1,129 matches
-
și teren festival, S - teren proprietate privată și râul Neajlov, V - râul Neajlov."; - la poziția nr. 148, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în satul Ragu. Suprafață - 22,80 ha. Vecini: N - Firfirică Lilian Eugen, E - Izlaz Ragu, S - Izlaz Croitori și râul Neajlov, V - Firfirică Lilian Eugen"; - la poziția nr. 150, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Izlaz situat în satul Jugureni. Suprafață - 20,50 ha. Vecini: N - teren Gospodărie de apă și proprietate particulară, E - proprietate particulară, S
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
va avea următorul cuprins: "Situat în satul Ragu. Suprafață - 22,80 ha. Vecini: N - Firfirică Lilian Eugen, E - Izlaz Ragu, S - Izlaz Croitori și râul Neajlov, V - Firfirică Lilian Eugen"; - la poziția nr. 150, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Izlaz situat în satul Jugureni. Suprafață - 20,50 ha. Vecini: N - teren Gospodărie de apă și proprietate particulară, E - proprietate particulară, S, V - Ocolul Silvic Găești"; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 153 se introduc 6 noi poziții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
nr. 53. ... 65. La anexa nr. 77 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Văcărești, la secțiunea I "Bunuri imobile": - la poziția nr. 170, coloana 3 se modifică și va avea următorul cuprins: "Suprafață totală - 337 ha, din care: - Izlaz sat Văcărești - suprafață totală: 181,08 ha, din care: T 28 - 37,67 ha, T 3, P 372 - 14,26 ha, T 50, P 618 - 17,10 ha, T 50, P 627 - 13,81 ha, T 51, P 629/1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
P 31/3 - 26,42 ha, T 26, P 26 - 12,35 ha, T 2, P 31/1 - 13,50 ha, T 2 - 13,84 ha, T 50, P 621 - 2,45 ha, T 48, P 555 - 20,00 ha; - Izlaz sat Bungetu - suprafață totală - 110,57 ha, din care: T 7, P 50 - 8,850 ha, T 11, P 85 - 11,919 ha, T 26 - 89,801 ha; - Izlaz sat Brăteștii de Jos - suprafață totală - 45,35 ha, din care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
621 - 2,45 ha, T 48, P 555 - 20,00 ha; - Izlaz sat Bungetu - suprafață totală - 110,57 ha, din care: T 7, P 50 - 8,850 ha, T 11, P 85 - 11,919 ha, T 26 - 89,801 ha; - Izlaz sat Brăteștii de Jos - suprafață totală - 45,35 ha, din care: T 36, P 484 - 5,93 ha, T 19 - 39,42 ha." 66. La anexa nr. 78 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Văleni-Dâmbovița", la secțiunea I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
67. La anexa nr. 79 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Vișina": a) la secțiunea I "Bunuri imobile", la poziția nr. 108, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Suprafață - 2.452 mp. Vecini: N - Doanța Vasile, E - extravilan izlaz, S - Grădinița Izvoru, V - DS 61", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "90.871,12 lei"; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 160 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 161, conform anexei nr. 55. ... 68
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
la poziția nr. 91, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum nepietruit. Lungime - 3.207 ml, lățime - 9,8 ml, suprafață - 31.490 mp. Începe din DJ 712 A pe linia de demarcație între comunele Râu Alb și Runcu până la izlazul Horoaia."; b) la secțiunea I "Bunuri imobile", după poziția nr. 100 se introduce o nouă poziție, poziția nr. 101, conform anexei nr. 59. ... 72. La anexa nr. 86 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Raciu": a) la secțiunea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
I "Bunuri imobile" se abrogă pozițiile nr. 23, 94, 123, 156 și 161; ... b) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 1, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Începe de la colțul pădurii Mălineasca și colț izlaz, L totală - 2.650 m, l - 14,61 m, drum de asfalt. Cuprinde str. G-ral Mărdărescu - 1.100 m", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2005", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "701.720 lei"; - la poziția nr. 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
080 m, l = 6,0 m. T 67, T 84.", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "3.744 lei"; - la poziția nr. 133, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum de pământ. L = 520 m, l = 6,0 m. Izlaz, T 74.", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "936 lei"; - la poziția nr. 134, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Drum de pământ. L = 750 m, l = 6,0 m. T 85, T 86.", iar coloana 5 va avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
instalată pe cale naturală și care este destinată recoltării sub formă de fan. În evidență gospodăriei/unității cu personalitate juridică se înscriu numai pășunile și fânețele aflate în proprietatea acesteia. Nu se vor înscrie suprafețele folosite în comun ori arendate din izlazul comunal sau din fondul silvic. Vii, pepiniere viticole și hameisti (cod rând 04) cuprind plantațiile viticole pe rod și tinere, plantațiile portaltoi, școlile de vită, hameistile pe rod și tinere. Vii pe rod (cod rând 05) cuprind plantațiile viticole pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134704_a_136033]
-
și Dunărea Veche, celălalt braț, se află Balta Ialomiței). Între Jegălia și Iezeru se află un canal de irigații săpat artificial și care este alimentat din Brațul Borcea, iar între partea sudică a comunei și Brațul Borcea sunt mlaștini și izlaz, iar în partea nordică sunt terenuri arabile (Bărăganul). La vest se află comuna Unirea (fosta Șocariciu), iar la est se află comuna Borcea, distanța dintre localități fiind relativ mică în această zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jegălia
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
se desfășoară pe un areal întins în dealurile Tulcei și mai restrâns la poalele Munților Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor cresc: troscatul, coada șoricelului, obsiga, traista ciobanului. Lumea faunistica a acestui sector e
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
împărțită ca zestre copiilor. Din puținele cercetări efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei sunt pe izlazul din dealul de est al satului la circa 200 m de hotarul cu satul Furești. Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi luat numele. Este
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
minastiresti din 1863, unii buciumeni au reușit să răscumpere de la Mănăstirea Bogdana anumite terenuri din zonă. Cu acest prilej s-a hotărât că fiecare să cedeze o porțiune de teren pentru a deschide un drum cu vitele din sat spre izlaz. Așa a aparut “hățașul”, în acest fel evitandu-se vechiul drum pirn moșia boierului. Răscoală din anul 1907 a avut un răsunet larg și în satele de pe Valea Trotusului, unde era în acel moment mare proprietar moșierul Dumitru Ionescu. Un
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
formează din pronume sau adjective pronominale interogative la care se adaugă anumite elemente de compunere: Exemple în propoziții: Netko te pozdravio" „Te-a salutat cineva”, Ništa nećeš doznati" „N-o să afli nimic”, "Bit ću sretan ako se nađe 'ikakav bolji izlaz iz ovoga položaja" „Voi fi fericit dacă se va găsi vreo ieșire mai bună din situația asta”, "Amo dolaze svakakvi ljudi" „Aici vin tot felul de oameni”, "Možda će se naći gdjekoji oštar nož" „Poate s-o găsi vreun cuțit
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
comuna Treznea la data de 9 septembrie. După ocuparea satului, unitățile maghiare au dezlănțuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de "Masacrul de la Trăznea". Primele victime au fost copii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei. Cotidianul
Masacrul de la Treznea () [Corola-website/Science/299748_a_301077]
-
grânele. La întrebarea contesei Leopoldina legată de țărani și animale, morarul i-ar fi spus că satul nu are pășune, pentu acest motiv țăranii țin animalele priponite la care și căruțe. Contesă a dat porunca că suprafață de lunca și izlaz a cărei stăpâna era, să fie trecută cu moară pe numele morarului, iar țăranii care macină la moară să lase animale la păscut. Ulterior poruncii date de către contesă, în anul 1915 a fost înființată Asociația de Pășunat a Urbariaristilor din
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
predominantă a locuitorilor a fost creșterea și îngrijirea animalelor datorită posibilităților oferite de proprietatea unor suprafețele întinse de terenuri pentru pășunatul animalelor, atât în împrejurimile satului dar mai ales pe dealuri sau la munte, terenurile erau fie sub formă de izlazuri sau parcele individuale, având lăcașuri sau stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
stomatolog și farmacie, serviciu poștal, prăvălii, brutărie și cafenele. Mai există și apeduct. Moara cu vapori de apă a lui Maroc, înființată în 1889, își continuă activitatea, tot în posesie privată, iar fosta Cooperativă agricolă „Zelengora” la fel este privatizată. Izlazul și Bara afundă care s-au albit de cârduri de gâște și rațe, nu mai există. Aici se întinde acum o pescărie modernă care angajează zeci de muncitori. Țiglăria deasemenea nu mai funcționesză. Nu se mai face nici jocul tradițional
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Drăgăești-Pământeni este un sat în comuna Mănești din județul Dâmbovița, Muntenia, România. Satul Dragăești-Pământeni este unul dintre cele trei sate care aparțin comunei Mănești . Vechimea locuirii umane pe aceste meleaguri este dovedită de descoperirile făcute în 1974 la punctul "La Izlaz" din Dragăești, unde au fost identificate două așezări prefeudale din secoul IV-V; materialul arheologic recoltat prezintă analogii cu cel descoperit în stațiunile de la Bucșani, Baleni și Târgoviște. Pentru epocile feudala și modernă sunt frecvente fragmentele ceramice găsite la Dragăești
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
fost înălțate chilii și s-a împodobit bsierica. Mai mulți domnitori au înzestrat mănăstirea cu moșii, printre care menționăm următoarele: jumătate din moșia Tătărași (1748, Grigore II Ghica), cealaltă jumătate a moșiei Tătărași (1751, Constantin Racoviță), moșia târgului Botoșani și izlazul cumpărat de la familia Cantacuzino (1753, Constantin Racoviță), Cișmea, Răchiți etc. În anul 1753, domnitorul Constantin Racoviță a închinat către Patriarhia Antiohiei, aici instalându-se călugări greci. Hotarele mănăstirii au fost întărite prin actele lui Grigore III Ghica (1776), Alexandru I
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă și astăzi. Pe teritoriul actualului oraș, în secolul al XIX-lea, se afla satul Corabia, proprietatea Mănăstirii Bistrița. Dat fiind faptul că Gh. Bibescu, proprietarul schelei de la Izlaz (pe unde erau îmbarcate grânele din fostul județ Romanați), crea multe dificultăți comercianților din Caracal în exportul grânelor, 37 dintre aceștia, printr-o petiție adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]