2,793 matches
-
Deoarece agitația politică devenise periculoasă după criza din 1909, s-a pus accentul pe activitățile culturale. Belgradul a devenit centrul expozițiilor și al întîlnirilor artiștilor, savanților și scriitorilor. S-au stabilit legături strînse cu grupurile din cadrul monarhiei care susțineau programe iugoslave. Exista deci în Serbia un oarecare sprijin în vederea creării unui mare stat slav de sud, concept care implica bineînțeles dizolvarea monarhiei. Reprezentînd opinia a doar unui mic procentaj al populației, în mare parte minoritatea educată, partizanii unei Iugoslavii nu au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
că Rusia, unde fusese instaurat un nou regim revoluționar, nu a participat la negocieri, unele porțiuni ale teritoriului ei erau ocupate de forțele aliate. Obiectivul lor era răsturnarea regimului bolșevic. Deși delegații guvernelor învingătoare din Balcani Grecia, România și statul iugoslav recent instituit au participat într-adevăr la o serie de întîlniri, deciziile majore au fost luate, ca și în trecut, de marile puteri. Națiunile victorioase aveau două căi de încheiere a păcii. În cadrul celei dintîi, ele își puteau fundamenta termenii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
împotriva regimului comunist al lui Béla Kun, ocupînd curînd după aceea Budapesta. Conform acordului final, Tratatul de la Trianon din iunie 1921, România primea Transilvania, Basarabia, Crișana și Bucovina. Banatul era împărțit, o parte fiind atribuită României, iar cealaltă noului stat iugoslav. Trasarea graniței cu Ungaria a provocat un conflict major în cadrul conferinței de pace. Brătianu voia ca frontiera să fie rîul Tisa, ceea ce ar fi însemnat anexarea unui vast teritoriu din Ungaria. În ciuda faptului că românii nu au obținut satisfacerea tuturor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
teritorii habsburgice. Deși monarhia nu a opus deloc o rezistență majoră în timpul războiului, unii lideri politici croați, ca Ante Trumbić și Frano Supilo, care fuseseră extrem de activi în cadrul Coaliției Croato-Sîrbe, emigraseră. Ei au jucat un rol important în formarea Comitetului Iugoslav, care își avea cartierul general la Londra și care urmărea unirea tuturor slavilor de sud într-un singur stat. Primele experiențe ale emigranților politici nu au fost deloc încurajatoare: ei auziseră unele zvonuri despre negocierile care au dus la încheierea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Tratatului de la Londra, dar li s-a acordat puțin sprijin din partea guvernelor aliate, care nu erau de acord la vremea aceea cu dizolvarea Imperiului Habsburgic. Harta 7. Statele balcanice după primul război mondial Inițial, guvernul sîrb nu a acceptat Comitetul Iugoslav ca reprezentant al slavilor sudici din cadrul monarhiei. Liderii sîrbi ar fi preferat desigur să fie ei înșiși purtătorii de cuvînt ai tuturor popoarelor iugoslave. Însă, după înfrîngere și retragerea în Corfu, oficialii sîrbi au început să negocieze cu Comitetul. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Habsburgic. Harta 7. Statele balcanice după primul război mondial Inițial, guvernul sîrb nu a acceptat Comitetul Iugoslav ca reprezentant al slavilor sudici din cadrul monarhiei. Liderii sîrbi ar fi preferat desigur să fie ei înșiși purtătorii de cuvînt ai tuturor popoarelor iugoslave. Însă, după înfrîngere și retragerea în Corfu, oficialii sîrbi au început să negocieze cu Comitetul. În 1917 s-a ajuns la un acord, conform căruia slavii de sud de pe teritoriul habsburgic urmau să se unească cu sîrbii spre a forma
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
exista. Soluțiile realiste păreau a fi ori întemeierea unui stat al slavilor sudici, ori o posibilă împărțire a ținuturilor croate și slovene între Italia, Serbia și poate chiar și între Austria și Ungaria. Aranjamentul albanez era strîns legat de chestiunea iugoslavă. În timpul războiului, guvernul central se prăbușise complet, fiecare regiune fiind nevoită să se apere singură. Teritoriul a fost ocupat de trupe străine pe toată durata războiului. Firește că Grecia, Serbia și Muntenegru intenționau să păstreze pămîntul pe care puseseră stăpînire. Italia ocupase
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Prin urmare, chestiunile naționale ale perioadei postbelice aveau să fie deosebit de acute în cele două state care repurtaseră cele mai mari succese la masa tratativelor și includeau deci cel mai mare număr de minorități etnice: Iugoslavia și România. Afacerile interne iugoslave vor fi dominate mai ales de aceste chestiuni rămase nerezolvate. Conflictele cele mai importante din Iugoslavia aveau să fie cele dintre grupurile dominante, sîrbii, croații, slovenii și musulmanii bosniaci. În plus, regimul dominat de sîrbi încerca să-și mențină controlul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În plus, regimul dominat de sîrbi încerca să-și mențină controlul asupra districtului Kosovo, care era în marea sa majoritate locuit de albanezi, a Vojvodinei, care avea o populație eterogenă, și a Macedoniei, a cărei loialitate națională era îndoielnică. Statul iugoslav avea pretenții și față de Italia și Austria, ambele deținînd regiuni locuite de slavi sudici, sloveni sau croați. Guvernul român era confruntat cu probleme asemănătoare. După război, peste 5 milioane dintr-o populație totală de 18 milioane nu erau români. Principala
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modificare a statutului putea fi considerată drept act de trădare. Vom vedea în paginile următoare cum membrii Partidului Țărănesc Croat au fost întemnițați pentru că sprijineau un program care nu urmărea o dezmembrare a statului, ci o revizuire a constituției centraliste iugoslave. Erau luate măsuri energice de represiune polițienească împotriva oricărei manifestări a sentimentului național albanez sau macedonean. Conducerile naționale de pe tot cuprinsul peninsulei obișnuiau să folosească termenul de străini pentru a-i desemna pe cetățenii care aparțineau minorităților, chiar și atunci
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Prin Tratatul de la Londra din 1915, guvernului italian i se promiseseră zone întinse locuite de slavii de sud. El obținuse Istria, dar nu și Dalmația. Ulterior, s-a declanșat un conflict în legătură cu portul Rijeka. În noiembrie 1920, guvernele italian și iugoslav au semnat Tratatul de la Rapallo, care avea drept scop rezolvarea problemelor lor de frontieră. Italia primea portul Zadar, iar Rijeka urma să fie independent. În 1922, portul Rijeka a fost cucerit de un detașament condus de poetul italian Gabriele D
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În 1922, portul Rijeka a fost cucerit de un detașament condus de poetul italian Gabriele D'Annunzio, care a instalat după aceea un regim demn de o operă bufă. Ulterior, trupele italiene au ocupat orașul, iar în ianuarie 1924 guvernul iugoslav a recunoscut această anexare. Politica expansionistă a italienilor a fost și mai mult stimulată de venirea la putere în octombrie 1922 a lui Benito Mussolini. Regimul fascist al acestuia a adoptat imediat un program de cucerire fățiș și fără nici un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
opus expansiunii italiene. Politica previzibilă pe care o putea adopta Italia era organizarea și încurajarea statelor aflate în afara sistemului de alianțe francez: Austria, Ungaria și Bulgaria. În plus, erau sprijinite grupurile de emigranți croați și macedoneni care se opuneau guvernului iugoslav. A fost prompt aplicată o politică activă. În august 1923, unii dintre membrii delegației italiene care făceau parte dintr-o comisie însărcinată cu delimitarea graniței greco-albaneze au fost uciși. Drept răzbunare, guvernul italian a trimis un ultimatum Greciei și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și în luna de după încheierea armistițiului, este necesară o examinare mai amănunțită a evenimentelor de dinainte de 1 Decembrie 1918, o atenție aparte revenind rolului jucat de cele trei organizații care au fost cele mai active în cadrul lor: guvernul sîrb, Comitetul Iugoslav și Consiliul Național de la Zagreb. După înfrîngerea suferită în fața armatei habsburgice și marșul aducător de moarte de-a curmezișul Albaniei, un guvern sîrb în exil condus de prințul-regent Alexandru și avîndu-l tot pe Nikola Pašić ca prim-ministru și-a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
un stat ortodox centralizat, condus de dinastia Karagheorghevici. După cum am menționat, existase în trecut un oarecare entuziasm față de cooperarea sau chiar unirea cu alte popoare sud slave. Înainte de război, intelectualii și studenții se aflaseră în fruntea celor care susțineau programul iugoslav. Cu toate acestea, Serbia nu avea nevoie de un stat iugoslav; guvernul ei controla un teritoriu național compact și avea aliați străini puternici. Liderii naționali croați și sloveni din Imperiul Habsburgic aveau o poziție diferită. În perioada războiului, cea mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
existase în trecut un oarecare entuziasm față de cooperarea sau chiar unirea cu alte popoare sud slave. Înainte de război, intelectualii și studenții se aflaseră în fruntea celor care susțineau programul iugoslav. Cu toate acestea, Serbia nu avea nevoie de un stat iugoslav; guvernul ei controla un teritoriu național compact și avea aliați străini puternici. Liderii naționali croați și sloveni din Imperiul Habsburgic aveau o poziție diferită. În perioada războiului, cea mai mare parte a slavilor de sud au rămas loiali monarhiei; ofițerii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu aveau bineînțeles nici o intenție de a renunța la ținuturile românești sau la cele slave. Unele persoane de vază au ales totuși calea emigrației. Cel mai important grup de emigranți pentru viitoarea organizare a Iugoslaviei era format din membrii Comitetului Iugoslav, în frunte cu Ante Trumbić și Frano Supilo, ambii dalmațieni, care jucaseră anterior un rol major în fondarea Coaliției Croato-Sîrbești. Cartierul general al Comitetului a fost stabilit inițial în Italia, apoi la Londra. Acesta nu avea un caracter oficial, rezumîndu-se
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
inițial în Italia, apoi la Londra. Acesta nu avea un caracter oficial, rezumîndu-se aproape exclusiv la opiniile și influența membrilor săi, dar ținea legătura cu unele persoane de pe cuprinsul monarhiei și cu o serie de politicieni croați și sloveni. Comitetul Iugoslav avea contacte și cu numeroasele grupuri de emigranți din Europa și America. Sarcina lui esențială era organizarea unei campanii de propagandă în scopul informării Aliaților asupra poziției slavilor de sud din cadrul Imperiului și a agitației în favoarea unificării acestora. Membrii Comitetului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de propagandă în scopul informării Aliaților asupra poziției slavilor de sud din cadrul Imperiului și a agitației în favoarea unificării acestora. Membrii Comitetului acționau pornind de la prezumția victoriei Aliaților. Teama lor cea mai mare se referea la amenințarea din partea Italiei în privința teritoriului iugoslav. După încheierea Tratatului de la Londra, ai cărui termeni confirmau aceste temeri, acțiunile Comitetului Iugoslav au fost motivate de necesitatea combaterii expansiunii Italiei în Marea Adriatică. Era normal ca relațiile dintre Comitet și guvernul Pašić să fie tensionate. Așa cum am văzut, Pašić
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a agitației în favoarea unificării acestora. Membrii Comitetului acționau pornind de la prezumția victoriei Aliaților. Teama lor cea mai mare se referea la amenințarea din partea Italiei în privința teritoriului iugoslav. După încheierea Tratatului de la Londra, ai cărui termeni confirmau aceste temeri, acțiunile Comitetului Iugoslav au fost motivate de necesitatea combaterii expansiunii Italiei în Marea Adriatică. Era normal ca relațiile dintre Comitet și guvernul Pašić să fie tensionate. Așa cum am văzut, Pašić ar fi preferat să dețină rolul de purtător de cuvînt al slavilor de sud
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Marea Adriatică. Era normal ca relațiile dintre Comitet și guvernul Pašić să fie tensionate. Așa cum am văzut, Pašić ar fi preferat să dețină rolul de purtător de cuvînt al slavilor de sud. El nu avea nici un motiv imediat ca să recunoască Comitetul Iugoslav, care nu beneficia nici de un statut oficial, nici de sprijin internațional. Unii dintre liderii sîrbi vorbiseră totuși în termeni generali, după izbucnirea războiului, despre necesitatea eliberării slavilor sudici de sub stăpînirea Imperiului Habsburgic; fuseseră pomeniți atît sîrbii, cît și croații
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
acțiune asemănător în relațiile cu monarhia, politica de bază fiind Trialismul. În mai 1917, cei treizeci și trei de membri sud-slavi ai parlamentului austriac au format o coaliție, iar președintele lor a făcut următoarea declarație: Subsemnații deputați naționali, uniți în cadrul grupului parlamentar iugoslav, declară că, în baza principiului național și a drepturilor statului croat, cer unificarea tuturor ținuturilor Monarhiei locuite de sloveni, croați și sîrbi într-un organism politic unic și autonom, nedominat de către un popor străin și instituit pe principii democratice, sub
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și instituit pe principii democratice, sub sceptrul dinastiei habsburgic-lotharingiene, și că nu vor precupeți nici un efort în vederea împlinirii acestei cereri a poporului lor unit.1 În ciuda numeroaselor lor atitudini contradictorii în ceea ce privește unificarea, evenimentele i-au forțat pe Pašić și Comitetul Iugoslav să ajungă la un acord. Guvernul sîrb din insula Corfu era și el copleșit de probleme serioase. Prințul Alexandru întîmpina greutăți în controlarea conducerii lui militare, mai ales a colonelului Dimitrijević și a Mîinii Negre. Într-un efort de contracarare
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
al Serbiei; fără acest patronaj al unei mari puteri, poziția sîrbilor în relațiile internaționale era extrem de mult afectată. Ținînd seama de aceste considerente, Pašić a intrat în martie în legătură cu Trumbić și a propus ca acesta și alți reprezentanți ai Comitetului Iugoslav să vină în insula Corfu. Trumbić și colegii lui au purtat discuții cu liderii sîrbi între 15 iunie și 20 iulie. Problema fundamentală era întemeierea unui viitor stat, și se punea întrebarea dacă acesta trebuia organizat pe o bază centralizată
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puternică, dat fiind că Trumbić și tovarășii lui nu sprijineau cu convingere opțiunea pentru soluția federală. Rezultatele acestor negocieri au fost incluse în Declarația din insula Corfu, proclamată în iulie 1917. În aceasta se stabilea că guvernul sîrb și Comitetul Iugoslav vor coopera în vederea instituirii unui stat iugoslav, care urma să fie o monarhie constituțională sub conducerea dinastiei Karagheorghevici. Constituția avea să fie elaborată de o adunare constituantă aleasă pe baza votului universal pentru bărbați. Dat fiind faptul că deciziile trebuiau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]