1,407 matches
-
la Iași. 29 Corneliu Botez, Omagiu, 1909, p. 33. 30 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 61. 31 Ibidem. 32 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 74. 33 Ibidem, p. 74-75. 34 Ibidem, p. 75. 35 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 184. 36 Corneliu Filip, Secvențe botoșănene, București, Editura Sport-Turism, 1983, p. 241. 37 Ibidem. 38 Ibidem. 39 "Revista Moldovei", an IV (1924), nr. 3-4-5, p. 46. 40 Ibidem. 41 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 39
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
72 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 121/1929, f. 10. 73 Ibidem, f. 6. 74 Ibidem, f. 7. 75 Ibidem, f. 1. 76 Ibidem, f. 8. 77 Înscrisul descoperit la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
75 Ibidem, f. 1. 76 Ibidem, f. 8. 77 Înscrisul descoperit la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 403. 85 Nicolae Liu, Gheorghe Marinescu despre cauzele morții și despre genialitatea lui Mihai Eminescu, [în] *** Momente din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 403. 85 Nicolae Liu, Gheorghe Marinescu despre cauzele morții și despre genialitatea lui Mihai Eminescu, [în] *** Momente din trecutul medicinei, Studii, note și documente sub redacția dr. G. Brătescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 403. 85 Nicolae Liu, Gheorghe Marinescu despre cauzele morții și despre genialitatea lui Mihai Eminescu, [în] *** Momente din trecutul medicinei, Studii, note și documente sub redacția dr. G. Brătescu, București, 1983, p. 508. 86 Ibidem. 87 Augustin Z
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
G. Brătescu, București, 1983, p. 508. 86 Ibidem. 87 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 101. 88 Ibidem, p. 577. 89 Corneliu Filip, op. cit., p. 245. 3. Capela noastră, cu vârfurile aurite La intrarea dinspre Botoșani în Ipotești cele două biserici, una a satului, cealaltă a Eminoviceștilor stau alături: una, mărturie a familiei, alta construită în amintirea poetului. Așa cum se vede din șosea, biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
construită în amintirea poetului. Așa cum se vede din șosea, biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă și azi ca un simbol al credinței și al spiritualității neamului în oaza de liniște a Ipoteștilor. Legate direct de Eminescu, cele două biserici de la Ipotești aflate pe coama dealului, în spatele casei memoriale au avut destine spectaculoase, deloc ușor de descifrat; istoriile lor par să se împletească o vreme, pentru ca, în cele din urmă, să-și găsească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă și azi ca un simbol al credinței și al spiritualității neamului în oaza de liniște a Ipoteștilor. Legate direct de Eminescu, cele două biserici de la Ipotești aflate pe coama dealului, în spatele casei memoriale au avut destine spectaculoase, deloc ușor de descifrat; istoriile lor par să se împletească o vreme, pentru ca, în cele din urmă, să-și găsească, fiecare, drumul ce i-a fost hărăzit. Pe anumite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din țară, dacă destinul lor n-ar fi fost legat de cel al lui Mihai Eminescu. * * * Atunci când Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei, renumit prin exactitatea evidenței tuturor bunurilor sale, prin păstrarea actelor doveditoare cumpără Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești. Tot boierul Anastasie Bașotă pune să se copieze în cancelaria sa toate documentele vechi și nouă, pe care le preia de la maiorul Săvel Manu, vânzătorul moșiilor amintite. Primul dintre cele 17 documente privitoare la partea de moșie din Ipotești poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din Ipotești. Tot boierul Anastasie Bașotă pune să se copieze în cancelaria sa toate documentele vechi și nouă, pe care le preia de la maiorul Săvel Manu, vânzătorul moșiilor amintite. Primul dintre cele 17 documente privitoare la partea de moșie din Ipotești poartă data de 12 aprilie 1620. Important este faptul că în aceste acte sunt pomenite nume de vechi familii de răzăși între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut biserica, ce se află astăzi din cărămidă [...] pe temelie de piatră 3. Aceeași sursă (dar și multe altele care întăresc afirmația), atestă faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci 4. Un act din 10
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Leca și Mihai Georgeanu, despre care aflăm că a fost caterisit și condamnat la 6 luni și o zi închisoare pentru cununie fără acte7. Se va cunoaște un incident similar legat de unul din preoții care slujea la bisericuța din Ipotești, în timpul când Eminovici era stăpân și-l plătea în numerar. De menționat că pentru un interval considerabil de timp nu se găsesc documente în legătură cu bisericuța și cu preoții ipoteșteni. Abia în anul 1838, într-o însemnare catagrafică Satul Ipoteștii, proprieta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din Ipotești, în timpul când Eminovici era stăpân și-l plătea în numerar. De menționat că pentru un interval considerabil de timp nu se găsesc documente în legătură cu bisericuța și cu preoții ipoteșteni. Abia în anul 1838, într-o însemnare catagrafică Satul Ipoteștii, proprieta a dumisale aga Doxachi Hurmuzachi cu alți răzăși și anumi frații Isăcești și Neculai Albotă găsim chiar dintru început următoarele precizări: la biserica cu hramul mai marilor voievozi erau doi preoți, un diacon și doi dascăli. Primul preot era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
argățos 10, ca după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică la Agafton, intrată în cin la 1828. Nu fără motiv, desigur, maicile o porecliseră Jurăscioaea cea nebună. Venea destul de des la Ipotești, iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
civil; la trăsură sau la sanie, iarna, înhamă patru cai albi, pentru a-și demonstra noblețea nativă. Vorbea binișor franțuzește și nemțește și-i plăcea grozav vânătoarea. Matei, fratele poetului, povestește într-o scrisoare către Corneliu Botez că, venind la Ipotești, în toamna lui 1865, Iachint pleca zilnic la balta Cucorănilor după vânat, iar la despărțire dăruia bani Harietei, Aglaiei și chiar lui Matei. Arhimandritul avea chiar o țiitoare, iar când surorile îl apostrofau că s-a depărtat de biserică, răspundea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
după vânat, iar la despărțire dăruia bani Harietei, Aglaiei și chiar lui Matei. Arhimandritul avea chiar o țiitoare, iar când surorile îl apostrofau că s-a depărtat de biserică, răspundea constant: foarte bine am făcut 11. Revenind la bisericuța de la Ipotești, o însemnare din 1 ianuarie 1852 vorbește despre osăbite stări de locuitori aflători în acest sat nesupusă la nici un fel de dări și havalale, de câțiva bătrâni nevolnici și văduve, de preotul Vasili Hudișteanu, dascălii Toader sin Diaconu precum și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sale. Cu toată credința în Dumnezeu, la cel mai mic afront el își ieșea din fire și lua uneori hotărâri pentru care plătea mai apoi. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu botezul catolicului Samoil Franco [...] la biserica din satul Ipotești 19. Episodul este povestit de Matei Eminescu într-o scrisoare către Corneliu Botez, datată 14 aprilie 1909; deși drastică, aceasta merită reprodusă pentru savoarea ei: Costake Caraieni, un grec românizat din Botoșani, accepta, la intervenția căminarului, să-și mărite cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i dea tata 100 de galbeni. Ferm, cum era tata, i-a răspuns cu indignare că nu dă nici un ban și pe Frank tot are să-l boteze. Zis și făcut. A luat pe Frank în trăsură, l-a dus în Ipotești și de acolo a pus pe popa bisericei, anume popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
luat pe Frank în trăsură, l-a dus în Ipotești și de acolo a pus pe popa bisericei, anume popa Vasile, și a botezat pe Frank; s-a dus pe urmă la Caraieni și s-a făcut nunta. Biserica din Ipotești era proprietatea mamei, o cumpărase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murguleț. Dar pe urmă, face Vlădica jalbă la domnie, ridică pe popa Vasile în fiare și-l duce la protoerie, iar contra tatei iese decret să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nu se închideau în aresturi. Dar și recunoscător a fost Frank; până la moarte tata n-a avut un prieten mai intim ca pe Frank 20. Mai mult decât atât, după moartea căminarului (8 ianuarie 1884), înmormântat lângă bisericuța din cotuna Ipotești, farmacistul Franck a luat-o pe Harieta în Botoșani, găsindu-i casă cu chirie. Și, cum la cununie Eminovici i-a împrumutat lui Frank și 5000 de franci, bani din zestrea Harietei, farmacistul va avea grijă ca din dobânda lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fiind față lângă el atât tânăra soție, cât și nunii cununiei 23. Protopopiatul Botoșani dispune să se desăvârșească botezul după toate regulele religiei noastre 24. Urmare a acestui fapt, în 1858, aprilie 18, se trimite Protopopiatului Botoșani mărturia locuitorilor satului Ipotești dată pentru preotul Vasile Hudișteanu, aflat în stare de arest, în care supt-iscăliții încredințează că în vremi de triizăci ani de când ne păstorește (Vasile Hudișteanu) nu s-au abătut la nici un catahrisis împotriva pravilii și a canoanilor duhovnicești 25. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai târziu, la 20 aprilie 1858, se află că preotul s-au săvârșit din viață 28; astfel, conflictul s-a stins, căci nici biserica n-avea interes să se implice într-un scandal public. După răposatul Vasile Hudișteanu, slujește la Ipotești preotul Neculi Karano-Hakmann, care va pleca nemulțumit în mai 1863, așa cum reiese din suplica trimisă Mitropoliei la 20 martie același an. Motivul? Proprietarii acelor părți de moșie nu mi-au dat pământurile de hrană, după așezământ, și nici casă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminovici. Urmarea a fost că preotului i se aprobă plecarea în satul Bursuceni, unde, probabil, găsise locul liber 30. Pentru un răstimp de aproape trei decenii, documentele lipsesc. Abia în aprilie 1892 arhiva atestă un nou preot la bisericuța din Ipotești. Este vorba de Ion Ursachi, succesorul lui Constantin Irimescu. Cântăreți i-a avut pe Costache Tuluc și Ion Irimescu. În mai 1892, preotul Ursachi adresează o cerere onor sfinției sale Părintelui Protoereu al județului Botoșani spre a-l considera ca desărcinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ursachi adresează o cerere onor sfinției sale Părintelui Protoereu al județului Botoșani spre a-l considera ca desărcinat din funcția de preut de la cotunul Cătămărăști, com. Cucorăni, pe motiv de prea mare depărtare de Cucorăni, unde am ședința ca paroh de Ipotești 31. Cu timpul, lucrurile intră în făgașul normal. Preoții vor putea arenda pământul bisericii, ba vor avea o vreme și casă parohială în Ipotești. Cum preoților li se cereau rapoarte conform cu legea clerului [...] articolele 40 și 28 în ceea ce privește partea morală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
com. Cucorăni, pe motiv de prea mare depărtare de Cucorăni, unde am ședința ca paroh de Ipotești 31. Cu timpul, lucrurile intră în făgașul normal. Preoții vor putea arenda pământul bisericii, ba vor avea o vreme și casă parohială în Ipotești. Cum preoților li se cereau rapoarte conform cu legea clerului [...] articolele 40 și 28 în ceea ce privește partea morală, starea civilă precum și starea materială a Parohiei, iată ce se găsește la punctul c al unui astfel de raport pe întregul an 1894/5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]