1,000 matches
-
la teatru, să vedeți piesa Lipitorile satului și să credeți că nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu este o ficțiune acea piesă, este adevărul cel mai real” <endnote id="(67, p. 31)"/>. Tot atunci, un oarecare A. Kălimănescu publică la Iași o broșură antisemită intitulată Jidanii În România, În care scrie că, fiind „corupți și corupători”, „jidanii toarnă vitriol și alte compoziții În rachiul pe care Îl dau poporului român, distrugându-i sufletul, făcându-l să uite de datoria față de Dumnezeu, nimicindu-i mintea ca să uite de datoriile și drepturile cetățenilor, slăbindu-i corpul și scurtându-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
otrăvirii rachiului, dar neagă - În modul său sarcastic - că această practică ar fi speci fică doar cârciumarilor evrei : „Se face la noi, În toate zilele și pe toate drumurile, un foarte hazliu patriotism ; se strigă și se scrie că crâșmarul jidan otrăvește populația noastră rurală ; și, pe tema aceasta, se tună atâta Încât ai crede că ultimul cuvânt al regenerării noastre naționale trebuie căutat În fundul șipului cu rachiu al lui Ițic sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru național
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Șumuleanu și N. Paulescu. „Ovreii, ca niște duhuri rele - scria N. Paulescu -, falsifică băuturile și le otrăvesc cu diverse ingrediente.” Șumuleanu amintea În 1911 „acidul salicilic” printre ingredientele folosite de evrei În vin, iar Paulescu susținea În 1913 că unii „jidani” au fabricat vin „cu drojdie, glicerină, zahăr și alcool”, pe care autoritățile „l-au confiscat și distrus”. Cât despre „otrăvirea băuturilor tari”, cei doi susțineau că un oarecare „cârciumar ovrei Iancu” vindea rachiu făcut din „eter sulfuric [ ? !], În care e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1924 Corneliu Zelea Codreanu Îi deplângea pe țărani pentru faptul că - din cauza evreilor - „au Îmbătrânit Înainte de vreme”, fiind „arși de băutură otrăvită” <endnote id=" (622)"/>. În 1936, Codreanu era convins că, „pentru ca poporul să-și frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și În adevăr diabolic”. Printre altele - scria „Căpitanul” -, „[jidanii] Îi vor otrăvi și ameți [pe români] cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbătrânit Înainte de vreme”, fiind „arși de băutură otrăvită” <endnote id=" (622)"/>. În 1936, Codreanu era convins că, „pentru ca poporul să-și frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic și În adevăr diabolic”. Printre altele - scria „Căpitanul” -, „[jidanii] Îi vor otrăvi și ameți [pe români] cu tot felul de băuturi și otrăvuri” <endnote id="(392, p. 154)"/>. Din relatările și textele prezentate se poate vedea că, În decurs de un secol, numărul substanțelor cu care au fost acuzați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din germană, prin dialectul evreo-german (cf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt atestate pe ruta Iași- Galați, la Începutul secolului al XIX-lea ; <endnote id="cf. 479, p. 93"/>) erau numite adesea harabale (din turc. araba = „căruță mare”), iar cel care le conducea - harabagiu (din turc. arabadjy). Vezi, de exemplu, „harabagiii jidani” de care vorbește M. Kogălniceanu În Iașiul anului 1844 <endnote id=" (501, p. 58)"/>, sau „les haraba jedovesti” despre care scrie Alecu Russo, Într-o franco-româno-turcă imposibilă <endnote id=" (130, p. 193)"/>. „Un car mare și Înalt - scria Șalom Alehem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a combinat această imagine cu cea a evreului fricos : „când plecase ovreii la secere și s-a Întors speriați de o pisică” <endnote id="(824, p. 365)"/>. În folclorul polo nez
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Poetul nu-i numea pe evrei ca atare, dar multă lume Îi bănuia În spatele termenilor de „străini” și „străinătate”. „Multe necazuri ne pricinuia [poemul] Doina”, Își va aduce aminte scriitorul A. Axelrad. „Băieții creștini susțineau că e vorba acolo de jidani și, sprijiniți de autoritatea lui Eminescu, ne cărau la pumni” <endnote id="(699, I, p. 224)"/>. În perioada interbelică, și intelectualii naționaliști de dreapta se arătau nemulțumiți de stabilirea unor evrei la sate, mai ales În regiunile din nordul României
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atestat de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. „Sunt destul de dese cazurile când bacii sunt evrei.” Ei se numesc „cușerari”, pentru că „fac brânză cușeră”. Tiberiu Morariu publică și câteva fotografii cu stâne evreiești (ridicate după modelul celor românești) și cu „păcurari jidani”, chiar dacă aceștia nu se lasă foto grafiați, „fiind că, după spusele lor, religia nu le permite” <endnote id="(165, p. 196)"/>. Tot cam atunci, pe la Începutul anilor ’20, țăranii maramureșeni se plângeau că „munți-s pă mâna jizilor” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În plus, datorită reformei agrare din octombrie 1920, un număr de 4.500 de evrei au fost Împroprietăriți cu loturi de 4-6 hectare <endnote id="(611, pp. 62-64)"/>. Când, În 1923, Liga Apărării Național-Creștine a cerut „exproprierea pământurilor ocupate de jidani” și „scoaterea lor din comunele rurale” <endnote id=""(611, p. 165)/>, parlamentarii evrei au protestat, considerând că această solicitare este ilogică „tocmai din punct de vedere antisemit” : „Ei [= antisemiții] ar trebui să aibă un interes ca evreii să se Îndeletnicească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negative. Un bun exemplu de stereotip (aparent) pozitiv este „proverbiala” inteligență a evreului. „Inteligent - cum doar evreii pot fi”, scria prozatorul Panait Istrati În anii ’20 <endnote id="(723, p. 684)"/>. Exclamații admirative, de genul „Deștept ovreiu’ !” sau „Cap de jidan !” <endnote id="(3, p. 44)"/> erau atât de obișnuite printre neevrei, Încât au fost preluate de evreii Înșiși, În Încercarea de a-și defini propria identitate. Este drept că expresia echivalentă În idiș sau În ladino - A Jidischer Kop („Cap
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la toți În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul de 3 ani este dat la belfer <endnote id="(736)"/> de’l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el nu știe jocuri, nebunii, nu-l vezi cu mingea, cu arșice, zmeu, păsărele, el nici să stea toată ziua pe drumuri [precum
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îi epuizează resursele și Îi disprețuiesc slăbiciunile” <endnote id="(866, p. 535)"/>. Într-un articol intitulat „Intelectualismul jidovesc” (apărut În 1922 În ziarul violent antisemit Apărarea Națională, editat la Iași de A.C. Cuza și Nicolae Paulescu) se spunea că „inteligența jidanului e curat materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort fizic, adică fără să furnizeze nici un fel de muncă productivă. Baza acestei inteligențe este egoismul Împins până la exces. Din cauza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
materialistă, ocupându-se numai În găsirea de combinații care Îi pot mări averea personală fără să facă nici un efort fizic, adică fără să furnizeze nici un fel de muncă productivă. Baza acestei inteligențe este egoismul Împins până la exces. Din cauza aceasta, inteligența jidanului, deși intensă, e cu toate acestea mărginită În orizonturi strâmtorate. Astfel se poate explica fenomenul atât de curios că acest popor, care trăiește de mai bine de trei mii de ani și care tot timpul de când există s-a Îndeletnicit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a se Îmbogăți. Căci, pentru evrei - zice un proverb german -, „deștept este cel bogat” (Der Reiche ist klug, sagt der Jude) <endnote id="(3, p. 67)"/>. Bogat acum, În prezent, pentru că - așa cum susține un proverb popular românesc (atestat În Oltenia) - „Jidanul nu dă nimic nici pe trecut, nici pe viitor, ci numai pe prezent” <endnote id="(253, III, p. 435)"/>. 2. Lașitatea evreului Între resemnare și răzvrătire Când În anul 70 e.n. legiunile romane asediau Ierusalimul, istoricul evreu Josephus Flavius a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
66-67"/>). Nu numai românii percepeau frica evreului, ci și alți minoritari care trăiau printre români. Mihail Sebastian, de pildă, Își aducea aminte că În copilărie, În Brăila natală, grecii din oraș aruncau după el cu pietre, strigându-i bine-cunoscuta insultă „jidan fricos” <endnote id="(219, p. 29)"/>. Este o injurie preluată chiar și de către evrei. La sfârșitul anilor ’50, când Nicolae Steinhardt era anchetat de Securitatea română, tatăl lui Îi spunea : „Să nu fii jidan fricos, să nu te caci În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu pietre, strigându-i bine-cunoscuta insultă „jidan fricos” <endnote id="(219, p. 29)"/>. Este o injurie preluată chiar și de către evrei. La sfârșitul anilor ’50, când Nicolae Steinhardt era anchetat de Securitatea română, tatăl lui Îi spunea : „Să nu fii jidan fricos, să nu te caci În pantaloni... Fii țăran, ovreiașule” <endnote id="(311, pp. 14 și 25)"/>. „E un adevăr elementar că evreul poate fi bătut oricând de oricine - constata cu obidă F. Aderca -, ba și copiii știu că «ovreiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oarecare temei. Bun cunoscător al obiceiurilor țărănești din nordul Moldovei, Mihail Sadoveanu a inclus un astfel de episod În romanul Floare ofilită, scris În 1905 : „Bădie Vasile ! strigă deodată Mihai ; să vezi, am Învățat pe [câinele] Turmei să apuce pe jidani de fundul pantalonilor... Să vezi ce frumos ! O dată - hap ! și jidanul : oi ! și numai se lasă la pământ, iar Turmei se-nvârte hămăind În jurul lui, dar de mușcat nu mușcă” <endnote id="(377, p. 148)"/>. Și câinele Bălan, din nuvela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sadoveanu a inclus un astfel de episod În romanul Floare ofilită, scris În 1905 : „Bădie Vasile ! strigă deodată Mihai ; să vezi, am Învățat pe [câinele] Turmei să apuce pe jidani de fundul pantalonilor... Să vezi ce frumos ! O dată - hap ! și jidanul : oi ! și numai se lasă la pământ, iar Turmei se-nvârte hămăind În jurul lui, dar de mușcat nu mușcă” <endnote id="(377, p. 148)"/>. Și câinele Bălan, din nuvela omonimă a lui Nicolae Gane, este Învățat să sfâșie - anteriile țiganilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În unele producții folclorice, pădurea ia locul târgului, lupul ia locul câinelui, iar licofobia evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu un lup Într-o pădure, un evreu și-a pus bățul la ochi, ca pe-o pușcă, zicându-și că lupul va crede că este vorba de o armă de foc și va fugi. Din Întâmplare, În timp ce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de câini (și de lupi, adaug eu) și de arme : „Frica lor proverbială mai ales de câini și de arme a dat naștere la multe anecdote hazlii” <endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]