682 matches
-
cu o durată între 10 și 20 de minute) fiecare participant redactează în mod individual istorioara proprie; - pe intervalul a 20-30 de minute, participanții se împart în grupuri de patru până la șase persoane, fiecare subgrup având drept sarcină redactarea unei istorioare comune ca explicație la imaginea originară (aici sunt puse în valoare abilitățile de negociere și de consens al percepțiilor inițiale); - a treia fază, desfășurată tot pe intervalul a 20-30 de minute, presupune ca aceste subgrupuri să se consulte și să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
niște oameni cu educație literară sumară a funcționat ca o mașină de creație a unei noi literaturi. Mai mult, că a fost marea speranță a noii literaturi. 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu Iată o istorioară instructivă pentru soluțiile pe care le furnizează "geniul" noilor culturi literare. Într-un text scris în primăvara lui 1848, cu câteva săptămâni înainte de suspendarea Curierului românesc de către autorități, I. Heliade Rădulescu abordează problema statutului limbii române într-un dialog imaginar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
umane. Că lucrurile cele mai puțin spectaculoase pe care le face zi de zi țăranul (sau burghezul) ascund o capacitate prețioasă pentru o nouă literatură, resursa în măsură să o susțină în competiția cu marile literaturi. Deci, ca și în istorioara lui Heliade Rădulescu, niciun decalaj nu se pierde în memoria literelor mondiale, dar niciunul nu rezistă în fața geniului. În raport cu fenomenele de vehiculare și transfer al bogăției literare, imitație, concurență, exil etc. geniul instituie o diferență majoră. El nu vizează procesele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Textele literare se difuzau pe o filieră paralelă. Existau cărți de citire, în care uneori se puteau găsi și mici bucăți de literatură. Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și disputa era cu privire la faptul că dacă trebuie sau nu inclus în lungimea fluviului și acest bazin. Neajungând la niciun acord în această privință, s-au gândit să-l întrebe, pe cine credeți?, pe Guzgă! Că aici este miza acestei istorioare. La masa de prânz a ieșit Mircea Marin, ca să vedeți că totuși închisoarea de acolo avea un efect negativ asupra oamenilor... Iese Marin la prânz, se prezintă regulamentar: "Domnu' sergent, sunt deținutul Mircea Marin și avem o neînțelegere". "Ce neînțelegere
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
publicației au colaborat: Grațian Carpati, Iosif Tălmăcel, Gârleanu Ion, Neculăeș Dominic, Matas Francisc. Revista se tipărea la Roman, la tipografia "Frații Rothmberg". Primul număr cuprindea articole ce tratau problemele existente în parohie, dar și poezii în stil popular, precum și mici istorioare care îi aveau în centru pe locuitorii de la sate. În revistă au apărut o serie de articole care au avut ca subiect "mântuirea oamenilor"; ele explicau cum trebuiau credincioșii să-și trăiască viața pentru a nu ajunge în iad: "cine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al revistei de la Iași672. Revista Viața a expus o teologie practică, pe înțelesul țăranilor, mergând ușor la inima creștinului de la țară. Publicul vizat de această publicație a fost "populația catolică din satele din Moldova". Alături de articolele despre Viețile Sfinților și istorioarele morale, în revistă au apărut sfaturi practice și gospodărești, îndrumări pentru păstrarea sănătății, leacuri ieftine și leacuri băbești, recomandări legate de cultivarea pământului, informații despre îngrășăminte, sfaturi pentru femeile însărcinate și pentru copii și altele. Au fost publicate povestiri moralizatoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scop tipărirea și răspândirea scrierilor religioase. Ea cuprindea Editura Presa Bună, Tipografia Presa Bună, Biblioteca Presa Bună981. Din fondurile strânse în perioada 1919-1924, s-a deschis "Biblioteca Presa Bună", și s-a propus tipărirea a trei serii de lucrări: "Seria Istorioare Morale", "Seria Religioasă" și "Seria Viețile Sfinților". Până în anul 1926, toate publicațiile catolice din Moldova apăreau la diferite tipografii din orașul Iași, precum: "Lumina Moldovei", "Viața Românească", "Institutul de Arte Grafice N.V. Stefaniu &Co." și altele. În februarie 1926, tipografia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lucrau ca personal necalificat și cinci elevi, ucenici 1012. Menționăm că tot personalul tipografic era constituit din cetățeni români. Referitor la cărțile și publicațiile apărute la această tipografie, ele pot fi grupate în trei serii, așa cum am amintit deja: "Seria Istorioare Morale"1013, "Seria Religioasă"1014 și "Seria Viețile Sfinților"1015. Pe lângă aceste trei serii cu caracter religios, la editura Presa Bună au apărut și numeroase lucrări ale unor importanți oameni de cultură ai vremii, care au contribuit la promovarea culturii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Gherasimov [purtătorul de cuvânt al ministerului de Externe sovietic, n.n.] a răspuns, introducând doctrina Sinatra (oare spontan?): «Sinatra avea un cântec: I did it my way... tot așa, fiecare țară hotărăște în felul ei calea pe care o va urma.»”. Istorioara, povestită de Ralf Dahrendorf în Reflecții asupra revoluției din Europa, are tâlc: în sfârșit, URSS exprima clar faptul că nu mai insista asupra monopolului partidului comunist din țările est-europene și nu avea să intervină pentru a înăbuși mișcările de opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de Curbură, în cadrul Depresiunii Nișcov, pe malul stâng al pârâului Nișcov, la 35 km de Buzău. Localitatea Strezeni era cunoscută odinioară sub denumirea de "Strejeni", denumire preluată se pare de la străjerii Doamnei Neaga (nume de legendă în zonă). O altă istorioară legată de numele acestei localități se referă la existența haiducilor în această zonă (Terente - regele bălților). Astfel denumirea de "Strejeni" inițial, ca mai apoi să devină Strezeni, ar putea proveni de la numele "străjerului" care era pus de haiduci în bătrânul
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
spune că în timpul discuției cu Brătianu, prințul a deschis un atlas geografic și a observat că dacă trasezi o linie din Anglia pană în India aceasta trece prin România, care va fi deci o țara foarte importantă a Europei. Altă istorioară care a circulat la acel moment era legata de o discuție pe care Carol a avut-o cu Otto von Bismarck, acesta sfătuindu-l să nu accepte propunerea făcând și o presupunere, că el va fi alungat de pe tron după
Monarhia în România () [Corola-website/Science/302686_a_304015]
-
la care a participat și Avram Iancu. Angajamentul lui Șaguna luat la Carloviț începe să prindă viață. La 27 august 1850 s-a deschis la Sibiu o tipografie eparhială întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 întemeiază "Telegraful Român", singurul ziar românesc cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855 Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie și pedagogie și care, astăzi, îi poartă numele
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
discret locul Valenciennei.Reactia lui Danilo este violență,căci gelozia îl determină să plece imediat,refugiindu-se,ca de obicei,la cabaretul “Maxim”. Actul III Suntem invitați în ambianța veselă a cabaretului “Maxim”,unde, rând pe rând,apar toate personajele istorioarei care îmbină jocul cu evantaiul compromițător și vânătoarea mostenirii.Danilo, comportându-se în fapt că un dandy, se consolează alături de prietenele sale de la cabaret.Oricum, nu mai vrea să se lase vrăjit de farmecul iubirii de altă dată,care l-
Văduva veselă () [Corola-website/Science/312708_a_314037]
-
și-o trece în 1885 iar ca student la teologie în anul IV, prelucrează și adaptează lucrarea lui L. Pauer, "Der Lehrer von Apfelheim", apărută la Viena, iar în limba română, la Brașov în 1888, sub titlul "Învățătorul din Merești - istorioară instructivă pentru popor și tinerime". Cartea respectivă s-a bucurat de o largă răspândire, fiind recomandată de către mitropolitul Ioan Vancea tuturor preoților și docenților, drept o carte instructivă și morală, din această periodă datând și o altă lucrare a sa
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
din mediul aristocratic englez. Familia ei deținea două proprietăți notabile: Hellens, în Herefordshire, una dintre cele mai vechi locuințe din Anglia, si Southside House, o locuință impresionantă din Wimbledon Common, în Londra. Au avut doi fii: Peter și Malcolm. O istorioara povestește că Axel Munthe purta o discuție cu editorul sau, John Murray, în grădina casei din Southside, despre publicarea "Cărții de la Sân Michele". Murray i-a spus că străbunul sau, care fusese tot editor și se numise tot John Murray
Axel Munthe () [Corola-website/Science/308943_a_310272]
-
a și scris un volum în limba acestora, în al șaselea an de exil. Textul lui Iordanes, "Getica", arată că unele din legile naturii ale lui Deceneu au fost chiar transcrise. Citând o lucrare a lui Androtion, Claudius Aelianus ("Felurite istorioare", VIII, 6) scrie că "se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea". Dar tot el adaugă " Aceste informații le spune Androtion, dacă el poate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
piatră, ca cioplitori în piatră. Azi mai pot fi găsiți la Cataloi, jud. Tulcea, urmașii lucrătorilor din carierele de piatră de la Iacobdeal și Turcoaia, apoi la Câmpulung Muscel, la Nucșoara și Albești. Modesto Gino Ferrarini a scris în cartea sa "Istorioare din viața etnicilor italieni în România" că aceștia sunt urmașii unor constructori, specialiști în construcții de tunele, viaducte, ba chiar și cioplitori de piatră, veniți din Belluno. Italienii au lucrat și în minele din Tg. Ocna, județul Bacău. Harnici agricultori
Italienii din România () [Corola-website/Science/304789_a_306118]
-
tipografia și localul propriu al Editurii "Presa Bună", noul institut fiind pus sub patronajul Sfintei Tereza a Pruncului Isus, care veghează și astăzi asupra activității ce se desfășoară aici. La noua editură au apărut publicații în mai multe colecții: seria Istorioare Morale, seria Religie, seria Viețile Sfinților . Pastorația tineretului catolic a reprezentat de asemenea una din preocupările majore ale episcopului Robu. El a susținut toate asociațiile parohiale în activitățile lor caritative și formative a tineretului. Merită menționată redactarea la data de
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
Izvoarele grecești și latine transmit o serie de toponime și hidronime, precum și nume personale. "Vezi și: Listă de denumiri geografice dacice" Remarcabilă este lista de plante dacice dată de Dioscoride Pedanios . Citând o lucrare a lui Androtion, Claudius Aelianus ("Felurite istorioare", VIII, 6) scrie că „se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea.” Dar tot el adaugă „Aceste informații le spune Androtion, dacă el poate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele, fenomenele naturii și lucrurile, satirizează anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă (istorioara cu tâlc) și morala (învățătura). Figura de stil folosită de obicei este personificarea.Fabula are 2 caractere: caracter satiric și caracter moralizator. Fabula era deja practicată în Mesopotamia cu 2000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
luate întocmai; despre cele geografice s-a spus că sunt adesea „fantasmagorice”. Această carte este cunoscută unui public larg, din afara spațiului arab, pentru că a fost tradusă în mai multe limbi, printre care și româna în anul 1985. O serie de istorioare cu zgârciți, dar nu numai - (și cu mâncăi, diverși filozofi, printre care al-Kindi, etc.) - sunt prezentate cu umor unui public arab sensibil la acest viciu , pentru că făcea din generozitate una dintre calitățile sale fundamentale. Nu este de mirare deci că
Al-Jahiz () [Corola-website/Science/317739_a_319068]
-
turneu în Anglia, împreună cu Chuck Berry și Eric Burton, iar The Animals i-au acompaniat. În ultima noapte din turneu, Perkins a participat la o petrecere care s-a dovedit a fi în numele lui, petrecerea sfârșindu-se prin a împărtăși istorioare, cântând la chitară precum și la voce, înconjurat de The Beatles (John, Paul, George și Ringo), care la momentul respectiv era cea mai cunoscută trupa din lume. Ringo l-a întrebat pe Carl dacă poate să preia piesă “Honey Don’ț
Carl Perkins () [Corola-website/Science/315111_a_316440]
-
tîrg o căsuță"", 1925) cu melodia cantorului Moișe Oișer. Ultimul cântec este foarte popular în mediul clezmerilor până în prezent, totalizând peste 20 de înregistrări, prima fiind cea a lui Moișe și Frădălă Oișer. Un mare număr de glume, bancuri și istorioare hazlii (1935-1938) au fost alcătuite de Rozental la 12 iunie 1940 Zolmen Rozental a fost arestat, iar la 18 ianuarie 1941 a fost condamnat la 8 ani de lagăre, ca participant activ al "curentuilui burghezo-naționalist al sionizmului", iar apoi i
Zolmen Rozental () [Corola-website/Science/320101_a_321430]
-
Avneri l-a vândut. La scurt timp după aceea și-a încetat cu totul apariția. Uri Avneri a făcut din „Haolam Hazè” o publicație combatanta și de anchete jurnalistice, înmulțindu-i difuzarea și cu mijloace de „presă galbenă", de scandal: istorioare erotice, rubrici de bârfe, și fotografii de femei dezbrăcate, lucru ieșit din comun în Israelul puritan din vremea aceea. Prin mijlocirea lui „Haolam Hazè” Uri Avneri a condus campanii combatante în trei domenii. Pe planul politicii naționale - a predicat fără
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]