1,406 matches
-
158,10 Ipotești III 2.200 Derivația Olt - Vedea 6,82 TOTAL JUDEȚ: 92.500 286,75 5.08 Județul Prahova Buzău - Sărata 18.100 Canal Siret - Bărăgan 39,82 TOTAL JUDEȚ: 18.100 39,82 5.09 Județul Teleorman Ipotești II 7.600 Derivația Olt - Vedea 23,56 Ipotești III 76.500 Derivația Olt - Vedea 237,15 Ipotești IV 27.500 Derivația Olt - Vedea 85,25 Nord Câlniștea 32.500 Derivația Olt - Vedea 100,75 TOTAL JUDEȚ: 144.100 446
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
6,82 TOTAL JUDEȚ: 92.500 286,75 5.08 Județul Prahova Buzău - Sărata 18.100 Canal Siret - Bărăgan 39,82 TOTAL JUDEȚ: 18.100 39,82 5.09 Județul Teleorman Ipotești II 7.600 Derivația Olt - Vedea 23,56 Ipotești III 76.500 Derivația Olt - Vedea 237,15 Ipotești IV 27.500 Derivația Olt - Vedea 85,25 Nord Câlniștea 32.500 Derivația Olt - Vedea 100,75 TOTAL JUDEȚ: 144.100 446,71 5.10 Județul Vrancea Ruginești 23.300 Canal
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
08 Județul Prahova Buzău - Sărata 18.100 Canal Siret - Bărăgan 39,82 TOTAL JUDEȚ: 18.100 39,82 5.09 Județul Teleorman Ipotești II 7.600 Derivația Olt - Vedea 23,56 Ipotești III 76.500 Derivația Olt - Vedea 237,15 Ipotești IV 27.500 Derivația Olt - Vedea 85,25 Nord Câlniștea 32.500 Derivația Olt - Vedea 100,75 TOTAL JUDEȚ: 144.100 446,71 5.10 Județul Vrancea Ruginești 23.300 Canal Siret - Bărăgan 68,73 Cotești - Râmnicu Sărat Nord 16
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
de post! sperînd o clipă, nu mănînci carnea! concesivă de bucurie, îți scot totuși smîntînă! dar el, cum să nu mănînc puiul! mutat în compartimentul vecin, la mare discuție, în uz etimologia populară atestată de Caragiale, poetul Inimescu e din Ipotești de Botoșani, este și Ipotești de Suceava! un ucraineanț, buni ucrainenii, ca și românii, patru sute de oi, mi-am făcut căciulă la el! de la Gura Humorului în sus e rai, la vale e iad! sînteți de la Sadova! nu, de la Izvorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu mănînci carnea! concesivă de bucurie, îți scot totuși smîntînă! dar el, cum să nu mănînc puiul! mutat în compartimentul vecin, la mare discuție, în uz etimologia populară atestată de Caragiale, poetul Inimescu e din Ipotești de Botoșani, este și Ipotești de Suceava! un ucraineanț, buni ucrainenii, ca și românii, patru sute de oi, mi-am făcut căciulă la el! de la Gura Humorului în sus e rai, la vale e iad! sînteți de la Sadova! nu, de la Izvorul Anei, la Rarău, eu sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
moldovenii în Bucovina. Având în vedere aceste considerente, Balș avea să propună autorităților vieneze realizarea unui schimb de moșii, prin care proprietățile Fondului religionar rămase pe teritoriul Moldovei, Havârna și Novoselița urmau să fie date în locul proprietăților imobiliare ale Cantacuzinilor, Ipotești și Tisăuți, din Bucovina 105. În privința Fondului religios greco-neunit, la 27 martie 1784, Consiliul Aulic de Război din Viena, pe baza propunerilor făcute de concepistul Vasile Balș, comunica episcopului Bucovinei că administrarea acestuia urma a fi făcută sub conducerea episcopului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la cărăușie, deoarece patentul pentru cărăușie existent pentru Galiția ar fi potrivit pentru provincie, acesta a fost poruncit Administrației Bucovinei. Amintire. Privind organizarea impozitării. Amintire. Privind schimbarea moșiilor Havârna și Noua Suliță, ale Fondului Bisericesc, aflate în Moldova, cu moșiile Ipotești și Tișăuți, ale Cantacuzinilor, aflate în Bucovina. Amintire. În privința orașelor cum acestea ar fi să realizeze potrivit cu împrejurările lor locale organizarea magistratului, înființarea de cărămidării, instituirea unei ordonanțe de poliție, stabilirea unui fond (de rezervă) etc. Amintire. Privind clerul armenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei serie nouă, nr. 23 (85) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României COȘEREANU, VALENTIN Ipotești sau realitatea poeziei / Valentin Coșereanu ; cuvânt înainte de Eugen Simion. Ed. a 2a, rev. Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 978973-37-1847-5 I. Simion, Eugen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei serie nouă, nr. 23 (85) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României COȘEREANU, VALENTIN Ipotești sau realitatea poeziei / Valentin Coșereanu ; cuvânt înainte de Eugen Simion. Ed. a 2a, rev. Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 978973-37-1847-5 I. Simion, Eugen (pref.) 821.135.1.09 Eminescu,M. Redactor: Ioana Coșereanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) VALENTIN COȘEREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei Ediția a doua, revizuită Editura Junimea Iași 2015 Cuvânt înainte Valentin Coșereanu, muzeograf-cercetător și, în fond, fondatorul Centrului Național de Studii de la Ipotești, publică acum un studiu despre ceea ce am putea numi spațiul eminescian sau semnele (elementele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
facebook a editurii Junimea. (c) VALENTIN COȘEREANU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA VALENTIN COȘEREANU Ipotești sau realitatea poeziei Ediția a doua, revizuită Editura Junimea Iași 2015 Cuvânt înainte Valentin Coșereanu, muzeograf-cercetător și, în fond, fondatorul Centrului Național de Studii de la Ipotești, publică acum un studiu despre ceea ce am putea numi spațiul eminescian sau semnele (elementele realului) care preced și, poate, influențează creația poetului. Subiect dificil, relație mereu controversată pentru că, se știe de la Proust și Valéry încoace, estetica acceptă greu identitatea dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acuitate Sainte-Beuve). Valentin Coșereanu este avertizat asupra acestor primejdii și se ferește să stabilească relații directe între poem și un fapt din biografia poetului, mulțumindu-se să reconstituie, așa cum am spus, istoria din afară care însoțește scrierile lui Eminescu: istoria Ipoteștilor, istoria casei în care au locuit Eminovicii, împrejurările (codrul, lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
locuit Eminovicii, împrejurările (codrul, lacul), personajele care au venit în contact cu familia Căminarului, istoria bisericii, întâmplări din viață care, într-un chip sau altul, se pot regăsi în ficțiunile lui Eminescu (de pildă, fuga unei frumoase vieneze, pripășită la Ipotești, cu un aprig răzeș local) etc. Excurs pozitivist, cercetare documentară, încercarea de a depista în operă semnele realului? Toate la un loc, cu scopul, neascuns, de a defini spațiul germinativ, cum ar fi spus Noica, primordial. Valentin Coșereanu reușește să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să-l determine, folosind cercetările de până acum ale eminescologilor (de la G. Călinescu la Augustin Z. N. Pop) și aducând date noi, scoase din arhivele locale (informații despre cumpărarea și vânzarea moșiei, a casei din Botoșani și a casei din Ipotești, sumele de galbeni puse în joc, numele actorilor, procesele care au urmat decenii în șir, numărul caselor din satul Ipotești în vremea copilăriei lui Eminescu, manipulările politice ale prefectului etc.). Toate acestea n-au legătură, desigur, cu poemele lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
date noi, scoase din arhivele locale (informații despre cumpărarea și vânzarea moșiei, a casei din Botoșani și a casei din Ipotești, sumele de galbeni puse în joc, numele actorilor, procesele care au urmat decenii în șir, numărul caselor din satul Ipotești în vremea copilăriei lui Eminescu, manipulările politice ale prefectului etc.). Toate acestea n-au legătură, desigur, cu poemele lui Eminescu și nici cu prozele sale, dar au legătură cu spațiul de existență din care a ieșit geniul eminescian. E bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu devotament, pricepere și talent în acest studiu care evadează sistematic din cadrele lui pozitiviste. Eugen SIMION Preambul Timpul care bate-n stele Bate pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
stele Bate pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul operei literare, decât orice spațiu locuit vreodată de Eminescu și îi marchează scrisul de la început până la sfârșit 1. În temeiul corpusului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pulsul și în tine (Glossă, variante) Ideea depistării tuturor textelor eminesciene care implică direct sau indirect Ipoteștii a aparținut lui Petru Creția. În perspectiva evocată, cărturarul se adresa unei edituri bucureștene: volumul conține totalitatea textelor eminesciene referitoare la Ipotești. Locul Ipoteștilor în opera lui Eminescu, până acum neștiut în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul operei literare, decât orice spațiu locuit vreodată de Eminescu și îi marchează scrisul de la început până la sfârșit 1. În temeiul corpusului de texte alese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poate fi înțeles ca un obiect static, independent de istoria sa. Este de neînțeles cum e în momentul de față, fără a ști cum a devenit astfel 2. Întemeindu-se pe documente din arhive (inclusiv din fondul documentar aflat la Ipotești), primele patru capitole ale cărții descoperă și refac autenticitatea ipoteșteană a acelor timpuri, acea parte nedeslușită până acum în întregul ei. Deși antologia amintită mai sus n-a văzut încă lumina tiparului, parte din textele ei au fost valorificate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
până acum în întregul ei. Deși antologia amintită mai sus n-a văzut încă lumina tiparului, parte din textele ei au fost valorificate în volumul Eminescu-Ipotești-Eminescu, apărut în colecția Eminesciana, Editura Junimea, Iași, 1999, apoi, revizuit și adăugit, în Colecția Ipotești, editat de Centrul Național de Studii Mihai Eminescu în anul 2000, la centenarul morții poetului. Reconstituirea atmosferei ipoteștene, parte integrantă a copilăriei poetului și deloc neglijabilă în economia textului eminescian, este necesar să fie revendicată tocmai de la acele documente (inedite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
grad de dificultate s-a datorat mai mult sincopelor temporale în descoperirea unor noi documente de arhivă; cercetările efectuate de predecesorii noștri se resimt de pe urma acestor lacune documentare. Prin urmare, aceste capitole recompun, folosind date reale, atmosfera copilăriei poetului la Ipotești, scriu și descriu istoricul casei, al celor două biserici una a familiei, cealaltă a satului, construită la inițiativa lui Nicolae Iorga și Cezar Petrescu în amintirea lui Eminescu, precum și istoricul labirintic al celor 420 hectare de pământ ce alcătuiau moșia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
descriu istoricul casei, al celor două biserici una a familiei, cealaltă a satului, construită la inițiativa lui Nicolae Iorga și Cezar Petrescu în amintirea lui Eminescu, precum și istoricul labirintic al celor 420 hectare de pământ ce alcătuiau moșia Eminoviceștilor de la Ipotești. Cum întâmplările din trecut sunt într-o oarecare măsură cauzele evenimentelor din viitor 3, am găsit de cuviință să nu ne oprim cu ele la moartea părinților sau la data ultimei vizite a lui Eminescu la Ipotești, ci să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșia Eminoviceștilor de la Ipotești. Cum întâmplările din trecut sunt într-o oarecare măsură cauzele evenimentelor din viitor 3, am găsit de cuviință să nu ne oprim cu ele la moartea părinților sau la data ultimei vizite a lui Eminescu la Ipotești, ci să le aducem pe toate la zi, respectând curgerea firească a evenimentelor. În felul acesta, ele pot fi (re)descoperite în imaginile creației eminesciene, căci timpul nu este altceva decât o măsură a schimbării. Nici spațiul nici timpul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
copilăriei ipoteștene a poetului. Demersul acesta are drept țintă depășirea locurilor comune din analizele care au precedat, și, recurgând la citate semnificative din operă, evidențierea faptului că bineștiutul univers de inspirație ipoteșteană e mult mai cuprinzător decât este acceptat îndeobște. Ipoteștii reprezintă locul dominant al imaginii întâiei iubiri; asocierea între sentimentul consumat în deplină inocență și durerea provocată de moartea prematură a iubitei, ce marchează profund și iremediabil nu doar biografia eminesciană, ci opera în întregul ei, este menit să reliefeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
omului, întrucât acționează și dăinuie dincolo de moartea lui8. Realitatea strictă, pe de o parte, și sublimarea ei în operă, pe de altă parte, rămân, însă, un mister. Or, misterele se revelează doar, nu se și comunică. NOTE 1 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 502. V. Anexa. 2 Lee Smolin, Spațiu, timp, univers. Trei drumuri către gravitația cuantică, Traducere din engleză de Anca Vișinescu, București, Editura Humanitas, 2006, p. 65. 3 Ibidem, p. 66. 4 Ibidem, p. 35. 5 Mihail Eminescu, Poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]