2,312 matches
-
și că variabilele observate sunt extrase de acolo, vom numi această sursă de variabile factori fundamentali. Deoarece nu am participat la crearea universului real de variabile prin aplicarea operațiilor descrise anterior, vom numi aceste surse factori ipotetici (constructe sau variabile ipotetice). Factorii care sunt implicați în crearea mai multor variabile observate sunt numiți factori comuni, iar aceia care sunt folosiți pentru crearea unei singure variabile observate sunt numiți factori unici. 8.4.3. Variație, covariație și corelație Există două proprietăți ale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetare va reprezenta o dimensiune a unui concept mai amplu. În situațiile cele mai simple, conceptul de referință este măsurat direct prin indicatori empirici, cum ar fi nivelul de educație, veniturile etc. Indicii (variabilele index) apar sub diferite denumiri: constructe ipotetice (Vlăsceanu, 1982) indicatori generali/indici empirici (Mărginean, 2000). Indicii sau constructele ipotetice sunt concepte cu valoare teoretică (interpretativă) elaborate pe baza condensării informațiilor empirice. În locul prezentării unor mesaje empirice mai mult sau mai puțin disparate, se elaborează un concept sintetic
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cele mai simple, conceptul de referință este măsurat direct prin indicatori empirici, cum ar fi nivelul de educație, veniturile etc. Indicii (variabilele index) apar sub diferite denumiri: constructe ipotetice (Vlăsceanu, 1982) indicatori generali/indici empirici (Mărginean, 2000). Indicii sau constructele ipotetice sunt concepte cu valoare teoretică (interpretativă) elaborate pe baza condensării informațiilor empirice. În locul prezentării unor mesaje empirice mai mult sau mai puțin disparate, se elaborează un concept sintetic cu valoare interpretativă. Principala problemă în construirea indicilor este folosirea adecvată a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a repudia modelul măsurării unidimensionale, se recomandă totuși aplicarea și a altor modalități de construcție a măsurilor compozite, a indicilor. O modalitate o reprezintă construcția indicilor pentru care nu se mai impune cerința unidimensionalității, dar nici nu se identifică dimensiunile ipotetice. Prin modelul index se realizează o măsurare nondimensională asupra unor domenii care nu sunt unidimensionale, dar cărora nu li se identifică cu suficientă precizie natura structurii interne și a interrelațiilor dintre elementele componente. Se folosesc astfel tehnici diverse de elaborare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
care, În viața sa pământească, realizează perfecțiunea unei arte. Un meșter popular ce lăcuiește ireproșabil poate fi declarat tezaur viu de către Împărat, căci excelența aparține acestei lumi, hic et nunc. Ea nu se situează Într-un dincolo postmortem, Într-o ipotetică viață de după moarte, ci se concretizează atunci când voința individului nu mai stă În calea lucrării naturii, când nici o viscozitate personală nu se interpune și nu frânează armonia naturală. Maestrul Ueshiba, fondatorul aikido, le spunea discipolilor că acela care i se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
la rezultate asemănătoare. În cercetările sale, R.L. Carner (1963) sugerează și el necesitatea adaptării Întrebărilor la tipurile de gândire pe care vrem să le dezvoltăm. Întrebările de tipul „de ce?” și „cum?” și, În general, Întrebările cauzale, relaționale, ca și cele ipotetice („dacă... atunci...?”), ar fi reprezentative pentru orientarea activității gândirii spre operații superioare, În timp ce altele de tipul „care?”, „cine?”, „ce?”, „unde?”, „când?”, „ce sunt?” ar Îndeplini o funcție mai mult cognitivă. De mare utilitate ar fi și așa-numitele Întrebări „de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a raționa, bazat acum nu pe manipulările concrete, ci pe operațiile propoziționale, formale care permit să-și reprezinte desfășurarea activităților fără a mai fi necesară prezența lucrurilor concrete. Treptat, gândirea lor capătă un caracter ipotetico-deductiv, Încep să opereze cu propoziții ipotetice, ceea ce deschide posibilitatea reflecției libere, detașate de real, proiectată În planul posibilului (Bruner, 1970). b) Felurile reflecțieitc "b) Felurile reflecției" Sub aspectul conținutului, reflecția variază În funcție de natura problemei,fenomenului, acțiunii etc. luate În centrul atenției. Ca atare, se vorbește desprereflecția
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o aproximare a realității, cu scopul de a facilita reprezentarea ascunsului (a ceea ce este ascuns) În obiectele și fenomenele realității. Motiv pentru care modelul Înlocuiește reprezentările primare, parametrii și relațiile Între variabile (componente) În favoarea construirii unei reprezentări mai raționale și ipotetice. În felul acesta, subliniază I.L. Martinand (1987), el ajută gândirea complexului, permite descrierea variabilelor și a interacțiunii, a relațiilor interne dintre aceste elemente componente și valorile constrângerilor externe (Astolfi, Develay, 1991). Așadar, modelul descrie sau reproduce numai aceledeterminări esențiale (elemente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noțiunilor respective. Datorită acestui fapt, un model devine mult mai suplu, mai omogen și mai abstract În același timp. Este adevărat, modelul are un caracter arbitrar, este o simplă reflectare formală a realului; dar este o reflectare cu dublu caracter - ipotetic și sistemic (metodologic), ceea ce servește cunoașterii, studiului faptului real, Învățării. Intervențiile modelelor În cursul desfășurării lecțiilor sunt justificate În funcție de nevoile de explicare, nevoi care depășesc simpla stabilire de relații cauzale. Adeseori utilizarea modelelor vine În completarea experimentului. Considerăm utilă și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Valoarea este specifică pentru acea entitate. Deși, în anumite situații, valoarea specifică ar putea fi egală cu suma obținută din vânzarea activului, această valoare reflectă beneficiile încasabile din deținerea activului Și, ca urmare, nu presupune în mod necesar un schimb ipotetic. Din această categorie face parte valoarea de investiție sau subiectivă. Diferențele dintre valoarea unui activ pentru o anumită entitate Și valoarea lui de piață exprimă motivația intrării pe piață a cumpărătorilor sau vânzătorilor. A doua categorie reprezintă prețul care, în
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
este prețul care ar putea fi primit în urma vânzării unui activ sau plății, în cazul transferului unei datorii într-o tranzacție obișnuită între participanții pe piață la data evaluării”. Această definiție are două caracteristici: prima - valoarea justă reflectă o tranzacție ipotetică, verbul „ar putea” (would - în engleză) susținând această argumentare; a doua - valoarea justă este o valoare de ieșire, fiind explicit interzisă utilizarea valorilor de intrare (cost curent) sau a valorii de utilizare. Totuși, raportat la ultima precizare, conform căreia valoarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de reținut faptul că valoarea de realizare reprezintă prețul de vânzare pe care îl poate obține o entitate din vânzarea unui activ. Prin urmare, în tranzacția de vânzare intervine pe de o parte entitatea, în calitate de vânzător Și o altă entitate ipotetică, în calitate de cumpărător. Din acest punct de vedere, valoarea de realizare se deosebește de valoarea justă, unde atât vânzătorul cât Și cumpărătorul sunt entități ipotetice care ar dori să tranzacționeze activul respectiv. Valoarea realizabilă este determinată la timpul prezent. În cazul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în tranzacția de vânzare intervine pe de o parte entitatea, în calitate de vânzător Și o altă entitate ipotetică, în calitate de cumpărător. Din acest punct de vedere, valoarea de realizare se deosebește de valoarea justă, unde atât vânzătorul cât Și cumpărătorul sunt entități ipotetice care ar dori să tranzacționeze activul respectiv. Valoarea realizabilă este determinată la timpul prezent. În cazul activelor, valoarea realizabilă poate fi egală cu valoarea brută de realizare, cu valoarea netă, adică valoarea de vânzare minus costurile cu vânzarea, cu valoarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
puternic afiliată cu forțele de clasă, traiectoria sa ideologică ar fi fost mai ușor identificată, expusă și combătută. Reala autonomie a sistemului educațional construită pe baza propriei structuri interne servește la reproducerea claselor sociale mult mai eficient decât un sistem ipotetic care ar fi mai apropiat de interesele economice. Mai mult, autonomia sistemului educațional francez traduce și retraduce în felul său complicat clasele și grupurile sociale prin componentele lui sub marca mentalității și a bunăvoinței oficiale. Astfel, este mai degrabă ușor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poate fi reprezentată de spațiul geografic al pieței, în acest caz stakeholder-ul interesant fiind consumatorul, dar și de o zonă unde o modificare a mediului induce modificări ale „regulilor jocului” ce pot afecta echilibre ale organizației. De exemplu, considerând cazul ipotetic al unui fabricant de centrale termice, aria de interes monitorizată poate fi zona de distribuție a produsului - Moldova și nordul Dobrogei -, dar și zona în care sunt fixate forurile de decizie a prețului gazelor - Moscova pentru firma Gazprom - sau a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cât și cel al ariei (sau al pieței) necesită o maximă precauție, fiind vitale pentru succesul analizei. Un decupaj prea îngust va determina o analiză lipsită de orice relevanță strategică, iar unul prea larg va genera o mulțime de concurenți ipotetici, dar va face imposibilă identificarea adevăraților concurenți. Pentru o mare parte a industriilor, există deja o experiență a delimitării sau delimitarea apare ca evidentă, în special în cazul industriilor mature afectate în mică măsură de schimbările ultimilor ani. Pentru o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pro și contra, fără a exista o formulă care să permită obținerea unui rezultat clar de preferare a uneia dintre variante. Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Realizați două variante ale organigramei unei firme ipotetice cu 1 000 de salariați, specializată în produse lactate. Comparați avantajele și dezavantajele celor două variante. Încercați apoi să obțineți o organigramă a unei firme de acest tip, apoi continuați procesul de comparare a celor trei structuri. 2. Concepeți un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
specializate, apoi propuneți un sistem relațional de tip ierarhic pentru respectivele compartimente. 3. Discutați dezavantajele care ar putea apărea din cauza unei nepotriviri între strategia și structura aleasă (de exemplu, strategia concentrării-structura divizională), utilizând exemplul unei firme cunoscute. 4. Analizați deficiențele ipotetice asociate unei structuri organizaționale (prezentată cu o organigramă oficială) a unei firme pe care o cunoașteți. Care credeți că sunt formele de manifestare a disfuncționalităților? 5. Studiați structura organizațională a unei mari firme cunoscute și încercați să deduceți caracteristicile strategiei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a căror subiectivitate este incontestabilă, nivelul de fidelitate evidențiat de Howe (1992), Hennessey (1989) și Amabile și colaboratorii săi (1990) s-a dovedit adecvat, deși, în realitate, exprimă o fidelitate artificială, fiindcă, după cum semnalează Nunnally (1976), valoarea ei este estimativă, ipotetică. Asemenea niveluri ajustate de fidelitate nu ar trebui să substituie indicatorii efectivi ai consensului la care ajung evaluatorii. Rezumat Cercetările experimentale relevă capacitatea anumitor condiții experimentale (coacțiunea, supervizarea, evaluarea) de diminuare a rolului motivației intrinsece asupra contribuțiilor creative. Importanța condițiilor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numai atât!”), dacă suntem pe calea cea bună, ne permite să înțelegem modul în care a apărut cel puțin un rezultat creativ fără să decretăm prezența vreunei particularități extraordinare a persoanelor creatoare. O obiecție legată de această concluzie este exemplul ipotetic al unei persoane având cunoștințe profunde care nu are rezultate creative însemnate. Un exemplu este autorul de manuale școlare (care, prin aceasta, se presupune că face dovada unor cunoștințe enciclopedice), dar care nu creează ceva nou. Totuși, nivelul de competență
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care a Încercat În mod constant să susțină izolarea acestor indivizi. Ca un avertisment pentru colegii săi mai toleranți, el a oferit În numeroase ocazii exemple de familii degenerate de infractori și evaluări ale costului acestora pentru societate, detaliind cazul ipotetic al familiei Kallikak sau cazurile reale ale unor familii din Transilvania 76. Făcăoaru argumenta pentru extirparea tuturor elementelor „bolnave” din corpul națiunii, fără nici un compromis În favoarea conceptului tradițional de comunitate. Toți indivizii și toate grupurile trebuiau să accepte că legea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înlănțuie, te supune obiectului spre care ea năzuiește cu Înfrigurare. Trebuie să precizăm Însă că atunci cînd dorințele vizează scopuri spirituale, se obține un progres sufletesc. * „Adevăratele paradisuri sînt paradisurile pe care le-ai pierdut.” (M. Proust) Niciodată o fericire ipotetică, oricît de promițătoare ar fi ea, nu poate egala În simțire chiar și cea mai modestă dintre dorințele pe care am avut șansa să ni le Împlinim. * „După Epicur, două sînt bunurile din care-i alcătuită fericirea supremă: un corp
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
limbaj inventat, ai unei muzici, ei corespund din toate punctele de vedere definițiilor date de un Deleuze deschizătorilor de uși înspre templul sacru al filosofiei! Epoca se caracterizează prin schimbarea orientării, a întregii filosofii, către cer: ea scrutează o lume ipotetică pentru a încerca să se acomodeze cu realitatea, dar chiar și pentru a o nega ori pentru a o părăsi mai ușor. Gnosticii și Părinții Bisericii au în comun o aceeași preocupare de a inventa un univers susceptibil de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de rău. Și, de fapt, oamenii Bisericii vor fi afurisiți cu toții, fără excepție... Willem Cornelisz critică indulgențele care le permit acestora, prin intermediul donațiilor făcute de păcătoși pentru opere caritabile, să-și șteargă propriile păcate, și să-și cumpere o ipotetică sfințenie. Tot ceea ce se efectuează în sărăcie scapă moralei. Astfel, - genealogia „reluării individuale” preconizate de anarhiștii din secolul al XIX-lea - omul sărac, sanctificat de renunțarea voluntară la avere, poate fura fără rușine și fără teamă de vreo pedeapsă nici
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
imposibilă până la sufocare. în diatribele consacrate de Montaigne medicinei în care el rezervă un tratament de favoarea chirurgilor, filosoful ar fi văzut confirmarea tezelor sale. Inclusiv în superioritatea gestului operatoriu: niște pense ar fi putut într-adevăr degaja - la modul ipotetic - gâtul, în așteptarea unei posibile ameliorări a stării bolii sau chiar a vindecării. Dar, să lăsăm aceste ipoteze... în ultimele trei zile, el n-a mai putut vorbi. Pierre de Brach relatează că filosoful regretă că moare singur, adică fără
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]