1,394 matches
-
cruțate, iar discursul comun să convină, pe cât posibil, tuturor. "Nu fac o deosebire esențială între mine ca individ și istoricul care sunt sau aș vrea să fiu, ci caut să-i pun de acord, legând experiența personală de o reflecție istoriografică mai amplă." Domnule profesor, ați pomenit despre comunism. M-am întrebat de multe ori: poate un istoric să se raporteze cu acel minim de obiectivitate necesar, la o istorie recentă, din care a făcut parte, o istorie care i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ca să revin la întrebarea dumneavoastră, în ce mă privește, nu fac o deosebire esențială între mine ca individ și istoricul care sunt sau aș vrea să fiu, ci caut să pun ipostazele de acord, legând experiența personală de o reflecție istoriografică mai amplă. Așa se explică o anumită detașare care pe mine mă surprinde și o lipsă de patimă pe care nu o regăsesc la majoritatea colegilor dumneavoastră de suferință și de istorie. Eu am avut din start, de la intrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe Titu Maiorescu?" 9 Ion Petrovici, Figuri dispărute, Fundația pentru Literatură și Artă Carol "II", București, 1937, p.19 10 în Din "Critice", ediția citată, p.115 11 ibidem, p.122 12 ibidem, p.123 13 Al. Zub, Junimea, implicații istoriografice, Editura Junimea, Iași, 1976, p.226 14 Scrisoare a lui A.D. Xenopol către Iacob Negruzzi, de la 1869, în Junimea. Amintiri, studii, scrisori, documente, Editura Albatros, București, 1971, vol. II, p.p. 14-15 15 George Panu, Amintiri..., vol.II, p.10. 16
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
condamnat din start, fiind considerat un "jenant" efort de justificare postfactum a unor "compromisuri penibile", iar amintirile și mărturiile celor implicați în viața Bisericii în anii comunismului au fost repede catalogate și excluse ca mărturii valabile pentru construirea unui discurs istoriografic valid. Documentele din arhive recent deschise au arătat că această suspiciune este nesustenabilă și avem posibilitatea să construim un scenariu sensibil diferit de cele prezentate mai sus, un scenariu complex în care actorii și responsabilitățile sunt multiple, vinovățiile sunt distribuite
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
războiului și, mai ales, asupra atitudinii României față de acesta. Aprovizionarea și pregătirea armatei au făcut obiectul multor critici din partea opoziției, multe dintre ele, îndreptățite. Mai ales în ceea ce privește aprovizionarea armatei, venalitatea a căpătat proporții considerabile. Studierea anilor 1914-1916 constituie un demers istoriografic interesant pentru elaborarea căreia a fost consultată o bogată bibliografie, incluzând ziarele „Epoca” și „Acțiunea”, precum și Dezbaterile Adunării Deputaților și Dezbaterile Senatului din anii 1914-1916. Prof. Rodica Novenschi CAP.I. GUVERNAREA LIBERALĂ ÎN PERIOADA IANUARIE IUNIE 1914 I.1.Programul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
consacrate miturilor comunismului românesc. Pentru a sugera inventarul de teme, imagini și simboluri, al acestei "definiri a ideologiei comuniste ca mitologie" (Lucian Boia) sînt utile, cred, citarea, din păcate selectivă, din motive de spațiu, a cîtorva autori: Al. Zub, Mituri istoriografice în România ultimei jumătăți de secol; Petre Guran, Colectivizarea, între mit și realitate; Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
adevăr". În fenomenologia prezentată de Nietzsche, nihilismul incomplet se manifestă în diferite cadre și forme: • în cadrul cunoașterii științifice, manifestări de nihilism incomplet sunt pozitivismul și explicarea naturalistă, cauzală și mecanicistă a universului; acestora li se adaugă în științele spiritului pozitivismul istoriografic al științelor istorice, care își află formularea filozofică în istoricism; • în cadrul politicii, nihilismul incomplet se manifestă ca naționalism, șovinism, democratism, socialism și anarhism (nihilismul rus); • în sfârșit, în cadru artistic sunt manifestări de nihilism incomplet naturalismul și estetismul francez. Numai
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și critic. Aici, în sfârșit, Nietzsche este menționat într-un punct și pentru o chestiune decisivă. Dar în termeni care par ca oscilanți și ambivalenți: Heidegger alternează aprobarea cu respingerea, aprecierea pozitivă cu reticența. Prin intermediul triplei sale articulări a experienței istoriografice, Nietzsche ar fi surprins aspectul esențial al istoriografiei, avantajele și dezavantajele sale pentru viață, ilustrându-le în mod incisiv și convingător. Imediat după aceea însă, Heidegger își corectează elogiul: nici necesitatea triplei articulări a experienței istoriografice, nici fundamentul unității sale
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sale articulări a experienței istoriografice, Nietzsche ar fi surprins aspectul esențial al istoriografiei, avantajele și dezavantajele sale pentru viață, ilustrându-le în mod incisiv și convingător. Imediat după aceea însă, Heidegger își corectează elogiul: nici necesitatea triplei articulări a experienței istoriografice, nici fundamentul unității sale nu ar fi fost identificate și demonstrate de Nietzsche în termeni suficienți. După cum explică acesta, cu o teză scrisă nu întâmplător în cursive, Nietzsche nu ar fi văzut decât faptul că "tripla ipostază a istoriografiei se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
reia analiza istoricității preluând cele trei determinări nietzscheene ale istoriografiei de tip monumental, anticvarial și critic, conform strategiei sale de apropriere care îi caracterizează modul de a se confrunta cu filozofi din trecut importanți pentru el, vizând așadar nu reconstrucția istoriografică a filozofiei acestora, ci surprinderea logicii problemelor detectate de aceștia, căutând să solicite astfel o formulare mai radicală în scopul propriului proiect filozofic. O strategie practicată până atunci mai ales în cazul lui Aristotel și Kant, și care prin forța
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de forța de a judeca și de a decide, așadar de a acționa. La sfârșitul modernității în loc să funcționeze prin intermediul asimilării critice a tradiției, ca orizont și rezervor din care să extragă conținuturi și motive pentru a proiecta viitorul povara înțelegerii istoriografice a istoriei ajunge să sufoce și să paralizeze acțiunea. Relativismul și scepticismul, pesimismul și nihilismul sunt momente ale drumului care duce către epuizarea istoriei, înțeleasă ca evoluție liniară a progresului și mărețului său destin. Pentru a confirma acest proces își
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
-o, nu trebuie să aibă decât rasa, cingolul și pantalonii, iar încălțări doar în cazuri evidente de boală». 19. Indulgența Porțiunculei Indulgența Porțiunculei, un eveniment de mare importanță în istoria și în conștiința Ordinului Fraților Minori și subiectul lungilor discuții istoriografice despre autenticitatea sa istorică, își găsește documentarea sa cea mai obiectivă în documentele publice (numite diploma) ale episcopului Teobaldo de Assisi. Acesta adună și sintetizează mărturiile precedente considerate ca fiind fondate din punct de vedere istoric, în mod special cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
caz de forță majoră, nu și invers. La Herodot găsim știrea arhicunoscută că dacii erau „cei mai drepți și mai viteji dintre traci”: preotul drept, în sens moral, regele viteaz. Aceste două trăsături caracterologice au fost confirmate de întreaga literatură istoriografică. Ele vizează legiferarea funcțiunilor fundamentale ale daimonilor tutelari: preotul, regele. Statutul regelui era acela al daimonului bun, cu alte cuvinte i se prescria să se consacre luptei împotriva daimonilor răi. Era expus primejdiilor, rivalităților, intrigilor, asasinatelor, etc. obișnuite în cadrul uman
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
respecte raportul dintre istorie ca știință și istorie ca obiect de Învățământ. Se impune selectarea numai a acelor date, fapte .evenimente care au o semnificație deosebită În evoluția istoriei și care reprezintă fidel cele mai noi și mai autoritare cuceriri istoriografice, teze, teorii, cu reale rezonanțe În formarea personalității. Să oferim elevilor un volum mic de informații pe care să le descopere prin efort propriu. 3.Să elaboreze conținutul fiecărei lecții În concordanță cu obiectivele informaționale și formative ale acesteia, cu
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
b) Românii în mișcarea de idei în prima jumătate a secolului al XX-lea Evoluția culturii românești interbelice cunoaște două tendințe principale: valorificarea specificului național românesc; sincronizarea cu spațiul cultural european; Valorificarea specificului național românesc s-a realizat prin: operele istoriografice ale lui Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Gheorghe Brătianu; cercetările de etnografie și folclor; cercertările de sociologie ale lui Dimitrie Gusti, întemeietor al Muzeului Satului din București; operele literare inspirate din universul rural (Mihail Sadoveanu, Octavian Goga, Liviu Rebreanu); Cultura română
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
filosoful francez Jean-Jacques Wunenburger, "în experiența psihică a omului, (..) în emoțiile, afectele și reprezentările sale"14, care au oferit cadrul primar al resimțirii acestei importante potențe supranaturale. În ansamblu, cercetarea sacrului se înscrie în trei mari orientări sociologică, fenomenologică și istoriografică 15 -, fiecare având parte de propriile idei, fundamente, principii și susținători 16. Astfel, în cadrul teoriilor sociologice și etnologice au apărut primele aspecte teoretice cu privire la definirea sacrului, precum și noii termeni ai vocabularului specific acestui domeniu. Cunoscutul istoric al religiilor Julien Ries
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
orientării sociologice s-au remarcat Émile Durkheim, Marcel Mauss, Henri Hubert, René Girard și Roger Caillois, în timp ce Nathan Söderblom, Rudolf Otto și Gerardus van der Leeuw s-au numărat printre teoreticienii orientării fenomenologice. În cea de a treia orientare, cea istoriografică, numele cel mai de seamă este cel al lui Mircea Eliade, care a propus o abordare a sacrului atât din punct de vedere istoric și fenomenologic, cât și hermeneutic. 17 Julien Ries, op. cit., p. 5. 18 Ibidem, pp. 16-17. 19
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cei 4 evangheliști întorși cu fețele înspre cele patru părți ale lumii. ["REVIZUIREA... "] 2292 Revizuirea din partea statului a trat[atelor] cu * Împărăția*, luate * de istorie Barnuțiu Cabala populației* ["ACADEMIA MAGHIARĂ"] 2292 Iar ce vor zice Academia ungurească și societățile lor istoriografice acea ne e cu totul indiferent. Noi avem în România două institute: Mărcuța și Golia, unde se face exact atâta știință și filozofie ca și-ntr-o academie ungurească, cu unica deosebire că nebunii de la noi sunt spirituali, pe când nebunii
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vede că", asigurând coerența textuală și întărind silogismul. Această strategie discursivă o întâlnim foarte des în publicistica polemică la Eminescu, alături de argumentele științifice, fie ele date statistice, documente oficiale politice, economice sau demografice și, cel mai ades, informații istorice și istoriografice. Gazetarul nu e interesat să impresioneze prin forța de sugestie a metaforei, ci mizează, aproape exclusiv, pe soliditatea raționamentului și superioritatea erudiției. Recursul la ficțiune este rar și atent dozat, pentru că aceasta nu este, la Eminescu, decât un accesoriu de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
după retragerea romană, prin creștinism și menținerea legăturilor cu Imperiul Roman la sud de Dunăre, există numeroase dovezi ale continuității dacilor și dacă romanilor, contribuția elementului slav la formarea poporului și a limbii române, caracterul romanic al poporului roman, Teoriile istoriografice tendenționiste referitoare la formarea poporului român au fost lansate În scopul menținerii controlului asupra teritoriilor românești de către statele dominante, În condițiile luptei pentru emancipare națională a românilor din provinciile românești aflate sub stăpânire străină. ÎNTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI Formarea statelor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și propedeutice.“ „[...] Pe scurt, istoria religiilor se afirmă atât ca o «pedagogie» în sensul tare al cuvântului, căci ea este susceptibilă să schimbe omul, cât și ca o sursă de creație a «valorilor culturale», oricare ar fi expresia acestor valori: istoriografică, filozofică sau artistică.“ „[...] Istoria religiilor vizează, în cele din urmă, creația culturală și schimbarea omului.“ O contribuție semnificativă în domeniul științelor umaniste nu se va manifesta doar la nivelul monospe cializărilor, rămânând relevantă doar în sfera academicului, ci va conduce
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
p. 208). 460 Tema "sfârșitului istoriei" poate fi recuperată, potrivit unor gânditori contemporani, încă din scrierile lui Nietzsche și Heidegger: "Ceea ce caracterizează (...) sfârșitul istoriei, în experiența postmodernă, este că, în timp ce în teorie noțiunea de istoricitate devine din ce în ce mai problematică, în practica istoriografică și în autoconștiința ei metodologică, ideea unei istorii ca proces unitar se dizolvă, iar în existența concretă se instaurează condiții efective nu numai primejdia catastrofei atomice, dar și, mai presus de toate, tehnica și sistemul de informație ce-i conferă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
urmașii daco romanilor și că s-au format ca popor în Dacia Traiană. o Th. Mommsen; I. Jung; C. Patsch; L. Homo; -După al doilea război mondial, când Ungaria și România au devenit sateliți ai URSS, s-a modificat contextul istoriografic datorită caracterului „imperialist” al stăpânirii romane și importanța civilizatoare a slavilor în istoria Europei; o istoricul oficial al regimului Mihai Roller, a negat romanitatea românilor, exagerând rolul elementului slav în etnogeneza românească. -În prezent, când România și statele vecine Ungaria
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
găteala turcească. Dacă nu se poate vorbi despre unicitatea rețetei românești, care este totuși originalitatea sa? La fel precum în cazul sarmalelor, românii și-au folosit cu maximă ingeniozitate statutul de bucătărie „de frontieră“. Plasată ca o marcă (în sensul istoriografic al cuvântului) gastronomică între Levant și Europa Centrală și cea Răsăriteană, cratița românească a selectat după bunu-i plac dintre ofertele celor trei lumi culinare învecinate. În cazul tocanei la bostan, ideea a fost preluată de la turci (evrei sau greci...), dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
jertfa de sânge) conferea autenticitate și istoricitate mișcării ilegaliste, prin legitimarea supraviețuitorilor cu dreptul puterii în stat.874 Pe planul discursului mitologic, ilegalistul, prezentat ca model moral de luptă și viață, deținea o dimensiune educativ-formativă, însă în plan politic și istoriografic se pot distinge mai multe faze în care această figură a fost conturată: ilegalismul activ, răzbunător (1945-1952), în care propaganda se dezlănțuise pentru distrugerea ultimelor bastioane ale fostei societăți, ilegalismul pasiv (1952-1974), mai mult istoriografic, în care se recuperează unele
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]