686 matches
-
cât mai puternică și tăioasă - iată gândul care l-a Însuflețit pe Camilar, iată ideea care trebuie să-l Îmboldească a se apropia mai repede și mai hotărât de realismul socialist”. Ovid S. CROHMĂLNICEANU 35: „Romanul lui Al. Jar Sfârșitul jalbelor (apărut În Viața românească nr. 2, 3, 4) scoate la iveală de la Început un prim merit al autorului, care e Îndrăzneala de a fi pornit o astfel de muncă. (Ă). Scriitorul are sentimentul că trebuie să fie cronicarul unor fapte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Jar avea ocazia În cartea lui să toarne În suflete această ură neiertătoare, s-o facă să izvorască din fiecare fărâmitură de pâine smulsă de la gura unui copil, din fiecare pat de armă izbit Între coaste. Ideea de Sfârșit al jalbelor este tocmai o etapă din zăgazurile pe care le rupe ura de clasă - și În funcție de vigoarea cu care trăiește În evenimentele cărții, trebuie să judecăm valoarea agitatoric-politic a cărții și deci implicit valoarea ei literară. (Ă). În cartea lui Al.
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mascarada democratică, paravanul popular ridicat ori de câte ori o strategie sau alta avea nevoie de impunere nu Înseamnă, În cazul de față, nici faptul că, În al doilea număr, revista sus-pomenită răspunde așteptării maselor, comentând tot un roman publicat În serial: Sfârșitul jalbelor, cronică menționată ceva mai Înainte, iar după aceasta același critic literar va comenta romanul În discuție. Mascarada cu majusculă nu Înseamnă nici intervenția - deloc mascată - a redacției În stilizarea materialului. Mascaradă nu Înseamnă, la urma urmelor, nici asemănarea totală Între
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să constatăm, totuși, că redacția noastră nu a stăruit asupra zugrăvirii În literatură a industriei grele, a oamenilor muncii, care
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
se ivească curând. Acestea au fost cele două poeme ale lui Ștefan Zidăriță care au apărut În volumul Atelier literar - culegere a cenaclului Ion Păun-Pincio. Au fost poeziile lui Gospodin Mihail, Hâncu Constantin, Gurău Alexandru, Spiridon Nicolae, Mierlușcă Adrian și Jalbă Constantin care au apărut În România liberă, Viața Capitalei și În ziarul mobil al uzinelor 23 August. Am citat și altă dată versurile lui Mierlușcă Adrian prin care tânărul muncitor arăta cum Scânteia a dus Îndemnul partidului printre oamenii muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
preocuparea de a găsi și formularea clară a gândurilor sale. (Ă). Pentru că apreciem talentul lui A. Jar avem datoria să-i atragem atenția asupra pericolului unei atari atitudini, ce se resimte pe alocuri și În scrierile sale, de pildă, Sfârșitul jalbelor, O statuetă de gips vopsită. (Ă). Din cauza nerespectării sensului firesc al cuvintelor greșește uneori și Veronica Porumbacu. (Ă). Abateri de același gen găsim și la alți poeți, de pildă A.E. Baconsky. (Ă). Am văzut că formalismul duce la negarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar, Cluj, nr. 6, mai. 33. Mihail Petroveanu. - Cella Serghi: „Cad zidurile”. În: Flacăra, nr. 18 (122), 6 mai. Sergiu Fărcășan. - Despre „Negura”, vol.2 și câteva probleme ale criticii literare. Ibidem, nr. 25-26, 17-24 iun. Ovid S. Crohmălniceanu. - „Sfârșitul jalbelor” (roman) de Al. Jar. Cronică literară, I-II. În: Contemporanul, nr. 196-197, 7-14 iul. 36. Petre Granea. - Zilele vieții tale. (De Ion Pas, vol. 1-4, Editura de Stat, 1950). În: Viața românească, nr. 7, iul. 37. Mihail Petroveanu. - Țăranii muncitori
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
educație marxistă, iar celor din piesa nouă a lui N. Moraru și Aurel Baranga să jertfească totul, până și viața „pentru fericirea poporului”. El Înflăcărează masele ieșite În Calea Griviței să ceară dreptate guvernului ce a vândut țara imperialiștilor străini (Sfârșitul jalbelor de A. Jar), Înarmează grupul de comuniști de la Hunedoara În lupta contra ruinei economice (Oțel și pâine de I. Călugăru), transformă pe Costan Cimpoierul din Negura, dintr-un țăran revoltat Într-un luptător conștient, face pe bătrânul Petre Arjoca din
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
285, 345 Iosifescu, Silvian 92, 115, 116, 122, 143, 243, 347, 350 Istrati Ion 145, 187 Iureș, Ștefan 222, 271, 285 Iuteș, Gica 13, 14, 52, 222, 227, 228 Ivanov, Serghei 321 Ivanov, V. I. 343 J Jakobson, Roman 238 Jalbă, Constantin 217 Jar, Al. 12, 30, 49, 60, 65, 66, 67, 172, 173, 195, 243, 309, 346 Jdanov, A. A. 202, 219 Jebeleanu, Eugen 12, 13, 14, 30, 40, 41, 119, 120, 138, 143, 197, 198, 200, 212, 213, 215
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de clasă și spiritul de partid prin: dezvăluirea exploatării sociale, a rolului maselor În construcția istorică, prin demascarea putreziciunii burgheze și zugrăvirea chipului luminos al luptătorului progresist sau ilegalistului. Autori reprezentativi: Zaharia Stancu (Desculț, Dulăii), AL. Jar (Evadarea, Interogatoriul, Sfârșitul jalbelor ș.a.), Eusebiu Camilar (Negura), Ion Pas (Lanțuri), A.G.Vaida (Clocote), M.Sadoveanu (Nicoară Potcoavă), Camil Petrescu (Un om Între oameni), N.Jianu (Izvorul roșu), Petru Dumitriu (Cronică de familie), Aurel Mihale (Nopți Înfrigurate), H.Zincă (Ultima toamnă) ș.a. Consacrarea oficială
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să privească cu neîncredere atât promisiunile primarilor, cât și procesul general de industrializare. Odată cu declanșarea răscoalei, toate aceste nemulțumiri au prins glas. Începând cu luna aprilie 1907, Primăria Bacău a fost asaltată de cererile privind respectarea vechilor tradiții. În unele jalbe, locuitorii au găsit de cuviință să sugereze autorităților comunale și soluții la problemele lor. Un bun exemplu este propunerea din 5 aprilie 1907, semnată de aproximativ 100 de locuitori: „(...) după cum se urmează la Roman, așa să se permită și la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
auzi în continuare. El își făcu treaba în așa fel încît Monseniorul de Nesles și bunul conte de Soissons și noi ceilalți care eram în jurul lui, care ascultaserăm liturghiile, aveam să auzim plîngerile celor de afară care acum se numesc jalbe. Și, cînd se întorcea de la biserică, el trimitea pe cineva să ne cheme și se așeza la picioarele patului său și ne punea pe toți să ne așezăm în jurul lui și întreba dacă era careva căruia trebuia să i se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și la semeni care, prin frumoasa lor nebunie teatrul ar avea toate motivele să rămînă demni și superior orgolioși. La Iași, cînd au vrut să scape de un director incomod pentru complexele lor cețoase, actorii au catadicsit să meargă cu jalba-n proțap la niște inși mediocri, aflați sub demnitatea lor de hărăziți ai Thaliei, inși temporar stînd în fotolii partinice, și s-au întors radioși în templul lor, crezînd că le-au rezolvat pe toate. Vă imaginați o trupă ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Eusebiu Camilar, Cu ghiarele și cu dinții de Covaci Gheorghi, Oțel și pâine de Ion Călugăru, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Brazde peste haturi de Horvath Istvan și romane istorice care vorbesc despre trecutul de luptă al poporului ca Sfârșitul jalbelor de Al. Jar și Zorii robilor de V.Em. Galan (...). Au fost distinse cu premii de stat două poeme mari Minerii din Maramureș de Dan Deșliu și În salul lui Sahia de Eugen Jebeleanu, precum și cinci volume de versuri aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dregătorie a Craiovei. Deocamdată Îl face ispravnic pe două județe, de unde, Împreună ci Neagu Rupe-Piele, stoarce bani, chinuindui pe țărani. Tudor Vladimirescu este Înșelat, prins și ucis În lagărul de la Cotroceni. În capitolul „Cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, aflăm că domnitorul țării Alexandru Șuțu a fost schimbat de către Poartă, iar În locul său a venit Grigore Ghica Vodă, un domn pământean, blând și iubitor de dreptate. La el au ajuns țăranii „cu rogojina aprinsă-n cap și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
proțap”, aflăm că domnitorul țării Alexandru Șuțu a fost schimbat de către Poartă, iar În locul său a venit Grigore Ghica Vodă, un domn pământean, blând și iubitor de dreptate. La el au ajuns țăranii „cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, ca să se plângă de jafurile cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt ca să despăgubească pe țărani. Prin Neagu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a venit Grigore Ghica Vodă, un domn pământean, blând și iubitor de dreptate. La el au ajuns țăranii „cu rogojina aprinsă-n cap și cu jalba În proțap”, ca să se plângă de jafurile cumplite ale lui Dinu Păturică. Domnul citește jalba și poruncește ca tâlharul să fie prins și aruncat În „ocna părăsită”. Averea lui Păturică este vândută de logofăt ca să despăgubească pe țărani. Prin Neagu RupePiele, Păturică Încearcă să scape din ocna părăsită, dar nimeni nu-l mai poate salva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conduc spre ipoteza că aici, la Umbrărești, și-ar avea originea de loc și de neam ilustra familie a boierilor moldoveni Costache. Asupra acestui aspect vom reveni. În timpul domniei lui Alexandru Mavrocordat (Deli-bei = Îndrăznețul), domn între anii 1782-1785, în urma unei jalbe date de către egumenul de la schitul Dumbrăvița, dregătorii statului din partea locului, Manolache Conachi biv vel ban și Costin Negre stolnic, primesc poruncă domnească în următorii termeni: -„să diosăbiască moșia Sasul di moșia Dumbrăvița”; -să reconstituie și să restabilească hotarele moșiei stolnicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Vasile Boldul cu neamurile lor, răzeși de pe moșia Umbrărești, se vor găsi ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ani în șir (1802-1824) în judecată cu alți răzeși copărtași de moșie, aceștia „vrând ei ca să ne depărteze din stăpânirea părților noastre”, după cum motivează ei în repetatele jalbe, înregistrate de către instanțele judecătorești. Cuvintele acestea revin ca un laitmotiv și în jalbele adresate instanțelor și autorităților superioare, inclusiv Domnitorului. După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat Alexandru Calimah emite carte domnească prin care împuternicește pe banul la acea vreme
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
descendent al unui Iordache căpitanul, la rândul său urmaș al hânsarului Mihail Mânză din Umbrărești, el pretinde dreptul de a stăpâni un bătrân, pe care, cu prilejul împărțirii din 1817, „în neființa dovezilor noastre - se justifică răzeșii în numeroasele lor jalbe - l-au și tras în a sa stăpânire”. Dar, după ce răzeșii, prin hotărâre judecătorească, „l-au dat rămas” și iau moșia întreagă în stăpânirea lor, „a cărei moșie venitul vânzându-l cu anul, dumisali paharnic iar s-au fost acolisit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, polcovnicul Sandu Avram, ajuns între timp privighetor la ocolul Bârladului, de care depindea din punct de vedere administrativ și satul Umbrărești, a fost reclamat de obștea satului „pentru mai multe obijduiri” pricinuite consătenilor săi. Printre „multele obijduiri” enumerate în jalba dată de către „obștea lăcuitorilor răzăși din satul Umbrărești-răzăși” Isprăvniciei ținutului Tecuci, una este formulată în termenii următori: „cei mulți suntem cu casele, vii și livezi pe părțile noastre și are și dumnialui, Avram, răzășie pintre noi”, înțelegându-se că nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a satului nu a știut nimic de acest contract decât în momentul când a început să fie pus în aplicare de către arendaș. Abia acum văd locuitorii și-și dau seama de situația disperată în care se găsesc. Și, întocmind imediat jalbă, se plâng și denunță contractul ilegal prin care - scriu ei - „cătră posăsorul său ne-au dat în dijmă și din care cauză mare groază ne-au cuprins pentru că prin ale sale păreri (intenții n. n.) vrea a ne răpi pământu și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-le, considerăm că „mănăstirea la gura Bîrlăjiței, unde este Agapie” poate fi localizat pe actualul teritoriu al comunei noastre. Iată mențiunile documentare semnificative: a - Scrisoare de la Vasile Lupu, din anul 1635, prin care poruncește „lui Crîstian vătah” să cerceteze o jalbă a satului Torcești, nepoți lui Bilăiu, pentru „ocină și moșie din Brălădiț (Bîrlovița, I. S.) păr în apa Bîrladului, prin poenile Agapiei [...] pănă în hotarul Umbrăreștilor”; b - Mărturia hotarnică din anul 1777 pentru moșiile Torceștii și Țigăneii, dă lungul acesteia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Neculce - „mergea încet și făcea oturace (popasuri) câte 5-6 zile și mai mult la un loc”. Considerăm că un asemenea popas a făcut și la Umbrărești, cu care ocazie emite cartea din 5 mai, prin ea dând curs unei jalbe ce-i fusese adresată fie anterior, fie pe drum ori chiar în timpul popasului, pricina fiind încredințată spre rezolvare unui dregător, ceașnicul Ștefan. Pentru problema ce ne interesează acum, trebuie înțeles că oprirea domnitorului la Umbrărești nu a fost determinată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]