1,876 matches
-
Autorului Joi, 21 Aprilie 2011. N-a convertit pe nimeni versul meu, Așa cum este, cu sau fără rimă, Citiți-l, dacă vreți, deloc, mereu, Dar nu îl suspectați, vă rog, de crimă... În ce crede el e treaba lui, Cel ispitit de diavol în pustie Nu a făcut vreodată nimănui Niciun rău din câte-ar fi să fie! Ca Aerul, așa va fi mereu, Cine vrea în voie să-l respire, N-a convertit pe nimeni versul meu Și dacă, întru
N-A CONVERTIT PE NIMENI VERSUL MEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344278_a_345607]
-
terminat micul dejun și au plecat spre biserică. Gicu scoase un pachet de țigări și o servi întâi pe Ilinca. - Nu fumez, nu am fumat decât foarte rar câte o țigară, de fițe, la diverse ocazii. Fostul soț mă mai ispitea, nici el nu fuma, tot așa, la ocazii. Aducea cartușe întregi din străinătate când pleca în delegații și mai uita câte un cartuș pe acasă, restul le făcea cadou rudelor și prietenilor de familie care fumau. - Eu mă lăsasem un
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ ( IV ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343794_a_345123]
-
roagă și duhul strămoșilor, care le dă sentimentul de sporire a rugăciunii și ancestrală temeinicie. Cu siguranță că acest tumult de vizitatori este uneori în detrimentul vieții călugărești, pentru că, oricât ai fi de riguros și de puternic, sunt lucruri care, involuntar, ispitesc. Liniștea aceea de care monahul are nevoie este destul de greu de atins la Cozia, tocmai datorită acestor vizitatori, care de multe ori insistă cu întrebări nevinovate și-n felul acesta, fără voia lor, te tulbură. Ca monah însă trebuie să
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
04 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iubitul meu Adam, îți scrie a ta Evă: Din negura de timpuri renaște vechea sevă să te întrebe cât mai vrei să povestești despre cum te-a mințit, tu, însă, o iubești...? Cum fuse ispitită de cel mai viclean șarpe și cum te-ademenise în cea mai neagră noapte să guști și tu, bărbate, din fructul ,,blestemat’’, punând pe capul vostru cel mai cumplit ,,păcat’’. De-atâtea mii de veacuri, cum n-ai văzut, tu
SCRISOARE CĂTRE FIUL OMULUI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343009_a_344338]
-
pentru trai sunt multe, Iar sufletul începe să amorțească Din cauza păcătoasei credințe oculte, Pe care oamenii vor s-o ocrotească Și să pregătească minții inculte, Mare amăgire drăcească. Duhul pierdut se naște din profana aviditate, Animalică stare, himerică existență Ce ispitește ne-ncetat Și nu poate avea mângâiere, Ca un meteor desfigurat, De o groaznică durere, Care l-a cuprins treptat, Cu himere fără frontiere. În vlaga telurică nu există calmare, Decât la Bunul nostru Tată Ceresc, Unde suflarea muribundă poate găsi
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de țărani. Pentru a-și domoli apucăturile, se văzu silit să se însoare cu fata preotului de la Leontinești. Însă la naștere, soția și copilul au murit, iar el căzu în viciul beției. Treptat durerea i se domoli și
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
cititorul este atras în capcana fermecată a respectivelor vremuri, făcându-l să trăiască și să simtă la fel ca personajele narațiunii; -suita de scrisori, excelent „alcătuite” de autor, au un înalt grad de cvasi-veridicitate, încât cititorul le consideră autentice, fiind ispitit să le verifice prin căutarea lor și în alte surse istorice. Farmecul acestor „documente” constă și în faptul că ele sunt forțele motrice ale intrigii, care stârnesc permanent interesul cititorului de a parcurge romanul „cu sufletul la gură”. De altfel
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Acasa > Orizont > Portret > FEMEIA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Femeia-metafora vieții, cu trup modelat de sculptori celești și suflet angelic. Te cheamă și te ispitește să-i înțelegi misterul, voluptatea, inocența, maternitatea. Citindu-i misterul și dezlegându-i enigma vei găsi toate răspunsurile pe care ... omenirea le caută încă din zorii vieții. În trupul ei stă ascunsă, ca într-un sanctuar, sămânța vieții, în ochii
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343573_a_344902]
-
fiind pe patul de moarte, era îngrijorat, iar ucenicii l-au întrebat: „Te mai îngrijorezi, părinte, după tot ceea ce ai făcut?”. „Am făcut ceea ce am putut, dar știu eu că voi ajunge la Dumnezeu?, se întreba avva Pimen. Diavolii îl ispiteau pe Sfântul Sisoe cel Mare, zicându-i: „Ai scăpat de noi!”. Dar el le spunea: „Încă nu am scăpat, ci abia când voi ajunge în rai”. Să-i ascultăm și pe Sfinții Părinți, care ne încredințează: „Puțină osteneală și veșnică
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/377284_a_378613]
-
în: Ediția nr. 1877 din 20 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Of, ce iarnă nemiloasă, Gerul taie-n două zarea, Nu aud, nu văd nimica, Doar îmi arde-n piept văpaia. Dinții lunii mă sugrumă Strâng din mine până-n carne, Ispitind, eu tac, mă tulbur Și pornesc pe-a sorții cale. Vreau să vin acum la tine Haide, stinge lampadarul; Să nu-mi afle cerul umbra Nici să-mi știe adevărul. Iernii îi voi strânge vena C-un fuior din firul
LUNATIC FĂRĂ UMBRĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377461_a_378790]
-
-ncântă pe omul ce-i firesc Dar mi-ai vorbit Isuse și Te-am ales pe Tine Chiar dacă-i greu pe cale și spinii mă rănesc... Aș fi putut culege plăcerile de-o clipă De care-i lumea plină și ochiul ispitesc Dar Ți-am simțit iubirea și-atunci am înțeles Că mi-ai dat Doamne harul să iert și să iubesc... Aș fi putut în viață să urc pe culmi de glorii, Să strâng comori alese...să-mi fie tot mai
OMAGIU DIVIN 16 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377623_a_378952]
-
atunci în dulce vers. Căci tu-mi ești calea înspre fericire Ce ne deschide-acuma univers. Cu tine viața-mi pare sărbătoare Simt că respir ! ... Înseamnă că trăiesc ! Vom face printre oameni o rumoare Căci prea demult eu mi te ispitesc. Respir prin tine ! ... Rimele-s timide ! Încerci iubirea noastră să o furi. De ți-a fost viața rea, de aguride Acum tu m-ai ”vrăjit” cu ai tăi nuri. M-am tot gândit mereu numai la tine Și-am așteptat
APARIȚIA DIN VIS de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378316_a_379645]
-
o cafea. Înainte mă mai pupai, uneori mai mă stimulai și cu altceva, acum însă mă îmbii mereu cu cafea. - Ia uite la el, la ce îi stă mintea! E postul mare, păcătosule! Dispari mai repede și nu mă mai ispiti să zic vorbe rele, că fac pomană azi și mă bagi în păcate. Florica se stropși la el și ochii ei verzi, frumoși scânteiară contrariați, pleoapele colorându-i-se ușor, semn că nivelul adrenalinei îi crescuse în corp, provocată de
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
teama de a nu naște copii cu infirmități, respectau cu strictețe interdicția de a lucra. Persoanele care lucrau în această zi, erau pedepsite de cea care patrona ziua: Inatoarea - o femeie bătrână, lacomă și urâtă. Potrivit credinței populare, ea le ispitește pe femei să lucreze, după care le opărește. La tăierea porcului nu trebuie să stea nimeni prin apropiere, dintre cei care sunt miloși din fire, deoarece se crede că porcul moare cu mare greutate, iar carnea unui asemenea porc nu
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
Gura, buzele mele, sunt o flacără vie, Care aprind dorul mocnit din tine, Și te cuprinde o feerie, plină de fericire. Doresc să-ți fiu Luceafărul de noapte, În orele târzii și-n fiecare clipă de șoapte, De câte ori mă vei ispiti și la mine te vei gândi, Să curgă iubirea în noi, cu inedite fantezii. Chat-Poezie, cu o frumoasă doamnă. Referință Bibliografică: Cred și eu, nu-i păcat / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939, Anul VI, 22 aprilie
CRED ȘI EU, NU-I PĂCAT de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378472_a_379801]
-
-ndemn răbdarea că pe-un orb Durerea trupului sa-ndure. Cand spre amurguri au s-adape Cu sânge vreun ciopor de vite De printre tarsuri, ca pe-un șarpe Mă vor strivi între copite. Că în grădina cea cerească Am ispitit pe Eva cu un măr Și pe Adam gustând să nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost atuncea izgoniți din rai Și azvârliți în lumea-acesta, iată Sudoarea frunții să le fie trăi Și să-mi strivească
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
și clipe care se deplasează grupate și ordonate, întotdeauna doar spre viitor. Ele deretică viața oamenilor și-i fac să se simtă confortabil cu traiul lor monoton. Sunt clipe leneșe, care apar mai mult noaptea, sau jucăușe, cele care te ispitesc să oprești munca, rod al unui gând poznaș. Mai sunt ursuze, plicticoase, vesele sau aiurite ... Dar cel mai mult îmi place clipa regăsirii noastre pe care ador să o recunosc, când zăbovesc cu ochii închiși pe buzele tale, sorbindu-mi
ALBUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379002_a_380331]
-
încuiat șandramaua Observatorului și am plecat la părinți, într-o vacanță pe care o așteptam de multă vreme. Am revenit la postul meu abia peste vreo zece zile. De data asta mi-am adus cu mine și schiurile. Chiar dacă eram ispitit de gândul să merg până în satul unde trăia bunica Adelinei cu speranța de a o mai găsi acolo, nu am avut această îndrăzneală. Bănuiam că grupul acela vesel trebuia să fi plecat deja la București, căci se apropiau cursurile. Mai
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
așa precum sunt eu. Încerc să mă schimb, poate chiar voi reuși. Dar asta, neapărat, de dragul cuiva care reușește să mă impresioneze. Sau, poate, de dragul unei idei nemaipomenite. N-am știut să-ți scriu în așa fel încât să te ispitesc, să mă fac atrăgătoare. De vină este, poate, faptul că eu - acum îmi dau seama - n-am scris niciodată o scrisoare adevărată, în afară de cele pe care i le-am scris bunicii mele. Dacă apreciezi că-i bine, scrie-mi și
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379950_a_381279]
-
pioasă. Vă sărut, doamnă, frumos și pe față și pe dos, mă scuzați că sunt vulgar, dar mă trag din vechi barbari ce străbăteau stepele călare pe iepele albe precum laptele. Din copaci cad coaptele capete de regi și prinți, ispitit sunt de dorinți ca Sfântul Antonie din cea Macedonie. Simetrie - mister, act sexual. Sensurile trec, întrebările petrec la banchet.Nu există erori pure. Pygmalion a creat o femeie, arta apropie de Femeie de Bărbat. El a uitat să o îmbrace
PUTEREA DRAGOSTEI de BORIS MEHR în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379982_a_381311]
-
zbor Neîncercat de trecerea luminii Ce-și urca seva-n foșnetul din foi Nu depărtarea ne învinge zborul Ci fructu-nchis în vidul dintre noi. Ani au trecut, și vor mai trece încă Și ne-om intoace iar în paradis Și ispitiți de sarpe-a câtă oră Iar vom gusta din mărul interzis? Referință Bibliografica: CĂDEREA DIN RAI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1970, Anul VI, 23 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate
CADEREA DIN RAI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381999_a_383328]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > VIITOR Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului De ce ar trebui, oare, să îmi doresc viitorul să mi se dezvăluie, să-l ispitesc, când știu că-n spatele ultimei bătăi a inimii mele se ascunde doar tăcerea dintre stele? De ce să vreau să văd secunda zbuciumată care, oricum, doar când îi vine rândul se arată, dacă știu că furtuna clipelor-nainte numărate tot
VIITOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382031_a_383360]
-
pe om nemuritor, hărăzit fericirii eterne, i-a pus totuși în față pomul cunoaș¬terii binelui și răului, din care i-a interzis să mănânce. De ce i-a pus, deci, ispita în față, El, Atotștiutorul, cunoscând că omul va cădea, ispitit de cel rău? Acest pom al ispitei i-a fost pus omului în cale tocmai pentru ea el să-și dea permanent seama că este o ființă creată, supusă Creatorului său, și nu egală cu El, Căruia Îi datorează fericirea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
îți scriu poeme de iubire,/aprinzând, în mine, lumini/ încrustându-le-ntr-un tăciune de noapte,/alunecând într-o pecete de tăcere...” (diluându-mă în respirații... ) iubirea trăită, iubirea pierdută... căutarea jumătății „perfecte”, așa cum a fost ea înainte ca Eva să se lase ispitită de șarpe și să muște din mărul interzis . Izgoniți din Grădinile raiului, au fost „condamnați” ( împreună cu Adam) să-și ducă existența într-o lume profană, plină de suferințe , dezamăgiri și moarte. De atunci și până în „veacul vecilor” femeia și bărbatul
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
mai iubește cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) Va învinge cel care are răbdare să aștepte fără să se lase ispitit de orgoliul de a acționa, când timpul nu e favorabil acțiunii. citat din Marin Preda Când omul uită de Dumnezeu, uită și Dumnezeu de el și îl lasă singur în fața păcatelor. Marin Preda în Moromeții Cu cât mă gândeam mereu
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]