1,538 matches
-
13.1. MÄreh: „Cel tare” (SC); „putearnic” (Blaj); „puternic” (Iov 36,22)221 (BVA); „da învățături” (G-R); „învăța” (BS, C); dynástQs (LXX); „doctor” (Vg); „maître”, „celui qui ț’instruit” (BJ); „Teacher” (RSV). Contexte: ’Pl yaœeg> be-koƒÄ mi k"mohó mÄreh (Iov 36,22): „Dumnezeu este măreț intru puterea să; cine este învățător că El?” (t.n.) We-n"Öan l"kem ’A:on"y lehem ț"r ó mayim l"haț we-lo’ yik"nep ‘Ä: MÄrQk" we-h"yó ‘QynQk" ro’ÄÖ eÖ-MÄrQk
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
aplicat lui Isus Hristos 238. Semnificație: salvator al credinciosului sau al poporului din primejdii și necazuri. 3.1.16.2. Go’el: „cela ce mântuiaște” (Is 41,14; Prov 23,11), „sprijănind” (Is 49,26), „Cel ce vă a ma slobozi” (Iov 19,25), „Mântuitoriul” (Ps 18,15) (SC); „Cel ce izbăvește” (Is 41,14), „am ajutat” (Is 49, 26), „Cel ce-i apară” (Prov 23,11), „Cel ce mă va răsipi” (Iov 19,25), „Izbăvitoriul” (Ps 18,15) (Blaj); „Cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Is 49,26), „Cel ce vă a ma slobozi” (Iov 19,25), „Mântuitoriul” (Ps 18,15) (SC); „Cel ce izbăvește” (Is 41,14), „am ajutat” (Is 49, 26), „Cel ce-i apară” (Prov 23,11), „Cel ce mă va răsipi” (Iov 19,25), „Izbăvitoriul” (Ps 18,15) (Blaj); „Cel ce șteț mântuiește/ izbăvește”, „Acel ce-o să-mi dezlege” (Iov 19,25), „răscumpărătorul” (Ps 18,15) (BVA); „Mântuitorul” (Ier 50,34; Is 41,14), „Ocrotitorul” (Prov 23,11), „Răscumpărătorul” (Is 49,26
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ce izbăvește” (Is 41,14), „am ajutat” (Is 49, 26), „Cel ce-i apară” (Prov 23,11), „Cel ce mă va răsipi” (Iov 19,25), „Izbăvitoriul” (Ps 18,15) (Blaj); „Cel ce șteț mântuiește/ izbăvește”, „Acel ce-o să-mi dezlege” (Iov 19,25), „răscumpărătorul” (Ps 18,15) (BVA); „Mântuitorul” (Ier 50,34; Is 41,14), „Ocrotitorul” (Prov 23,11), „Răscumpărătorul” (Is 49,26) (G-R, BS); „Răscumpărătorul”; „Mântuitorul” (Is 41,14); „Răzbunătorul” (Ier 50,34; Prov 23,11); „Izbăvitorul” (Ps 19,25
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Răscumpărătorul” (Is 49,26) (G-R, BS); „Răscumpărătorul”; „Mântuitorul” (Is 41,14); „Răzbunătorul” (Ier 50,34; Prov 23,11); „Izbăvitorul” (Ps 19,25) (C); ho lytroúmenos (Is 41,14), ho rysámenos (Is 49,26), lytrÄtes (Ps 18,15), ho eklýein méllÄn (Iov 19,25) (LXX); „redemptor” (Vg); „rédempteur” (BJ); „Redeemer” (RSV). Contexte: Go’al"m ƒ"z"q / YHWH Te>"’ÄÖ šemÄ (Ier 50,34; cf. Prov 23,11): „Răscumpărătorul lor este puternic și numele Lui este Domnul Savaot.” (BS) ... we-ya:‘ó
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ƒ"y we ‘aƒarÄn ‘al ‘"p"r y"qóm we-’aƒar ‘Är niqepó zo’Ö: „Știu că Răscumpărătorul meu e viu și că El, în ziua cea de pe urma, va ridica iarăși din pulbere această piele a mea ce se destramă.” (Iov 19,25) (t.n.) Yihyó le-r"țÄn ’imrQy p we-hegyÄn libb le-p"nQk" YHWH Țór we-Go’al (Ps 19,15): „Primește cu bunăvoință cuvintele gurii mele și cugetele inimii mele, Doamne, Stâncă mea și Izbăvitorul meu!” (C) În
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
stabilită. Dacă, pornind de la verbul al carui participiu activ este, îl interpretăm că „cel care se consideră mai presus de toți”, nu îl putem compara cu nici un nume biblic, dar aceeași idee este exprimată, de pildă, de capitolele 38-41 din Iov, în care Dumnezeu vorbește despre măreția să dovedită în lucrarea creației. 4.3.4. al-labb"r (2.1.6.8.) este în aceeași situație că și al-Mutakabbir: apare tot o singură dată, în aceeași listă, si de aceea s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
specifică, așa cum e pentru altul un burg din Flandra, un orășel din nordul Italiei sau Londra, ori Parisul. Poezia lui Bacovia nu are nici o afinitate cu Însemnările lui Neculai Manea, ci cu o cu totul altă carte, anume, cartea lui Iov, dar un Iov fără Dumnezeu, deci fără dezbatere cu absolutul, ci doar cu o mare absență, ceea ce e în fond tot un absolut. De asemenea, deși se fac mereu apropieri între Bacovia și Eminescu, nu pot câtuși de puțin să
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pentru altul un burg din Flandra, un orășel din nordul Italiei sau Londra, ori Parisul. Poezia lui Bacovia nu are nici o afinitate cu Însemnările lui Neculai Manea, ci cu o cu totul altă carte, anume, cartea lui Iov, dar un Iov fără Dumnezeu, deci fără dezbatere cu absolutul, ci doar cu o mare absență, ceea ce e în fond tot un absolut. De asemenea, deși se fac mereu apropieri între Bacovia și Eminescu, nu pot câtuși de puțin să le întrevăd. Nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
sfârși înecată în sânge, iar cavalerul se va topi în finalurile multiple, mișcătoare ale apocrifei. Alte povestiri imaginează finaluri necanonice ale luptei Sfântului Gheorghe cu balaurul sau versiuni ale unui nou potop, corupt, inventează narațiuni de asemenea necanonice în jurul lui Iov sau a lui Cain ori descriu riguros coșmarul nașterii Leviatanului sau al pedepsirii unei cetăți. În Istorii pe care n-am să le scriu (1998), circumstanțele (spațiale, temporale, cauzale etc.) continuă să fie minime. Ficțiunile manifestă de regulă paralizia logică
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
a revistei este susținută de autori puțin reprezentativi, în poezie mai ales: N. Mihăescu- Nigrim, G. Tutoveanu, N. Țimiraș, Const. A.I. Ghika, Al. Gherghel ș.a. Proză scurtă semnează N. Batzaria, I.A. Bassarabescu, N. Porsenna, Al. Cazaban, Mihail Lungianu, D. Iov. Eseuri și note critice dau Ion Sân-Giorgiu (Credințe și mafii literare, Misticismul lui Paul Claudel, Cuvinte despre dramă), N. Mihăescu- Nigrim (Poezia modernă) și I. Marinescu (Un mare naționalist - Octavian Goga, Marile figuri ale neamului - N. Iorga). I. face loc
IMAGINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287535_a_288864]
-
, D.[imitrie] (22.III.1888, Uricani, azi Nicolae Bălcescu, j. Botoșani - 22.VIII.1959, Aiud), poet, prozator și publicist. Este fiul Ecaterinei și al lui Toader Iov, mici negustori rurali. A absolvit Școala Comercială Superioară din Iași (1907), apoi a fost o vreme funcționar bancar în București. În această perioadă și-a câștigat o anume notorietate prin versurile și proza publicate, mai intens din 1910, în „Universul
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
militează prin versuri, proză, articole pentru evidențierea caracterului românesc al etniei și al spiritului locuitorilor din Basarabia, argument esențial al luptei pentru redobândirea acestei provincii. De-a lungul carierei sale publicistice, I. a semnat și D. Liuba, D. Pădure, D. Iov, Solferino. Între 1941 și 1944 a fost și director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor (și recitator) de poezii patriotice și ocazionale. După război a trăit ascuns în București
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, îngr. I. Oprișan, București, 2002, 351-374; [Donația Elena
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din lumea literară, îngr. I. Oprișan, București, 2002, 351-374; [Donația Elena și Ioan D. Apostu. 2003], ADLTR, A-184. C.T.
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
spirituală, după cea politică, „la care toți românii erau datori să contribuie”. Prin rubricile „Versuri și proză”, „Studii”, „Recenzii”, „Revista presei”, „Poșta redacției”, se realizează o bună imagine a vieții culturale. Sectorul de poezie este reprezentat de Ion Sângeorgiu, D. Iov, Ion Ojog, Artur Enășescu, G. Voevidca; proza - de Tiberiu Crudu, Vladimir Nicoară. Publicistică semnează Vintilă Mihăilescu, Artur Gorovei, Tiberiu Crudu. Se publică necrologurile lui Al. Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Ioan Bogdan, A.D. Xenopol și se consacră un număr întreg împlinirii a
JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287682_a_289011]
-
ardelenești”), George Todoran, N. Batzaria, Ernest Bernea, Iosif E. Naghiu (Eminescu și „Familia”), Al. Hodoș, Zenovie Pâclișanu, Septimiu Popa, Gr. Tăușan, Ion M. Neda. Sunt dedicate numere omagiale lui Iosif Vulcan, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Nicolae Iorga. Mai colaborează D. Iov, Ion Ojog, Emil Zegreanu, Stelian Constantin-Stelian. C.A.
FAMILIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
Tutoveanu, V.I. Popa, I.U. Soricu, I. Ojog, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu). Războiul este subiectul predilect și în proză, ilustrat prin schițele lui Tudor Pamfile (Căprarul Grigoruț, Zădarnica teamă, Vinovatul). Alți prozatori sunt G.M. Vlădescu, M. Lungianu, D. Iov. Printre textele inedite din paginile revistei se numără o scrisoare a lui I.L. Caragiale către Lupu Kostache, privind punerea în scenă, în 1912, a Scrisorii pierdute, o alta, a lui Anton Naum, precum și Poeme în proză de Șt. Petică. Alți
FLORILE DALBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]
-
un fals. Din ultimi ani de viață ai lui Augustin (422 sau 425) datează cartea despre Cele opt întrebări ale lui Dulcitius (De octo Dulcitii quaestionibus) care trimite în mare măsură la operele precedente. În 399-400, scrie Observații privitoare la Iov (Adnotationes in Iob), o serie de note făcute pe marginea exemplarului său din Cartea lui Iov; notele au fost apoi strânse de elevii săi; este o operă pe care chiar Augustin, în Retractări, o consideră obscură. Bibliografie. Ediții: CSEL 28
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Cele opt întrebări ale lui Dulcitius (De octo Dulcitii quaestionibus) care trimite în mare măsură la operele precedente. În 399-400, scrie Observații privitoare la Iov (Adnotationes in Iob), o serie de note făcute pe marginea exemplarului său din Cartea lui Iov; notele au fost apoi strânse de elevii săi; este o operă pe care chiar Augustin, în Retractări, o consideră obscură. Bibliografie. Ediții: CSEL 28, 2, 1895 (Quaestionum in Heptateuchum libri VII. Adnotationum in Iob liber unus: I. Zycha). Această serie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
aceea, Augustin reia și sintetizează motivele din cele două cărți precedente referitoare la necesitatea botezului care servește la ștergerea unicului păcat comis de copii, adică cel originar, și la presupusa posibilitate de a nu păcătui, negată și de Scriptură (cf. Iov 14, 4-5; Psalmi 50, 6-7); îl citează, ca pe o autoritate, și pe Ciprian. Urmează imediat un alt tratat, dedicat și acesta lui Marcellinus, ca să-l ajute să depășească unele dificultăți, intitulat Spiritul și litera (De spiritu et littera) în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
e lesne de înțeles, el a respectat criteriile școlii din Antiohia. Iulian a scris Explicații privitoare la cei doisprezece profeți (Explanationes duodecim prophetarum) din care ne-au rămas interpretările la Osea, Ioil și Amos, și un comentariu la Cartea lui Iov (Expositio libri Iob); ne-au parvenit și unele fragmente dintr-un Comentariu la Cântarea Cântărilor. În fine, a tradus Comentariul la Psalmi scris de prietenul său Teodor din Mopsuestia. Bibliografie. Ediții: CSEL 42, 1902 (alte opere între care De nuptiis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
el obtuza definiție Vulgärkatholizismus, adică de „catolicism vulgar, umil”), în timp ce în vremurile noastre doctrina lui spirituală atrage în fiecare zi tot mai mult atenția cititorilor. Prima sa operă este reprezentată de cele treizeci și cinci de cărți ale scrierii Despre morală în Iov (Moralia in Iob), compuse când Grigorie se găsea la Constantinopol ca nunțiu papal. Așa cum indică titlul, exegetul are preocupări preponderent morale, chiar dacă reușește încă să valorifice învățătura lui Origen care, deși îndepărtată în timp, ajunge până la el; însă, oricum, nu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]