1,542 matches
-
a da altora, fără retribuție, a-l însărcina cu realizarea lucrării de nivelare pe calea spolierii, cu siguranță în aceasta constă Comunismul. Procedeele utilizate de către stat, în acest scop, ca și numele frumoase cu care se decorează această gândire sunt irelevante. Că se urmărește realizarea sa prin mijloace directe sau indirecte, prin restricție sau prin impozit, prin tarife sau prin Dreptul la muncă; că este plasat sub invocația egalității, a solidarității, a fraternității, acest lucru nu schimbă natura lucrurilor; jaful proprietăților
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
După cum rezultă din sondaje, poporul român are încredere cu precădere în Biserică și în Armată. Nu se cuvine să-i zdruncinăm această încredere dând pe față numele prelaților care îi turnau pe enoriași. 2. De altfel, colaborarea cu Securitatea este irelevantă, pentru că "așa erau vremurile atunci". Important e "cine erau (și cine sînt) trădătorii de țară". După care doamna, oxigenată și cu gura mare, îl roagă pe Dumnezeu să-i lumineze pe "frații de la PSD" să voteze la fel ca membrii
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sau nu o poziție socială particulară este un status tutor depinde în parte de situație. De exemplu, la locul de muncă un profesor femeie este mult mai probabil să fie "profesor". Realitatea că ea este și "femeie" probabil poate fi irelevant. Pe de altă parte, o femeie care lucrează ca jocheu sau în oricare profesie unde femeile sunt o prezență mai puțin comună, să zicem pompier, probabil va fi văzută ca având statusul tutor de "femeie". Statusurile tutor pot de asemenea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lină, normală a societății. De obicei, oamenii acționează așa cum alții se așteaptă să acționeze, iar conceptele morale de "drept", "natural" și "bun" devin asociate cu aceste moduri obișnuite de comportare. Nu totdeauna regulile funcționează eficient. Ele pot deveni învechite sau irelevante din cauza schimbărilor sociale rapide. Oamenii încearcă să se adapteze la noile condiții urmând modurile "onorabile", verificate în timp, dar în loc de satisfacții ei experimentează sentimentul frustrării și al nefericirii. Ordinea și predictibilitatea sunt înlocuite de confuzie și haos. Aceasta este condiția
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ale societății care achiziționează produsele, în momentul în care aceasta din urmă revinde produsele achiziționate. Acest exemplu demonstrează de fapt că interesul grupului primează asupra interesului individual al societăților membre. Așadar, informațiile furnizate de situațiile financiare individuale devin insuficiente și irelevante, pentru analiza poziției financiare și a performanțelor financiare ale societăților componente ale unui grup. În ceea ce privește relevanța informației contabile, este pusă sub semnul întrebării și capacitatea situațiilor financiare individuale ale societățiimamă de a reflecta reala putere economică. În conturile individuale ale
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
și managementul Autoafirmarea și autoperfecționarea Managerul artificial crede În supraviețuirea celui mai bine adaptat. Pentru el, lumea este formată din Învingători și Învinși. Competiția este doar cu sine Însuși și capătă forma autoperfecționării. Pentru managerul natural victoria este un noneveniment, irelevant În urmărirea cooperantă a scopului. Timp sau execuție la timp Managerul artificial tinde să controleze timpul. El impune orarul său altuia. Managerul natural știe că cineva nu poate controla timpul, ci doar execuția la timp a intervențiilor. În lucrarea menționată
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Axioma 6 - Relația dintre structuri și funcții este «mai multe la unaă, În sensul că fiecare funcție definește o clasă de echivalente funcționale, mai mult sau mai puțin substituibile, care satisfac funcția specifică. Axioma 7 - Structurile sunt parțial funcționale, parțial irelevante (nonfuncționale) și parțial funcțional negative (disfuncționale).”<footnote Ibidem, p. 138. footnote> Ulterior se păstrează primele două axiome, celelalte sunt reformulate astfel: Axioma 3 - „Nicio funcție nu este universală. Axioma 4 - Funcțiile sunt valori, Axioma 5 - Funcțiile sunt realizate În mod
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
munci domestice, din nou, în ciuda aceluiași discurs aparent egalitar. Discursul egalitar apare și în cazul în care respondenții nu au copii sub 14ani, neexistând diferențe semnificative statistic față de cei care au copii sub 14 ani. * Numărul de cazuri înregistrate este irelevant din punct de vedere statistic. Figura 3. În cazul în care într-o familie atât soțul, cât și soția sunt angajați, cine ar trebui să aibă grijă de copiii lor preșcolari? (% din total respondenți) (Raport general al cercetării Gen, interese
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
li se aplică o restricție (sau regulă, sau principiu de selecție). Pask, pentru care lucrările lui Ross Ashby au constituit o sursă permanentă de inspirație, a înțeles totuși că, pentru teoria acestuia, mediul de evoluție și natura entităților evolutive sunt irelevante. Acest lucru l-a condus către o viziune cu totul particulară privind organizarea creierului, concentrată pe ceea ce el a numit mai târziu ,,evoluția simbolică” a conceptelor mentale, concepție preluată astăzi în Științele Complexității și utilizată pentru a explica apariția, dezvoltarea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
informațiile sunt strâns legate.” [6] „Cibernetica nu tratează lucruri ci modalități de comportament. Nu întreabă, „Ce este acest lucru?” ci „Ce face?”... Astfel, este în esență funcțională și Capitolul 2. Definirea ciberneticii ca știință. Obiectul ciberneticii economice comportamentală...Materialitatea este irelevantă, și așa este și exploatația sau nu a dreptului comun al fizicii.” [7] „Tratează toate formele de comportament, în măsura în care acestea sunt regulate, determinate, sau de reprodus” [8] „Constă în mașina reală electronică, mecanică, neuronală, sau economică la fel de mult precum geometria
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la fel de complicat ca B. Se spune, în acest caz, că A este mai simplu decât B; f) Nonpartiționarea: un model al unui subsistem nu este în mod necesar model al întregului sistem; g) Irelevanța: un model al întregului sistem este irelevant pentru un subsistem al sistemului respectiv. Proprietățile de mai sus ale modelelor cibernetice determină, în principal, limitele utilizării modelelor în diferite situații întâlnite în realitate. Totuși nu putem verifica îndeplinirea acestor proprietăți pentru fiecare model elaborat și/sau utilizat. Ele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
modelat și/sau mediul său înconjurător. 2) Analiza și interpretarea informației urmează imediat după etape de observare. Informațiile culese pot fi, de multe ori, foarte diverse sau într-un volum extrem de mare. Aceste informații sunt clasificate, ordonate, separate de informațiile irelevante sau redundante, rămânând în final doar informația relevantă, care va fi utilizată efectiv în elaborarea modelului. De regulă, această etapă utilizează diferite metode statistice, econometrice sau de data mining care cresc eficiența și precizia informațiilor astfel obținute. 3) Analiza sistemului
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pentru a asigura atingerea obiectivelor; cum Îi motivează pe ceilalți. Astfel, accentul nu mai cade pe caracteristicile personale, ci pe comportamentele adoptate de lideri În desfășurarea unor activități, acțiuni sau funcții. Avantajul acestei abordări este acela că sunt considerate drept irelevante caracteristicile Înnăscute, fiind În schimb importante comportamentele observabile. Prin urmare, dacă poate fi identificat comportamentul care asigură eficiența În leadership, atunci acesta poate fi Învățat, iar dacă este nevoie de calități Înnăscute, atunci vor fi selectați oamenii care le posedă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
fiind În schimb importante comportamentele observabile. Prin urmare, dacă poate fi identificat comportamentul care asigură eficiența În leadership, atunci acesta poate fi Învățat, iar dacă este nevoie de calități Înnăscute, atunci vor fi selectați oamenii care le posedă, instruirea devenind irelevantă. De aceea, pentru diferențierea caracteristică dintre manager și lider se mai folosește sintagma că pentru un manager postul Îi dă autoritate, iar pentru lider, comportamentul acestuia, Îi dă respect. Adevărata provocare pentru o instituție de Învățământ este combinarea abilităților de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
nici o îndoială asupra apartenenței noastre etnice și a valorilor împărtășite, de o parte sau alta a Prutului, vorbim o limbă pe înțelesul tuturor. Realitatea ne arată că nu tocmai. Unele cuvinte din acest punct de vedere au devenit cu totul irelevante. Să luăm, de pildă, doi termeni la modă ai limbajului public din ultimii zece ani: noțiunile „democrație” și „economie de piață”. Nu este deloc sigur că diverse părți ale populației înțeleg același lucru, rostindu-le. Și asta vine nu dintr-
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și relații atestând supraviețuirea textului ca atare. Numai În ultimul caz, când el reușește să se sustragă uscăciunii documentului și impersonalității documentarului, ficțiunea jurnalieră are șanse de a Învinge. Tema autorului În plan formal-teoretic, problema morții e la fel de relevantă ori irelevantă ca oricare altă chestiune luată În discuție de filozofie. În celebra Apărare, Socrate bagatelizează semnificația morții, substituindu-i caracterul irevocabil de paradox ori de silogism, transformând-o Într-o simplă materie brută a filozofării: Iar eu aș săvârși Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
demers de natură poetică, nu e fără folos următoarea Întrebare: În ce măsură obsesia morții conferă literaritate genului ca atare? Răspunsul, ca În orice chestiune legată de aspectele normative, prescriptive, ale textului literar, nu e simplu. În plus, el riscă să devină irelevant prin analogie: obsesia morții poate conferi literaritate jurnalului În măsura În care literatura admite, ca un caz particular al ei, jurnalul intim! Cu adevărat relevantă e o altă ipostază: jurnalul e un gen care, În mod programatic, se opune morții. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o zi ireparabilul se va petrece. Îl voi vedea dintr-o altă viață, voi da ușor disprețuitor și ușor amuzat din cap recunoscând totul dintr-o lume complet diferită, o lume În care așternuturile unui tânăr faun blond sunt complet irelevante; mai mult chiar, de neconceput, nedorite. Căutarea altei lumi, a celeilalte variante a infernului blând ale cărui resurse le epuizase demult devine, treptat, o veritabilă obsesie. Partea vulnerabilă a existenței sale e legată de imaginea mamei, modelul de care fuge
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
notele lui Henri BeyleStendhal și patetismul rece al frazelor fără șir Înscrise În jurnalele lui Tolstoi? Dar tragismul cutremurător din Însemnările lui Kafka și scriitura albă, impasibilă, a lui Camus? Firește, asemănările nu sunt de suprafață. Mai mult, ele sunt irelevante atâta vreme cât vrem să comparăm cantitatea sau calitatea informației oferite. Toate acestea rămân lipsite de semnificație chiar dacă ne-am strădui să le redăm vechile contexte. Dar În egală măsură ele se dovedesc extrem de grăitoare la o analiză de caz. Puse sub
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Cehoslovacia", "cultul personalității", "inducerea în eroare a opiniei publice"20. În mod cert, toate erau prea puțin cunoscute elevilor. Ca în majoritatea cazurilor, titlul lecției nu era, de fapt, explicat, deși existase o anume intenție, eșuată însă într-o informație irelevantă: "șirul de domnitori români era amintit doar pentru a fi pus în fruntea lor numele lui Nicolae Ceaușescu"21. Mult mai interesantă era maniera de rezolvare a problematicii decembriste. Fără a se enunța explicit cauzele revoluției, se propunea o descriere
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
exact instrucțiunile. De regulă, copiii hiperactivi evită activitățile care necesită autoexigență, efort mental sau capacități organizatoare. Deprinderile de lucru sunt adesea dezordonate, dezorganizate, iar materialele pierdute, Împrăștiate sau mânuite neglijent. În timpul activităților, acești copii sunt ușor de distras de stimulii irelevanți și Întrerup frecvent sarcinile pentru a se ocupa de evenimente banale, care sunt uzuale și ușor de ignorat de ceilalți. Sunt uituci, par În continuă mișcare, vorbesc excesiv de mult, au dificultăți În a rămâne așezați, se ridică de la masă În timp ce
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
brainstorming (asaltul de idei): enunțare spontană a cât mai multor idei pentru rezolvarea unei probleme, fără evaluare critică pe parcurs, cu amânarea aprecierii, după ce au fost consemnate toate nuanțele originale inițiale. • Prin sinectică, pentru unificare a unor lucruri distincte, aparent irelevante, prin: analogie personală, analogie directă, analogie simbolică, analogie fantastică, transformare a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fost găsite pe o proprietate din Guatemala. Sincer să fiu, nici nu mă interesează de ce s-au omorât pe capete cetățenii ăia, mai ales că erau niște amărâți de guatemalezi oarecare, care nu mi-s neamuri nici măcar de departe. E irelevant. Ceea ce nu înțeleg, nici în ruptul capului, deși sunt un om logic, este formularea „aproape treizeci". Poți să faci în cazul acesta tot felul de supoziții. De exemplu să te întrebi, pe bune, oare cumva s-a plictisit polițistul pus
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
m- am luminat și eu, mi-am dat seama că omul acesta se rupsese de timp, de asta mormăise când a fost vorba de anii stați acolo, de numărul lor care deveniseră de acum doar un număr abstract și total irelevant pentru el, descoperise o altă împărțire a timpului, poate considerând-o pentru ceilalți o oameni o prejudecată, nu în zile și nopți, în anotimpuri ci în pietre, în pietre aruncate în apă. Așa cum organismul uman își formează un comportament automat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un ceva; căci cutia ar putea să fie și goală. [Ă] Asta înseamnă: Dacă construim gramatica expresiei senzației după modelul «obiectului și desemnării», ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 285 atunci obiectul nu mai este luat în considerație deoarece este irelevant.“38 Prin această splendidă alegorie, ideea limbajului privat este prezentată și, în același timp, respinsă, ca ceva ce nu poate fi gândit. Expresiile unui limbaj nu pot numi sau descrie obiecte care sunt „private“. Un „limbaj privat“ nu este, de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]