1,054 matches
-
în erou două suflete - unul grav, năzuind spre absolut, liber de patimi, despovărat de dorințe, altul vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit facultățile personajului, îi zgîndără îndeosebi vanitatea și arhitectul se mistifică deliberat - dar numai până la un punct - adoptând poze, comițând năstrușnicii, nedisprețuind atitudinile superior cabotine, complăcîn-du-se în postura de geniu bizar, neînțeles. La o examinare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
respect proverbial (condiții propice asimilării și dezvoltării de sine), se pare că, din ce în ce mai mult, eșuează în introvertiri și interacționări agresive cu sine, cu celălalt, pradă fiind unui imediat consumist și concurențial. Jovialitatea specifică acestei vărste devine mutantă, se traduce în jigniri care, prin repetare, iau forma unei normalități clinice. Te înjuri cu colegul doar să te amuzi. Jignirea e condiment al bunei-dispoziții, repetarea ei devine o condiție. Reperele sunt de astă dată fulgurante, nisipuri mișcătoare ale zilei, astfel încăt, atunci cănd
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
și interacționări agresive cu sine, cu celălalt, pradă fiind unui imediat consumist și concurențial. Jovialitatea specifică acestei vărste devine mutantă, se traduce în jigniri care, prin repetare, iau forma unei normalități clinice. Te înjuri cu colegul doar să te amuzi. Jignirea e condiment al bunei-dispoziții, repetarea ei devine o condiție. Reperele sunt de astă dată fulgurante, nisipuri mișcătoare ale zilei, astfel încăt, atunci cănd este să tragă linie, să facă un bilanț interior/exterior, rezultatul este subunitar. Memoria pare a fi
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase, jignirile, desconsiderația, disprețul, insultele, scandalurile, încăpățânările, confruntările, conflictele etc.). Acceptând aceste premise, se pare că în condițiile nevoii de stroke-uri, de semne de recunoaștere, în lipsa celor pozitive (premiale), mulți oameni sunt nevoiți (sau se văd nevoiți) să caute aproape inconștient (ca și când
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lume am zice a reacțiilor de moment și a lipsei tot mai acute a bunului-simț). Se întâmplă astfel deoarece suntem precum spun I. Oglev și Vl. Russev (2005) "niște ființe extrem de imperfecte" (p. 81), care reacționăm intransigent la insulte și jigniri. Desigur, morala ne îndeamnă la abținere sau mai mult învățăturile etice, religiile ne îndeamnă la a uita jignirea. Dar, cu toate acestea, "numărul doritorilor de "a întoarce și celălalt obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
deoarece suntem precum spun I. Oglev și Vl. Russev (2005) "niște ființe extrem de imperfecte" (p. 81), care reacționăm intransigent la insulte și jigniri. Desigur, morala ne îndeamnă la abținere sau mai mult învățăturile etice, religiile ne îndeamnă la a uita jignirea. Dar, cu toate acestea, "numărul doritorilor de "a întoarce și celălalt obraz" nu crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
starea de criză dată, care ne abate gândul de la înfrângerea suferită. Nici învingătorul nu pare a avea o situație mai bună, de vreme ce nu poate dormi prea mult pe laurii victoriei. "Nu toată lumea îndrăgește învingătorii. Ei au de înfruntat invidia sau jignirile nemeritate din partea perdanților, trebuie să-și apere tot timpul avantajele (și poziția n.n. G.A.) obținute prin luptă", notează autoarea (ibidem). Am observat până acum faptul că relațiile concurențiale presupun: participanți, un premiu/niște premii, reguli și norme de comportament
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
42). Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim (unii altora) cu sensibilitate, curaj și sinceritate despre adevăratele noastre stări și nevoi sufletești, în loc să ne evităm, să ne certăm, tatonăm, distanțăm, disprețuim, urâm sau însingurăm. Este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Holmes (2001, p. 104). Atât timp cât suntem prinși în vârtejul furiei (și/sau în cel al panicii), "totul pare confuz, scăpat de sub control, copleșitor și imprevizibil" (Bennett-Goleman, 2002, p. 84)39. Furia este o emoție ce apare ca urmare a unei jigniri, a unei lipse, a unei frustrări, a unei încălcări. Ea nu permite pentru moment să ne acceptăm frustrarea (una nedreaptă, arbitrară sau prea puternică) sau a înfrunta o nedreptate; este "o reacție față de o invazie, un protest împotriva unui lucru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
să le traducă, ci numai să le aibă de măsurariu pentru ce va scrie în acest gen. Sunt bineveniți autorii aceia cari, chiar cu talent mai neînsemnat, [î]și dau o silință onestă de a scrie solid și sănătos fără jignirea moralei și-a cuviinței, adeseori încă autori de aceștia sunt mai de preferat decât de aceia cari strălucesc prin luxul cel bogat al fantaziei, prin verva cea plină și strălucită a spiritului; tot așa precum adeseori e mai de preferat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alte umilințe, ca obligația de a sta în picioare, într-o poziție inconfortabilă, în mijlocul clasei sau pe estradă, teme suplimentare, contribuția la un serviciu manual (strângerea gunoaielor sau curățarea toaletelor), lovirea reciprocă a doi elevi pedepsiți, amenda pecuniară și diferite jigniri, precum faptul de a fi arătat cu degetul sau ridiculizat în public. În fapt, 72% dintre copiii chestionați au indicat că dascălii aplicau corecții elevilor. Jumătate din pedepsele corporale sunt măsuri luate cu titlu disciplinar, iar 35% sancționează rezultate școlare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
eu. DOAMNA KOVACIC: Îmi păreți un om transcendental de egoist, doamnă Grollfeuer. DOAMNA GROLLFEUER: Egoismul este un potrivit atelier de încălțări pentru zilnica și necesara încleștare, doamnă Kovac. Dar egoismul individual excepțional de dezvoltat este un obicei pervers, o adevărată jignire a drepturilor omului, o beznă... străbătută de lumini alinătoare. Dumnezeu, acest nerod animal de casă, lasă pe fiecare să-și lumineze nevoia cum poate, atunci când unul se prăbușește. DOAMNA WURM: Dar, doamnă Grollfeuer, Dumnezeu nu-i nici porc și nici
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
teologie. (Bea) Cea mai deșteaptă afacere ar fi fost cu siguranță un om, un posibil om adevărat, o legătură de dragoste pământească, fără cer și cârje, o adorabilă eliberare a insultelor la adresa cerului, o totală bășcălie lumească, exclusivitatea ca o jignire adresată sie însăși. Cel mai greu dintre toate ar fi fost... niște porniri eliberate de crimă... (Bea) Cel mai bine ar fi fost dacă aș fi urât totul dintotdeauna. Acesta ură cosmopolită este starea de alarmă umană... (Se așază pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
-l lovească, dar îi cade plângând în brațe) Final BOTUL MEU DE JAVRĂ Un spectacol în patru scene Personaje: SEPP BOTDEJIGODIE 1: Un tip împuțit care se tânguie. Un ins extrem de sensibil care se distruge de unul singur. Optic, o jignire adusă lui Dumnezeu care mai și miroase urât. O binefacere pentru creier. Sau nu-i așa? FEMEIA: O femeie de servici curățică, îmbrăcată sever. FIUL: Un tânăr născut de-a curmezișul. Îmbrăcat fără speranță ca un "orășean". Agitat, apucat, pierdut
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
este adevăratul secret Un om pute până-n străfundul propriului Om Până când totul e gata Îți muți fața Și o pui în locul omului Până când e fața întregului loc de împuțiciune Asta-i istoria cea mai adâncă a omeniei Asta-i marea jignire Jignirea de care Dumnezeu nu poate să știe Că el trebuie să fie un ratat matur Pentru că el este și este și este Cine poate să-l omoare pe Dumnezeu va fi un Dumnezeu așa cum stă el în oameni Stă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
adevăratul secret Un om pute până-n străfundul propriului Om Până când totul e gata Îți muți fața Și o pui în locul omului Până când e fața întregului loc de împuțiciune Asta-i istoria cea mai adâncă a omeniei Asta-i marea jignire Jignirea de care Dumnezeu nu poate să știe Că el trebuie să fie un ratat matur Pentru că el este și este și este Cine poate să-l omoare pe Dumnezeu va fi un Dumnezeu așa cum stă el în oameni Stă și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Tot ce poate să existe între oamenii cei prea sperioși Oamenii Care nu au vrut să mă aibă Voioșia mea au zidit-o într-un coteț de câine în fața unei case calde și lașe Voioșia mea a fost mereu o jignire puturoasă în fața caselor omenești care urau cu atâta avânt Omenii Totul a fost oribil Oribil din craniul meu din pântece Pântecele meu mort în craniu Oamenii Toți având la ei povești, o groază de povești excitante Și ei înșiși terminându
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iubiri în afara căsătoriei. Autorul este un fin cunoscător al femeii, al dramei ei domestice, al moravurilor epocii sale și proclamă curajos egalitatea dintre sexe: „De cele mai multe ori, bărbații înșiși iubesc, deși au nevastă: nu li se aduce prin urmare, nicio jignire, dacă li se aplică și lor aceleași legi pe care le aplică ei altora: nu li s-a dăruit niciun privilegiu în plus față de femei.”238 233 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 515. 234 Ibidem, p. 516. (trad. n.) 235 Giuseppe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iubiri în afara căsătoriei. Autorul este un fin cunoscător al femeii, al dramei ei domestice, al moravurilor epocii sale și proclamă curajos egalitatea dintre sexe: „De cele mai multe ori, bărbații înșiși iubesc, deși au nevastă: nu li se aduce prin urmare, nicio jignire, dacă li se aplică și lor aceleași legi pe care le aplică ei altora: nu li s-a dăruit niciun privilegiu în plus față de femei.”238 233 Teodolinda Barolini, op. cit., p. 515. 234 Ibidem, p. 516. (trad. n.) 235 Giuseppe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
început să strige după mine cu măscări și injurii. Știau foarte bine cu cine au de-a face pentru că pomeneau de Televiziunea Vaslui iar unul dintre ei, fiul unui ofițer polițist hoț și dat afară, mi-a mai aruncat cândva jigniri în fața chioșcului lui taică-său. Subliniez că nu numai pentru că m-am băgat pentru fată m-au înjurat ! A fost un act de curaj să înfrunt 6 golani pu și pe tâlhărie, bătăi, băutură; puteau să mă lovească sau cine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
legătură cu faptul că oamenii nu știu cât e de periculos ca În perioadele de puternic avânt sufletesc, când sunt Îndrăgostiți, de exemplu, iar nivelul energetic al omului crește brusc, să emane gânduri și stări emoționale negative. De aceea, orice sentiment al jignirii care a intrat la o mare adâncime, sau de care omul nu se poate debarasa timp Îndelungat reprezintă un mare pericol. Oamenii au Încercat, În mod intuitiv, să dezamorseze aceasta bombă, să scape de sentimentul de supărare. Modalitățile au fost
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
întruniri. Voind să o vadă împăratul, și știind că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Dacă Euripide îl numește pe Eschil "un înfumurat, moară stricată,/ Neputincios, flecar neîntrecut,/ Meșter de vorbe, cu eroi prea cruzi", Eschil îi atribuie rivalului său apelativul de "copil al zânei țărănești", făcând aluzie la originea sa umilă, și continuă prin jigniri desigur nedemne de statutul său de mare tragic ("tu care-aduni nimicuri,/ Și-n scenă-aduci milogi și flenduroși?", "Adunător de monodii cretane" etc.). Curios, învingătorul Eschil nu vrea să-și părăsească locul cald din Infern, unde totul e plin de monștri
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ai rostit și supune-te legilor repudiind secta creștinilor și sacrifică zeilor“. Ferreolus a răspuns: „Omenia și indulgența, pe care mi le promiți, să le primească cel care trebuie să slujească ție și împăraților tăi; legilor acestora nu aduce nici o jignire cine pune deasupra lor legea lui Dumnezeu. Mai degrabă este vinovat cel care nu se supune adevăratului Dumnezeu și adoră lucruri insensibile și vremelnice. Eu ador Creatorul, nu creaturile. El însuși, Cel care a creat toate lucrurile și despre care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]