735 matches
-
unicul Dumnezeu, se concentrau din ce în ce multe trăsături de tip cosmic-universalist. A urmat apoi reforma religioasă a lui Nehemia și Esdra (a doua jumătate a secolului al V-lea î.C.) care a încercat să restabilească conținutul credinței israelite pe care ei îl credeau originar: alianța și angajamentul personal al celui credincios, la care se adăuga împlinirea meticuloasă a Torei, acum codificată și devenită lege a Statului persan pentru populațiile ebraice. g) Eventualitatea ca sub domnia hasmoneilor (începând cu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
modificare esențială când a trecut din Mesopotamia la Israel. După cum am observat, sâmbăta babiloniană nu era o zi de odihnă, ci o zi „nefastă” în care, din acest motiv, munca înceta - dar atunci cele două motivații, cea babiloniană și cea israelită, sunt complet diferite - sau, după cum ni se pare mai plauzibil, era o zi, deși nefastă, în care munca totuși nu înceta, în acest caz lipsind paralelismul formal cu sâmbăta biblică. În Biblia ebraică lipsește cea mai mică aluzie la faptul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ipotetic. 15.3. Yhwh - unicul proprietar al pământului În stadiul actual al cercetărilor, se presupune că instituția anului sabatic a fost un rezultat al combinării unor elemente agricole de inspirație cananeeană cu teologia lui Israel. E interesant de observat că israelitul considera că proprietatea pământului este precară, deoarece adevăratul proprietar al pământului este Yhwh, a cărui stăpânire efectivă asupra pământului nimeni nu o punea la îndoială; poporul avea sentimentul că pământul îi este dat doar pentru a-l folosi. Astfel se
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
tăiat împrejur fiindcă ne amenință tartorii Cremieux și Montefiore că judecata lor asupra neamului omenesc încă nu a fost îndeplinită. În Apelul lansat de către mozaicii Cremieux, ministru de justiție al Franței și Montefiore, ministru al Italiei, privind înființarea Alianței Universale Israelite, mesaj apărut în ziarul L’Eclair din Paris în mai 1860, vedem că ei au de gând să-i distrugă pe toți goimii și religia lor: ,,Trăim în țări străine și nu ne putem îngriji de interesele vremelnice ale acestor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
stricat.”? În A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, apostolul scrie la 11,22-23 fiind supărat că alți apostoli îi luau caimacul de prin frății, sumețindu-se astfel plin de mîndria neprihănirii: ,,Sînt ei mozaici? Și eu sînt! Sînt ei israeliți? Și eu sînt! Sînt ei sămînța lui Avram? Și eu sînt! Sînt ei slujitorii lui Cristos? - vorbesc ca un ieșit din minți - eu sînt și mai mult.” Adică să înțelegem și noi ce a vrut să spună în-dîrjitul Saul care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
locale („Paloda”, 1896-1899, „Vocea Tutovei”, 1898), folosind pseudonime ca Sorin, A. (și Alecu) De la Tutova sau Delatutova. E printre cei ce redactau aici, în 1898, săptămânalul „Aurora zionistă”. În preajma lui 1900, obține atestatul de institutor de limba română pentru școlile israelite; predă la Huși, scurt timp, apoi în urbea de origine, spre a se stabili ulterior la București. În capitală, a funcționat la școlile „Maria” și „Ronetti-Roman” (unde a deținut și postul de director). Ca tânăr debutant în Bucureștii începutului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
Ca tânăr debutant în Bucureștii începutului de veac, A. trece prin redacția unor gazete ca „Adevărul”, „România”, „Patria”; vreme de câteva decenii e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio”, „Umanitatea”, „Puntea de fildeș”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
gazete ca „Adevărul”, „România”, „Patria”; vreme de câteva decenii e de găsit semnând, deopotrivă ca poet și publicist, în periodice precum „Evenimentul” (Iași), „Tribuna populară”, „Arta”, „Cronica israelită”, „Mișcarea”, „Absolutio”, „Umanitatea”, „Puntea de fildeș”, „Dimineața”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul israelit”, „Semnalul”, „Gazeta evreiască” etc., în cea dintâi postură îndeobște sub numele real, A. Axelrad, în timp ce gazetarul apelează la pseudonime ca A. Luca, A. A.-Luca (A. Luca-Axelrad) sau Roata, A. Roată, Moș Roată, A. Tutov(eanu). Placheta de debut, Spre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
față de Domnul. Pe de altă parte, psalmistul ne atrage atenția că dacă noi păstrăm păcatul în viețile noastre „nu ne va asculta Dumnezeu” rugăciunile. Acest fel de atitudine a constituit principalul motiv din cauza căruia Domnul nu a mai ascultat rugăciunile israeliților idolatri. Dar dacă poporul lui Dumnezeu se căiește de păcatele sale și se întoarce de la căile rele, și Dumnezeu îl va privi din nou cu bunăvoință, îi va ierta păcatele și îl va izbăvi din robie. în concluzie, pentru ca rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
apare la 10 mai 1902. Format 24x17 57 cm, 10 bani numărul. Director D. Cid‐Caracal. Tipografia comercială. * Femeia Femeia, „Bas Amy”, număr unic, apare la Bârlad la 16 iulie 1900. (49x33 cm.), 50 de bani numărul. Publicat de emigrantele israelite. * Apare la tipografia Cațafany, iar la „Note", Gr. Crețu, coautor cu I. Antonovici la „Tipografiile..." " pag.77 spune: „Cuprinde grupul a 39 de femei, un copil și trei bărbați în fotografie și lamentațiile evreilor emigranți în proză și versuri, nemțește
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de reprezentanți ai comunităților evreiești; astfel, în Marea Britanie (la 1858) intra în parlamentul britanic primul membru al comunității evreiești, baronul Rotschild. Implicarea politică va fi însoțită de întărirea reprezentării globale a populației evreiești și astfel (în 1860) se înființează Alianță Israelita Universală, ce se proclama a fi un for comun de reprezentare a intereselor evreiești în fața puterilor europene. Necesitatea Alianței era reclamata de noile mutații survenite pe scena internațională (și implicit europeană), secolul al XIX-lea afirmându-se că perioada consolidării
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
exilului. 305 Războiul de 30 de ani a început în 1618. 306 Ca urmare a eșecului politicii bonapartiste se va observa reorientarea evreilor către convertire (în special la catolicism) ca unică formă de menținere fizică și emancipare politică. 307 Alianță Israelita Universală își propunea emanciparea națională prin îndeplinirea a două condiții de bază: sprijinirea colonizării evreiești în Palestina, dublată de susținerea comunității deja existente acolo și îmbunătățirea situației evreilor europeni, ce reprezenta rezervorul pentru imigrația către Locurile Sfinte. 308 Medic și
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și simbolismul și recunoscând totodată importanța poeziei argheziene ca etapă valorică nouă în discursul poetic românesc. L. este, de asemenea, membru al redacției revistei „Versuri și proză” (1915). Colaborează cu articole politice, sociale, culturale la „Adevărul literar și artistic”, „Curier israelit”, „Gazeta politică și literară”, „Informația Bucureștiului”, „Mântuirea”, „Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
noastre, acesta a executat medaliile concursurilor de agricultură din 1881, 1882 și 1883 (fig. 12av și 12rv), inaugurării statuii lui Miron Costin din 1888, Institutelor Unite din 1891, inaugurării clădirii Teatrului Național din 1896 (fig. 13av și 13rv), inaugurării Templului Israelit din Galați (1896), inaugurării Abatorului și Târgului de vite din Iași, în 1897 (fig. 14av și 14rv), expoziției regionale din 1898, Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
noastre, acesta a executat medaliile concursurilor de agricultură din 1881, 1882 și 1883 (fig. 12av și 12rv), inaugurării statuii lui Miron Costin din 1888, Institutelor Unite din 1891, inaugurării clădirii Teatrului Național din 1896 (fig. 13av și 13rv), inaugurării Templului Israelit din Galați (1896), inaugurării Abatorului și Târgului de vite din Iași, în 1897 (fig. 14av și 14rv), expoziției regionale din 1898, Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Apărută la Institutul de arte grafice din Iași, în 1914, ediția este însoțită de o prefață succintă, consemnând câteva dintre trăsăturile publicisticii eminesciene. Față de volumele anterioare, ediția A.C. Cuza mai include șase articole de fond reproduse după Timpul, studiul "Chestiunea israelită" și câteva creații lirice din manuscrise. Din păcate, editorul acestui volum selectează tendențios materialul în vederea argumentării naționalismului eminescian. Ediția lui D. Murărașu, intitulată Scrieri politice, apărută la Scrisul Românesc din Craiova, în 1931, are meritul de a restabili textul multora
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
c) Pasiunea pentru datele empirice. În strânsă legătură cu tehnica exemplului edificator, publicistica eminesciană cuprinde un număr impresionant de statistici, de eșantioane cifrice, de procente, menite să sprijine argumentația jurnalistului. Un exemplu în acest sens îl oferă studiul intitulat " Cestiunea israelită", publicat în paginile Timpului, în 24 mai, 12, 13, 14 și 21 iunie 1879, care abundă în informații statistice: "Dacă analizăm diferitele tocmeli agricole ce cunoaștem găsim că dobânda ce plătește săteanul pentru ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și manifestări comemorative, invită istorici și oameni de cultură români, acordă - prin sponsori internaționali - premii și burse de cercetare în România tinerilor israelieni dotați, editează cărți ale scriitorilor de limba română din Israel sau traduceri în limba română din scriitorii israeliți clasici și contemporani. Activitatea de scriitor și editor a lui L.-L. răspunde și servește programului acestei asociații. Istoria gândirii iudaice de la Vechiul Testament până la Martin Buber și-a aflat în el un popularizator cu vocație deosebită, care își propune să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
deschidere de 8 metri și o medie de 2,5 metri pentru fiecare trotuară; instituții - Primăria, Prefectura (Palatul Administrativă, Banca Națională, Școala primară Nr. 1 de Băieți, Școala primară Nr. 2 de Fete, Gimnaziul „Ferdinand”; alte așezăminte - farmacia Racoviță, Spitalul Israelit, Baia Centrală „F. Klein”, hotelurile „Central”, „Europa”, „Drăgoianu”; case particulare - un număr total de 334 de cereri, dintre care cele mai multe (86) aparțineau proprietarilor din strada Mare. Toate aceste demersuri au intrat în impas în momentul în care conducerea fabricii „Letea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
față de situația locuitorilor năpăstuiți. Prin intermediul trimișilor speciali, principalele ziare naționale au relatat cu lux de amănunte tragicul eveniment. Incendiul neronian din Bacău a creat un adevărat fenomen media. Timp de aproape o săptămână ziare precum „Universul”, „Dimineața”, „Adevărul” și „Curierul Israelit” și-au deschis edițiile având pe prima pagină titluri precum „Catastrofa din orașul Bacău - Noi dezvăluiri” sau „În ajutorul sinistraților din Bacău - Opera de binefacere”. Treptat, compasiunea a cedat locul solidarității, tradusă în fapt prin completarea listelor de subscripție cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
000 lei, Emil Brăescu (Bacău) - 1.000 lei, elevele și profesorii Școlii Secundare de Fete din Bacău - 2.656 lei, colonelul Voinescu, prefectul județului Dorohoi - 2.000 lei, filiala din Curtea de Argeș a Societății „Crucea Roșie” - 1.000 lei, profesorii Școlii israelite din comuna Ivești, județul Tecuci - 510 lei ș.a. Ceea ce impresionează la „Focul cel Mare” din 16 mai 1926 este, pe de o parte, suprafața neobișnuit de mare pe care s-a propagat incendiul, și, pe de altă parte, imensele pagube
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spre a se căuta pelagroșii”. În oraș mai funcționa și un spital aparținând comunității evreilor băcăuani. Începând cu anul 1916 acesta a purtat denumirea de Spitalul „Aizic și Aneta Schuller”. Conform datelor oferite Primăriei Bacău de către I. Herșcovici - președintele comunității israelite din localitate -, „spitalul israelit s-a înființat în anul 1862, parte cu banii lăsați de defunctul Pinches Edelstein, parte din veniturile gabelei ce locuitorii israeliți își impun asupra cărnii” (5 noiembrie 1901). Grigore Grigorovici ne informează asupra faptului că spitalul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pelagroșii”. În oraș mai funcționa și un spital aparținând comunității evreilor băcăuani. Începând cu anul 1916 acesta a purtat denumirea de Spitalul „Aizic și Aneta Schuller”. Conform datelor oferite Primăriei Bacău de către I. Herșcovici - președintele comunității israelite din localitate -, „spitalul israelit s-a înființat în anul 1862, parte cu banii lăsați de defunctul Pinches Edelstein, parte din veniturile gabelei ce locuitorii israeliți își impun asupra cărnii” (5 noiembrie 1901). Grigore Grigorovici ne informează asupra faptului că spitalul „Schuller” era al doilea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Spitalul „Aizic și Aneta Schuller”. Conform datelor oferite Primăriei Bacău de către I. Herșcovici - președintele comunității israelite din localitate -, „spitalul israelit s-a înființat în anul 1862, parte cu banii lăsați de defunctul Pinches Edelstein, parte din veniturile gabelei ce locuitorii israeliți își impun asupra cărnii” (5 noiembrie 1901). Grigore Grigorovici ne informează asupra faptului că spitalul „Schuller” era al doilea spital înființat de locuitorii israeliți din Bacău, primul funcționând pentru o perioadă nedeterminată de timp pe locul „unde se află acum
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1862, parte cu banii lăsați de defunctul Pinches Edelstein, parte din veniturile gabelei ce locuitorii israeliți își impun asupra cărnii” (5 noiembrie 1901). Grigore Grigorovici ne informează asupra faptului că spitalul „Schuller” era al doilea spital înființat de locuitorii israeliți din Bacău, primul funcționând pentru o perioadă nedeterminată de timp pe locul „unde se află acum sinagoga <<Cojocarilor>> din strada Miron Costin, fostă Înfundată”. Acest din urmă spital ar fi fost înființat în anul 1848 de către Iancu Delaocol, care îndeplinea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]