2,068 matches
-
e atât de urât încât nici bumerangul nu se mai întoarce la el. - Votul este mai puternic decât glonțul ! 06.07.2012 PUB ZIUA SUSPENDARII 2: http://www.youtube.com/watch?v=Zt9 eJOnM2Y&feature=relmfu Ultima, ultima, ultima oră! Discurs jalnic la Iași! Unde e Băsescu de altădată? Gura păcătosului adevăr grăiește: „Apărați-vă țara de pușcăriabili!” Se pregătește garnitura PDL. Cea pesedistă e deja în ghearele justiției. Votam DA! Să nu se stingă flacara democrației în România! Nu spun că
TABLETA DE WEEKEND (10): AM APĂSAT TASTA 3 ! CROAZIERA ÎNCEPE PE 29 IULIE 2012! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350174_a_351503]
-
și intenții, pe stradă și-n birouri, în presă, politică, școli, cultură și familii, practic în toată această goană năucă după mai mult și mai fățos, încât face din minciună o necesitate, din hoție o banalitate, iar din ipocrizie o jalnică realitate. Și astfel, în vârtejul circului generalizat și permanentizat, din ce în ce mai puțini români iau aminte la faptul că ne cam fuge pământul de sub picioare (la propriu și la figurat) și din ce în ce mai mulți dintre ei ori nu se sinchisesc de ceea ce urmează
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
Vacarmul era însă mult prea mare pentru ca cineva să recepționeze răspunsul. Reacția în lanț pornise. Fiecare se manifeta diferit, fiecare discuta cu fiecare, discuțiile în grup erau aprinse ori curmate pentru altele noi, rezultatul fiind un zumzet feminin cu intonații jalnice, comice, duioase, .... într-o mixtură ad-hoc. Dincolo de prezentarea impecabilă „mărțișorul’’ nu era decât o felie de pâine unsă cu marmeladă. - De ce marmeladă și nu gem sau dulceață ?! - Pentru că nu am găsit muștar! Așa ați fi înțeles mult mai lesne mesajul
IV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365253_a_366582]
-
o părticică din el trebuie păstrată cu sfințenie, altel nicicând nu va putea renaște după ce va fi rănit, chinuit, torturat, cu voie sau fără de voie de către altcineva sau de către tine însuți. Suferind descoperea durerea sufletească cufundându-se într-o stare jalnică. Nu a avut lacrimi îndeajuns. L-a cupris un dor de goană nebună, neștiind încotro și de ce. În loc să iasă pe poartă, ca toți oamenii, a sărit gardul de parcă ar fi trecut prin el din nebăgare de seamă. A început să
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
să te dezbraci... În rochița policrom Doar atât cât să mă-mpaci Înainte de-un sodom Ce urmează să îl faci Și, nici sfântă cum nici om, Te prefaci că te prefaci... Mă transformi în majordom, Și din lup în jalnic baci Blând ca mielul și bonom, Ca pe-o ață mă desfaci În atom după atom Și mă-nșfaci să mă înșfaci... Mă duci sub umbrar de pom, După ce printre copaci Mă alergi, sunt gentilom... Și în iarbă printre maci
IUBI-NE-VOM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365352_a_366681]
-
divulge acest secret militar așa cum nu avea voie nici ofițerul de serviciu să o facă față de ei. La început Bert refuza cu încăpățânare să le spună ceea ce doreau să afle. Apoi, impresionat de figurile buimăcite de somn ce purtau o jalnică expresie de implorare, a căpătat deprinderea de a anunța, dintr-o suflare, ce fel de alarmă se dăduse. Pentru ei, cadrele militare, clipele ce urmau păreau să fie deosebit de prețioase. Aveau timp, în caz de exercițiu, să-și impresioneze soțiile
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
a fost amenajată cu pietriș iar cea din față are o fâșie pavată; pe-aici de-abia s-au așezat oamenii pe la casele lor. Bucurându-se că avea cine să-l înțeleagă, dl. Constantin i s-a adresat cu glas jalnic, încercând să redea tot ce era în sufletul lui: - Uitați-vă dl. Nedelcu în ce hal mi-au ajuns pantofii!...iar tu - a continuat, întorcându-se către Albert - tu derbedeule, să pui mâna să mi-i lustruiești... - Nu mă pricep
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
denumirile date acestui grup: „lotul Noica-Pilat”, din care făceau parte cei mai reprezentativi oameni de cultură ai vremii, grupul care„uneltea împotriva securității statului”, Steinhardt relatează amănunte din timpul anchetelor, prezentând metodele folosite de securitate, starea fizică de-a dreptul jalnică în care se aflau cei arestați, dar și cea psihică, dominată de spaimă, de incertitudine. „Ceea ce mă îngrozește și mă deprimă dincolo de orice putință de a mă exprima este înfățișarea fizică a lui Dinu (Pilat) și ținuta lui. Înfățișarea: slab
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
și rost fără noimă cerșește frumos - demascat în lume pășește dansat și uitat peste umeri la negru nebunie - nebună de mână integru măscărici în băltoace umane, netoții unde mă aflu? un adevăr lovește în vânt deghizat o lume vânează un jalnic păcat., E apă și tristețe lumina ce-o simt. În flori de rugăminți, o lacrimă se plânge de frig. Un univers pierdut în mâna stângă, trece Dumnezeu în fugă peste sângele nostru. Uităm să recâștigăm culorile, începem basm după basm
LUPUL ALB de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366660_a_367989]
-
tapet, a unor noțiuni, concepte și categorii din sfera științelor sociale - care fixează realități istorice indubitabile, și care au marcat în mod definitoriu istoria noastră multimilenară - mi se pare, dacă nu o impietate, o blasfemie, cel puțin o ultragiere post-factum jalnică, o golire grosieră de conținut a momentelor sacre ale trececerii noastre prin veșnicii. Să luăm, de pildă, publicitatea făcută la TVR procesului „marii privatizări”: se apelează, în acest caz, la noțiuni, concepte sau chiar formulări întregi care dădeau și dau
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
în întregime se apropie de sfârșit. Cele sfinte, Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, sunt doar pentru cei ce sunt sfinți. Dar nimeni nu este sfânt decât Unul Sfânt Iisus Hristos. Și în acest fel, la nivelul jalnicei "vrednicii"omenești, ușa este încuiată; nu există nimic ce putem oferi și care ne-ar face "vrednici"de acest Dar Sfânt. Într-adevăr nimic, cu excepția Sfințeniei lui Iisus Hristos însuși pe care El în nesfârșita Sa dragoste și milostivire ne-
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
care o purtaseră pe cele mai înalte culmi ale gloriei!... Turbată, arunca munți de zăpadă în jur și plesnea din biciușcă. Totul în zadar... Nu mai era nimic de făcut, nimic de salvat. Fulgoii și Ghețienii se transformau în picături jalnice de ploaie ce picau dându-și obștescul sfârșit. Umbrele eroilor săi și mantalele zdrențuite ale vânturilor lățoase pluteau cu miile, rânduite frumos în coloane nesfârșite, ca niște corăbii cu pânzele smulse pe o mare agitată. Era clar. Spusele lui Moș
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
inerției) - care plutesc pe un ocean invizibil de cuvinte - executând alternativ - mișcări browniene și de flux-reflux e cam puțin pentru un psalm de slăvire... teribil m-aș bucura să greșesc - dar - deocamdată decorul și - indecent răgușite - joagărele cântecelor din pădure - jalnic și fără greș - mă confirmă * nu vreau să fiu înafara voastră - ci mereu întru voi - puternic Zeu al Tăcerii: simplu și inconștient în glorie - precum bradul - singur și sigur de ceruri - precum stânca muntelui - dar mai ales - fermecător - infinit diferențiind
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
Pe tocul ferestrelor... Ea, micuța și gingașă, Tremura la orice-adiere... Se desprindea de rămurică... Care-i lăsa un gust de miere... Așa este făcută viața... Rezistă doar cei falnici Și lăsa-n urma lor, pe drumuri Pe cei slăbuți și jalnici... Nu vă uitați numai în sus Cum face liliacul... Și floricelei de salcâm I se cuvine „veacul”. IERI ȘI AZI Azi, trăim cu toți-o viață Zburători, precum comete... Mașini și calculatoare... Lansări spre alte planete... Telefoane celulare, Peste tot
POEME NOSTALGICE (1) de ADA SEGAL în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366129_a_367458]
-
un cal mort, de căpăstru, / pe șosea, printre mașini // Un timp încă / mai mângâiam dragonul / ca pe un ou, de / privighetoare... // Un timp numai / am mai crezut tâmp / de curcubeu, că este un suflet / al ploii / iar nu un compromis / jalnic și iluzoriu. O cumplită ploaie cu „pietre de piramidă“, ori obișnuite, descărnând, descojind, „chelind“ munții, apoi erodându-le calotele de gresie până iau forma circumvoluțiunilor, a creierelor, întru deșertizare / saharizare, despre care grăiește poemul Spălarea cu pietre (AmNS, 93), vrea să
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
a fi greșit față de iubita care, poate, deja l-a iertat. Singurătatea (percepută acut, în mod direct, sau surprinsă printre rânduri) alcătuiește o simbioză cu poetul, nepărăsindu-l, protectoare într-un fel și devenită aproape o certitudine, o prietenă. ”Un jalnic dor” îl încearcă pe poet și atunci când, după retrospectiva unei vieți în doi pline de fericire, iubire și credință, constată că dorința de a-și revedea iubita în vis este zadarnică, iar solitudinea rămâne definitivă. Dar, pe de altă parte
PLÂNSUL INIMII, DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352377_a_353706]
-
eventual chiar în pofida intențiilor sale programate, de logica intimă a imanenței. Mai exact, prin mijlocirea unei lecturi metafizice, deslușim, la temeiul ultim al acestei zbateri fără nici un înțeles, cercul fatalei “vanitas vanitatum”, cercul (mlaștina, cloaca) Samsarei, monotonia teribilă - comică, tragică, jalnică, vânzoleala inutilă, exasperantă, insuportabilă, a existenței, în genere. Perceptibile, toate acestea, și de nedorit, pentru eul meditativ, pentru inteligența discriminativă și detașată; dezirabile, toate acestea, pentru actorii pasionați ai Samsarei, pentru implicații ignoranți și avizi. Întotdeauna se află, din fericire
DASCĂLII, DASCĂLII DE MARIAN DRUMUR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351285_a_352614]
-
Crăciunul este de fapt ziua de naștere a lui Cristos. Avem atâtea falsuri în jur, avem atâtea imagini penibile, atâtea "caricaturi" de Dumnezeu. În Occident, în loc de "CHRIST MAS", care înseamnă popasul sau sărbătoarea lui Cristos, este tot mai prezent un jalnic și răutăcios surogat, si anume: "X MAS"... Dacă pentru unii dintre semenii noștri Cristos este un "X", un "nimeni", si ei vor fi odată un "nimeni" pentru Cristos, când El le va spune: "Plecați de la Mine, căci nu va cunosc
SARBATOAREA LUMINII de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351442_a_352771]
-
inimii “( existențialism), “ vestitor al eșecului “( personalism) și “ aventurier în luptă cu Hipnos și Morfeu, zeii adormirii simțurilor “, (n.n. ). Mulți din comentatori îi atribuia lui Pascal gestul funest al lui Macbeth de a ucide somnul. Pe motiv că acesta deplângea ursita jalnică a omului de ași petrece jumătate din viață dormind, fără a fi convins dacă cealaltă jumătate nu este un somn, cum susține Leon Brunschvicg în “Blaise Pascal, oeuvres, tome I-XIV, Paris 1904-1914 “, și mai ales existențialiștii, care concluzionează că
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
o ducă la sediul brigăzii. Costumul pe care îl purta era ponosit, rupt și cârpit pe alocuri, ceea ce îi dădea celei în cauză un aer de persoană necăjită. Acel comănac de sub broboadă, era de asemeni murdar și uzat. Prezența aceasta jalnică a celei în cauză îl făcea pe privitor să o compătimească pe acea persoană. Tanti Chiva cum o chema pe femeia în grija căreia fusese încredințată a dus-o la bucătărie, iar tanti Florica bucătăreasa a întrebat-o dacă îi
DEGHIZATA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 729 din 29 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350765_a_352094]
-
în această clipă se produce procreația. (a obosit) Apoi cele două jumătăți ale Totului se despart, și fiecare, singură, își duce viața cu gândul la cealaltă. Și eu am văzut asta, și le-am arătat oamenilor. ( se aude limpede cântecul jalnic al unei păsări în pustiu) DOMNIȘOARA POGANY: Da, Costache, știu... CONSTANTN BRÂNCUȘI : Da, întrebarea este dacă ființa umană ar fi un întreg... Iată, când se lipesc jumătățile și se formează întregul, așa să rămână în veci întregul. DOMNIȘOARA POGANY : Te
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
știe ce-ați vorbit voi doi, două dude la franceză...că m-o pus să-i spun cum se zice românește la iartă-mă!” Am izbucnit în râs...Scoțianul zicea, ca un disc zgâriat: “Irte-ma!”, “Irte-ma!” cu o privire din ce în ce mai jalnică. “Iartă-mă!” se zice ... l-am lămurit apoi ... și-am râs amândoi. Ne-am servit ceaiurile...el, cu lapte...și am mai stat la povești, până s-a mai oprit ploaia. Când am ieșit din cafenea, mi-a oferit brațul
AMINTIRI DE LA BORDEAUX de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346707_a_348036]
-
Câte mai sunt și câte-au fost Minuni în astă lume. * * Precum am auzit și eu Minunea de poveste, Așa a fost și rostul meu S-o spun și că mai este Același obicei și azi, Deși ni-i traiul jalnic Loviți de patimi și necaz, Credința în Năvalnic Și în magia lui mereu. În semn de prețuire, Pentru mărinimosul zeu Al vieții-ntru iubire, Fecioarele îl poartă-n sân În pungă de mătase Și-l pune soața de stăpân Pe toc
POEM DUPĂ ”LEGENDA LUI DRAGOBETE” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352076_a_353405]
-
joasă speță, maculând paginile unor cărți care ar fi putut fi onorabile. Scriitori maturi ori tineri își deversează lăturile trupești și sufletești în pagina albă, cu gândul obscur de a produce oarece senzații tari cititorilor. Dar nu reușesc decât niște jalnice kitsch-uri obscene și de cele mai multe ori scabroase care nu le fac cinste. Orice scriitor ar trebui să se respecte în această privință. Ceea ce face omul în alcov nu trebuie supus privirii altora, nici comentat, nici disecat. Trebuie trecut sub
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]