1,432 matches
-
cum oferă funcții de răspundere unor oameni abia compromiși. Vezi Aneta Spornic. Sau unor neaveniți. Vezi madam Găinușă la cârma turismului. Și a comerțului exterior. Procentul de femei în conducere trebuie menținut ca prezența, adică omniprezența Elenei Ceaușescu să nu jeneze prea mult opinia publică internă și externă. Cei care au reușit să se vadă pensionați (Emil Drăgănescu, Ion Ioniță, Ianoș Fazekaș etc.) trebuie să se simtă fericiți. Deși, cum se întâmplă cu Manea Mănescu, alt voiajor prin funcția de prim-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
1985, și câte alte zeci de miliarde vor fi cheltuite pentru edificarea viitorului centru civic? Bugetul de investiții pentru 1985 nu spune nimic despre aceste cifre. Să fie suma atât de exorbitantă încât până și funcționarii regimului să se fi jenat să o publice? Cât vor costa Casa Republicii și Bulevardul Victoriei Socialismului, considerate de Ceaușescu drept mărețe și luminoase ctitorii ale acestei epoci de adânci transformări înnoitoare? Din ce buget vor fi finanțate lucrările de la adăpostul atomic, conceput pe baza
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
așezat la taifas. Domnul are treabă... El m-a chemat, se justifică odrasla. Intervin printr-o întrebare: Doriți un pahar de vin? Omul n-apucă să răspundă pentru că intervine puștiul: Mănînci calule ovăz? întreabă, privindu-l dojenitor pe taică-su. Jenat de tot, tatăl dă un răspuns aiuritor: Nu, mulțumesc. M-am lăsat, nu mai beau... De ieri, intervine copilul. Încerc să dreg busuiocul și întreb ca să mă aflu în vorbă: De ce v-ați lăsat? Omul întîrzie puțin răspunsul și puștiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
caută pe aici? întreb intrigat. Persecutați de Ceaușescu, niște oameni să le plîngi de milă. Vreți să-i vizitați? La ei, acasă? Ei, nu. Au fost arestați pentru jaf și tentativă de omor. Sînt chiar din orașul dumneavoastră. Sînt foarte jenat și regret că am acceptat această haltă, la rugămintea primarului, care venise cîndva cu ajutoare la Iași. Știți, sînt votanții dumneavoastră, continuă primarul fără a-mi da impresia că mă ia la vale. Mă duc aproape cu silă. De pe culoarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
triplu, după confort și reputație. Nu aici veți vedea realitatea cubaneză. Eu vă recomand, spune el, unul dintre "los paladares". Accept propunerea, spun eu. Alege tu unul convenabil! De fapt habar nu aveam ce-i acela un "paladar" și mă jenam să întreb. În mașină, prind însă curaj și întreb, totuși. Cuvîntul "paladar" vine de la o "novela", un foileton brazilian foarte popular în Cuba și în toată America de Sud, și care se chema " Cînd amorul se plătește". O mamă, ruinată de fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
parcurge întregul traseu abdominal! Apoi altul, apoi se țin lanț. Strînge dinții și merge ca pe sîrmă, încordat, crispat. Doamne, doar n-o să... Sînt om în toată firea, ce naiba! Ultimii pași sînt cei mai grei. Își ține respirația și este jenat că forfoteala din interiorul lui este auzită de cei care sînt mai atenți. Împinge ușa de la toaleta publică și aceasta nu vrea să se deschidă. Pune toată forța la treabă și reușește. Oh, este în apropierea fericirii... La un ghișeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
turiști. În general, erau pensionari foarte generoși și, uneori, le trimeteau bani, chiar cîte un an, doi. Adică lunar. Eu nu mă puteam apropia de bătrîni, nu-mi era scîrbă, dar îl vedeam în ei pe bunicul dinspre mamă. Mă jenam și cînd mă atingeau puțin, începeam să plîng. Norocul tău, Zulueta. Te protejai într-un fel... Dar ar fi fost preferabil. Eu m-am îndrăgostit de Domenique, un francez care a stat în port trei luni. Era frumos, delicat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
circulau. Cum ar fi cea despre individul care venise aici cu un cățel de usturoi în ureche. Și-l băgase el mai demult probabil, pentru că era convins că are cine știe ce proprietăți curative. Și-l băgase de mult, și acum îl jena, îl gâdila, pentru că înmugurise. Ei jucau șeptic, io stăteam cu ochii închiși și simțeam prin pleoapă lumina gălbejită de neon. De neon gălbejit, bâzâit de un țânțar care gravita bezmetic în jurul lui. Din când în când, îl auzeam pe Marian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
păduri este o acțiune profund egoistă care permite actualei generații să crească consumul de lemn, să amelioreze costul bunurilor încorporându-l ca materie primă sau să permită utilizarea unui sol mai fertil în cadrul unei economii agricole. Acțiunea aceasta nu va jena probabil actuala generație, în schimb ea riscă să împiedice orice dezvoltare viitoare, ceea ce este inacceptabil, iar statului îi revine sarcina de a incita popoarele, prin indiferent ce metode, să păstreze rarele resurse. În aceeași ordine de idei, politica halieutică a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în acest sens N-o voi face niciodată. Teodor Mazilu, aflu, dădea, era altfel. Nu însă, desigur, un fericit. Îi iubesc pe toți cei cu care semăn prin ceva. În ultimele zile m-am întrebat de ce mi-a fost uneori jenă să spun că totuși sînt destul de orgolios. Vinovate sînt cărțile. Și îngîmfarea pe care mi-o pot reproșa unii (nu scriitorii, desigur) cred că "se bazează" pe sutele de cărți citite. Deh! Aici e tot mai rece, vînturile bîntuie, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
duble proteze dentare. Vai și-amar de capul meu...! Noroc de frații mei care m-au ajutat să-mi revin, căci altfel dădeam ortu' popii și nu mai ajungeam să-ți fac peșcheș sacul de tizic pe care nu Te jena Te rog să-L primești, deoarece ți-L ofer din toată inima. Stai liniștit, acolo, lângă plită și mai bagi câte o balegă pe foc... Ce să-i faci? Ăsta-i combustibilul săracului. Cine n-are pâine se mulțumește și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
primise nici o veste de la ea. Era surprins, de obicei ea era cea care avea inițiativa, cea care ținea vie relația lor, ea manifesta mereu pentru el un interes neobișnuit, care pe el îl și flata, îl și mira, îl și jena, ea îi declara că se simte definitiv, obsesiv atrasă de el și se comporta ca atare. De regulă, Irina îl exceda cu prezența ei, cu pasiunea ei paroxistică, așa încât era absolut stranie absența sau retragerea sau eclipsa ei din ultima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
voi nimeri urmând drumul meu". * Cum să nu fi fost impresionat de această femeie atât de pitorească, și să nu fi fost influențat de dânsa când, nu știu din ce capriciu, eu eram nepotul ei preferat? Simțeam asta, puțin chiar jenat față de alții din grupul nostru. Nu înțeleg ce a determinat această părtinire, cam nedreaptă, dar cred că atitudinea ei de dragoste excesivă față de mine se explica printr-un vis pe care Tiotea Nadia l-a avut cu vreo săptămână înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în vârstă și, curios, nu-și permit să înjure în public, respectă un număr de autorestricții și au atâtea bizarerii încât par să se izoleze în virtuale compartimente speciale, separându-se de restul lumii care se comportă normal; nu se jenează de fleacuri, se poartă firesc, vara în șlapi și slip, chiar când se află la instituții sau la biserică; am abandonat, cum se spune, "marafeturile". Ce-i rău dacă bolnavii de la Sfântul Spiridon se plimbă toată ziua prin centru în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spațiu de legătură Între două lumi. Profeția lui: „Ferește-te de Idele lui Marte“, șoptită În ralanti lui Cezar de pe această punte metafizică, avea un sens hieratic, secret. Până aici nimic prea supărător, dar nu și pentru cronicarii teatrali, deja jenați că trebuie să-și Întoarcă incomod capul ca să-l vadă pe Ogășanu debitându-și profeția de pe punte. Obligați să urmărească acțiunea peste tot prin sală, În loc să privească scena, cum se Întâmplă de obicei la teatru, unii au acumulat frustrare după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
din piesa lui Beaumarchais, Nunta lui Figaro, și să revină astfel În teatru. Auzise despre montarea mea recentă de la Minneapolis. „Nu ești dispus să o refaci pe Broadway, la Circle in the Square?“ Nu-l văzusem jucând teatru, dar mă jenam să-i arăt că ezit, neputând să fac o paralelă Între zborul lui Superman În ajutorul celor aflați În primejdie și zborul pe sub fuste al contelui-fluturaș din Figaro. Reeve mi-a intuit Îndoielile și s-a oferit singur să facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
scaunele mele! Nu mai vreau să pândesc capriciile dispoziției tale pentru a ști dacă ai sau nu chef de mine și la care moment mai bine este să plec... Nu vreau să mai ghicesc în vocea ta, în gesturile tale jena și nehotărârea de a nu ști exact cum să te porți cu mine, nu vreau să mai constitui o problemă, căci orice problemă este totdeauna neplăcută. Îmi este rușine, îngrozitor de rușine de toate acestea, rușine față de tine, rușine pentru tine
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ale Gildei. Weekendul la greci, ratat din pricina întârzierii noastre... 20 mai 1953 S-a întors Mihai. M-am dus special la Ticki ca să-l văd. Trebuia să vină înainte de orele șapte, pentru a merge împreună la teatru... Am fost puțin jenați să ne regăsim în anturajul familiei, cu toate că această familie începe să devină din ce în ce mai mult o a doua familie pentru mine. Mâine - o zi agreabilă, sper, plină de el: de dimineață și până-n noapte, iar apoi - din noapte până-n dimineață... Sărbătoare
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
o cupă de șampanie, iar apoi - eu și cu Florino - am plecat la Sterică... ședea destul de aproape de mine, dincolo de Piața Națiunii, lângă frumoasa bisericuță Sfântul Spiridon cel Vechi. Când am sunat la ușă, ne-a deschis Mihai. Avea surâsul său jenat pe buze... — știi, mi-a spus, pe nepusă masă a venit Alby de la Cluj să petreacă vreo două zile la București. și a tras la mine. Mi-a fost nu știu cum să-l refuz. Acum e aici... Acesta a fost pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și vă priveam cu lăcomie și deodată am început să sper că vă veți abate pe la Glina, la mine în cimitir. Era destul să-l rugați pe domnul Golumbeanu, nu v-ar fi refuzat. V-ați rușinat însă, v-ați jenat, ca de obicei, și n-ați spus nimic, încât atunci când ați ajuns în locul unde drumul se bifurcă, mașina a luat-o, agale, dar irevocabil, spre București. Am mai urmărit-o o vreme, cum se îndepărta, până ce imaginea ei s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sedimente și eliberate după depunere; în cazul acestora, poate avea loc fenomenul de bioacumulare. 3) Materiile in suspensie Diferite particule, datorate eroziunii naturale ori deversării artificiale ale localităților sau industriilor, pot schimba calitatea apei, generând o poluare estetică (tulburarea apei), jenând viața peștilor (prin introducerea de particule în branhii) ori contribuind la poluarea organică sau toxică. Eliminarea acestor particule în suspensie are loc, în general, prin simpla decantare pe fundul marilor bazine. 4) Materiile nutritive (nitrați, fosfați) Acest tip de substanțe
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
nici măcar înfățișarea primă, și totuși e pururea din aceeași materie. Asemenea ei, sufletul, chiar dacă transmigrează în forme diferite, rămâne pururi același.” Descompunere Mirosul greu al algelor în putrefacție produce în mine un dublu efect. În general, putrefacția vegetală nu mă jenează olfactiv, dar amestecul cu scoici și pești morți amplifică duhoarea de pe plajă. Nu pot să suport miasma, simt aproape că mă sufoc, și totuși, în același timp, adulmec ceva benefic în această combinație de materii moarte. Mirosul ăsta ambiguu reușește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
dragostea lui Alin îi picura în suflet. - Ești foarte îmbujorată, iubirea mea! - Mă simt de parcă m-aș da într-un leagăn. - Atunci simți că zbori ca o pasăre care-și caută iubirea? Hai, relaxează-te! Fă-te comodă! Nu te jena! Fac și eu același lucru. - Știi, nu aș vrea să crezi că sunt una din acelea care umblă cu mai mulți bărbați. - De unde ți-a venit ideea asta? N-am spus eu că nu știu ce se ascunde în căpușorul tău? Acelea
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
vacanță la mare împreună cu Julia, intenționa să o aducă acasă pentru totdeauna. Ea trebuia să renunțe la munca ei definitiv. O ținu de mână mai tot timul, o trase aproape de el până își atinseseră buzele sărutându-se fără a se jena de curioșii din preajma lor, iar Nicky începuse din nou: - Spune-mi, iubirea mea, accepți să rămâi cu mine pentru totdeauna? Ea rămase cu privirea în gol și nu 316 putea să își dea seama cât era de adevărat și se
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
îl am în buzunar" și mi-l arătă. I-am mulțumit și am plecat să iau și eu din birou textul tradus în spaniolă. În mașină, pe banca din spate, i-am spus cu voce înceată, ca să nu se simtă jenat de sugestiile mele: Tovarășe ambasador, cu permisiunea dumneavoastră, v-aș sugera, fiind prima întâlnire cu ministrul în acest an, să îl felicitați, să-i urați un an bun, deși noi i-am trimis felicitările încă de la mijlocul lunii decembrie. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]