Decurionul boierilor din anii 1721-1722 și 1726 era boierul Alde Băcilă de Ucea. Ca “villicu” (jude, primar), în anul 1722 era iobagul Iuon Cocoș, iar în anul 1726 era iobagul Stan Veru. Sub raport religios, putem spune - în baza celor mai multe conscripții vechi că satul Ucea de Jos a fost în decursul secolelor, în permanență, o parohie ortodoxă. Din rândul celor mai vechi preoți cunoscuți din documente istorice amintim doar pe
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
Viștea de Jos și mai departe de-a lungul Oltului dovedește vechimea mai mare a acestor sate. Conscripțiile din anii 1713, 1721-1722, 1733, 1839, 1893, 1900, 1904, 1910 și 1915 ne dau informații despre numărul locuitorilor, structura socială, numele boierilor, iobagilor și al altora, starea materială, categoria etnică privind locuitorii satului Ucea de Jos. Cu titlul de exemplu, prezentăm statistică anului 1910. În anul 1910, Ucea de Jos avea 1054 locuitori, 407 copii și adolescenți și 56 de persoane se aflau
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
în anii 1607, 1620, 1625 și 1639, boierul Oprea Băcilă din Ucea este menționat că asesor și apoi jurat. Decurionul boierilor din anii 1721-1722 și 1726 era boierul Alde Băcilă de Ucea. Că “villicu” (jude, primar), în anul 1722 era iobagul Iuon Cocos, iar în anul 1726 era iobagul Stan Veru. Satul Ucea de Sus situat pe malul stâng al râului Ucea, la poalele muchiei Tarata. Prima atestare documentara a satului datează din 1509 și este o sentință judecătorească a scaunului
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
Oprea Băcilă din Ucea este menționat că asesor și apoi jurat. Decurionul boierilor din anii 1721-1722 și 1726 era boierul Alde Băcilă de Ucea. Că “villicu” (jude, primar), în anul 1722 era iobagul Iuon Cocos, iar în anul 1726 era iobagul Stan Veru. Satul Ucea de Sus situat pe malul stâng al râului Ucea, la poalele muchiei Tarata. Prima atestare documentara a satului datează din 1509 și este o sentință judecătorească a scaunului Făgăraș - 12 jurați prezidați de căpitanul suprem Paul
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noiembrie 1377, orașului Brașov, cu condiția ca aceste sate să ajute să se clădească cetatea Branului. În urma acestui document, țăranii din aceste treisprezece sate, au devenit iobagii cetății, fiind obligați să facă numai serviciul militar. Din documentele parohiei evanghelice reiese ca în anii 1713, 1714 și 1718 satul a fost bântuit de ciumă, incendii și inundații. În anul 1740 a fost inundația cea mai mare a râului
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Magyar" "statistikai közlemények”"de "Acsády Ignácz" apărută la Budapesta în 1896 și care a prelucrat datele din ,"Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21". La pagina 201 din acestă lucrare aflăm că în anul 1720 în Borzova erau 5 familii de iobagi, 8 de jeleri (zilieri) și încă 4 familii (altele decât cele amintite anterior). Aceștia dețineau 9 boi, 15 vaci, 8 viței și juninci, 2 cai, 2 stupi și 18 porci("Petri Mór, Szilagyi varmegye monographiaja)." În anul 1733, în Conscripția
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
cu denumirea actuala în anul 1839. După cum se arătă în monografia Sălajului (1908) de D. Stoica și I.P. Lazăr, Bobota este unul din cele mai vechi sate românești din această parte a județului, locuitorii fiind în cursul anilor nobili și iobagi. Cu o bogată zestre culturală și spirituală, cu tradițiile și obiceiurile ei, la care se adaugă frumusețile și resursele naturale ale zonei, localitatea poate fi un punct turistic interesant. O problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
netulburați, sub osebita noastră ocrotire. Când afirmă că acordă libertate și protecție celor care doresc să se așeze în Șmig, Alma și Dârlos, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, se referă cu siguranță la coloniștii sași. Regruparea românilor, în majoritate iobagi, pe alte moșii era puțin probabilă. Cert este că sașii se stabilesc într-un număr destul de mare în zonă și formează în Șmig, Alma și Giacăș comunități catolice bine organizate, încadrate sistemului administrativ al Transilvaniei. În 1325, după moartea lui
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21," la pag. 65, 66. Tot despre această perioadă există date în lucrarea lui Petri Mór ",Szilagyi varmegye monographiaja"” publicată la Zalău în 1904. Conform acestor surse, în 1715 Cigleanul avea doar 3 familii de iobagi (două de unguri și una de român) ce totalizau 27 locuitori (18 unguri și 9 români). În 1720 aici erau deja 6 familii de iobagi și 4 de jeleri (zilieri) totalizând 90 de locuitori (72 unguri și 18 români). Alte
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
la Zalău în 1904. Conform acestor surse, în 1715 Cigleanul avea doar 3 familii de iobagi (două de unguri și una de român) ce totalizau 27 locuitori (18 unguri și 9 români). În 1720 aici erau deja 6 familii de iobagi și 4 de jeleri (zilieri) totalizând 90 de locuitori (72 unguri și 18 români). Alte date apar după câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
1720 ("Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21)." Datele prelucrate ale acestuia au fost publicate de Acsády Ignácz în lucrarea ",Magyar" "statistikai közlemények”" apărută la Budapesta în 1896. De aici aflăm, la pagina 65 că în 1715 existau 4 familii de iobagi și o familie de jeleri(zilieri), două familii fiind de români și 3 de unguri. La pagina 66 a lucrării mai sus pomenite se arată că după 5 ani, în 1720, aici erau tot 4 familii de iobagi dar erau
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
familii de iobagi și o familie de jeleri(zilieri), două familii fiind de români și 3 de unguri. La pagina 66 a lucrării mai sus pomenite se arată că după 5 ani, în 1720, aici erau tot 4 familii de iobagi dar erau deja 3 de jeleri. Petri Mor în lucrarea sa, ”Monografia comitatului Săjaj” completează aceste date arătând că în anul 1715 erau 45 de suflete (27 români și 18 unguri) iar în 1720 erau deja 60 de locuitori, toți
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
anii 1715 și 1720 din Transilvania ("Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21)". În aceste statistici nu apar date despre Brusturi decât din anul 1720 când se arată că aici existau 2 familii de nemeși (proprietari de pământ), 9 familii de iobagi, 9 familii de jeleri(zilieri) și încă alte 7 familii. După câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea sa ,"Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocentiu
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
Magyarorszag népessége Pragmatica Sanctio Lorábam 1720-21," au fost prelucrate și publicate de Acsády Ignácz în lucrarea ",Magyar" "statistikai közlemények”" apărută la Budapesta în 1896. La pagina 65 aflăm datele din 1715 care ne arată că existau aici 5 familii de iobagi iar după două pagini, la 67, vedem că în 1720 existau deja 9 familii de iobagi, 4 jeleri (zilieri) și încă o familie. În completare la aceste date vine Petri Mor care, în monografia sa amintită mai înainte, arată că
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
Magyar" "statistikai közlemények”" apărută la Budapesta în 1896. La pagina 65 aflăm datele din 1715 care ne arată că existau aici 5 familii de iobagi iar după două pagini, la 67, vedem că în 1720 existau deja 9 familii de iobagi, 4 jeleri (zilieri) și încă o familie. În completare la aceste date vine Petri Mor care, în monografia sa amintită mai înainte, arată că în 1715 trăiau în Creaca 45 de suflete (27 unguri și 18 români) iar în 1720
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]