1,128 matches
-
sau, de multe ori, indiferent cât e de frig afară, se rostogolesc prin zăpadă. Pentru că sunt deprinși încă de mici cu baia "nu se rușinează să intre bărbați la un loc cu femei. Nu se aude nici odată o vorbă jignitoare, vreun cuvânt cu înțeles necuviincios"81. Baia este privită ca cel mai bun remediu împotriva bolilor, poporul finlandez fiind descris drept unul extrem de curat. Un alt aspect important din viața finlandezilor sunt exercițiile fizice care, mai ales pe timpul iernii, devin
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la egal cu „titrați” în științe, de a „pune la punct” chiar și personalități recunoscute în domenii de interes public. Anonimatul te absolvă de cerința obișnuitului respect pentru preopinent: poți să-l „tratezi” la nivelul suburban al injuriei, al calificativului jignitor, al imprecației pline de ură. Bălăcăreala pe internet pare un exercițiu de compensare a numeroaselor frustrări ce puiesc în ființa unor indivizi mai... „speciali” din „spațiul carpato-danubio pontic”. Este, cred, și un reflex al degringoladei valorice de pe scena politică și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la egal cu „titrați” în științe, de a „pune la punct” chiar și personalități recunoscute în domenii de interes public. Anonimatul te absolvă de cerința obișnuitului respect pentru preopinent: poți să-l „tratezi” la nivelul suburban al injuriei, al calificativului jignitor, al imprecației pline de ură. Bălăcăreala pe internet pare un exercițiu de compensare a numeroaselor frustrări ce puiesc în ființa unor indivizi mai... „speciali” din „spațiul carpato-danubio pontic”. Este, cred, și un reflex al degringoladei valorice de pe scena politică și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Dar eu întreb: în PNL, ca „partid-balama“, cum ziceți dumneavoastră... R.T. Nu-mi aparține formula, dar e foarte des folosită. V.S. Da. Eu știu că oamenii din PNL preferă forma „partid-pivot“. Li se pare că formula „partid-balama“ e supărătoare, e jignitoare. Eu pot să folosesc formula „partid-pivot“. Și pivotul, și balamaua se învârt. Și știți povestea cu șoarecele, cu nuca și aluna. Da, te uiți când în stânga, când în dreapta și te întrebi ce mănânci: mănânci nuca sau aluna? Mă duc la
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
se cațere pe gardul care delimitează spațiul de joc de tribună; l) să pătrundă pe suprafața de joc, cu excepția cazurilor de forță majoră; m) să săvârșească fapte, acte sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum și amenințări cu acte de violență împotriva celorlalți spectatori, oficiali, judecători sau a bunurilor acestora; n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de ordine și
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
sau gesturi obscene, să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum și amenințări cu acte de violență împotriva celorlalți spectatori, oficiali, judecători sau a bunurilor acestora; n) să profereze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare la adresa forțelor de ordine sau a personalului de ordine și siguranță; o) să amenințe cu acte de violență forțele de ordine sau personalul de ordine și siguranță; p) să își ascundă fața cu articole de îmbrăcăminte sau alte
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
neostalinismul său ardent, poporul. Cele relatate anterior sunt doar două exemple din pricina cărora consider că este necesară în România condamnarea comunismului; iar aceasta trebuie făcută nu oricum, ci mai ales de către autoritățile statului. Nimeni nu pretinde mânie, inflamare ori acte jignitoare într-o asemenea condamnare publică. Să sperăm că vremurile demascărilor au trecut! Condamnarea comunismului este un gest moral, nu punitiv; un gest sanificator, nu născut din frustrare, ranchiună, răzbunare. Este, însă, mai ales un gest logic. Generațiile tinere de acum
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
orașul de pe Bega), Iliescu i-a calificat golani pe protestatarii din Piața Universității din 1990, care îl contestau. În acest caz, amenințarea este conținută, de fapt, într-o insultă. Or, miza insultei este aceea că ea conține întotdeauna o impuritate jignitoare. Sensul insultei constă în faptul că nu respectă normele și uzanța decentă a vorbirii, acesta fiind motivul pentru care unii analiști ai fenomenului vorbesc chiar despre un „corp delict al ofensei” (Evelyne Larguèche, L’effet injure. De la pragmatique à la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
prima secvență a celui mai recent film al lui Sergiu Nicolaescu suntem informați că eroul a fost persecutat sub comuniști, iar mai apoi aflăm că a petrecut în închisoarea din Făgăraș cinci ani (din 1960 până în 1965). Mi se pare jignitor pentru adevărații deținuți politici, morți în închisorile comuniste sau care abia le-au supraviețuit, ca un regizor mulat pe regimul comunist să-i construiască eroului său o asemenea biografie. Comisarul a fost eliberat din închisoare în 1965 (probabil nu întâmplător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
Am avut însă surpriza să descopăr în relatările autorilor cărții un Paulescu minuscul, a cărui personalitate științifică, trunchiată și aruncată în derizoriu, este creionată doar în 32 de pagini (din cele 23 ale cărții) într-o manieră mai mult decât jignitoare, chiar înjositoare. Iată de ce simt nevoia unor precizări și chiar a unor corecții, alăturându-mă astfel (cu modestie și bună credință) celor care prețuiesc valoarea dascălului și omului de știință Paulescu. Paulescu - devenirea sa profesional-științifică și academică Dincolo de faptul că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
profesor de botanică la Universitatea Alexandru I. Cuza Iași, și Dimitrie Voinov profesor de zoologie la Universitatea București, privind prelegerile paulesciene legate de materialism și generația spontanee. Argumentația riguros științifică, limitată strict la subiectul dezbătut, fără atac la persoană, afirmații jignitoare sau denigratoare, avea să impresioneze mediul academic românesc în așa măsură, încât l-au făcut pe Titu Maiorescu să publice integral în Convorbiri Literare textele respective „pentru folosul tinerimii universitare” după cum se exprima marele nostru critic. „Am o predilecție specială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mijlocul anilor ’30 s-a folosit de faptul că producătorul francez „Gaumonde“ angajase actori evrei pentru a-i interpreta pe soldații români din timpul Războiului de Independență. Dorind să oprească pelicula Resboiul cu turcii, șeful poliției a afirmat că e jignitoare deoarece românii trebuie jucați de români. De aici și confiscarea și arderea producției care ar fi putut face concurență Resboiului de Independență, care stă la baza filmului regizat de Nae Caranfil. Caranfil a fost însă răsplătit prin întrebări și comentarii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
un profil pentru fiecare rețea socială imaginabilă, amestecă însemnări despre castraveții murați de la cină cu analize politice sau știri din lumea IT-ului? Ar fi câteva Comentariile. E adevărat, de multe ori sunt frustrate, violente, vulgare, iraționale, aberante, sfidătoare, mincinoase, jignitoare. Motive numai bune să nu le iei în seamă. Și totuși, pentru bloggeri, secțiunea de comentarii nu rămâne doar o funcționalitate de decor a unei platforme, cât una prin care își gestionează relația cu cititorii. Când aleg să răspundă comentariilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
mai și pronunță cuvinte defăimătoare la adresa fizicului acestuia par suficiente pentru ca bărbatul să adopte un comportament agresiv față de femeie. Subiecții mai puțin agresivi sunt cei mai puțin amenințați și ai căror performanță a obținut o evaluare medie, în absența cuvintelor jignitoare (Richardson, Leonard, Taylor și Hammock, 1985 citat de Richardson et al., 1999). Amenințarea la adresa propriei imagini de sine este deci unul dintre factorii care interferează cu normele ce interzic agresiunea împotriva femeii. Apartenența etnică pare de asemenea să joace un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Invoc selectiv, cu titlu de exemplu, doar trei dintre ele. Gigi Becali un creștin declarat care înjură drăcește; Vadim, apostol al României Mari și al spiritului religios, cultivând iresponsabilitatea, ura și intoleranța; Traian Băsescu elogiind (uneori) școala românească, dar aprobând jignitoarea remunerație a profesorilor din noua grilă a salarizării unice pe motiv că...profesorul nu lucrează 8 ore pe zi! Iată un elocvent exemplu al politicianului român care nu este suficient de sensibil la specificul muncii de profesor. Profesorul nu-i
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mai multe instituții naționale care ar urma să intre în grevă: primării, consilii județene, direcții financiare, case de pensii, spitale, școli și universități. Sindicatele bugetarilor din învățământul românesc participă și ele, în majoritate, la greva generală. Motivul esențial este același: jignitorul coeficient al salarizării profesorilor din grila legii salarizării unice. Foarte probabil, în țară va fi o grevă japoneză. În unele școli și universități va fi grevă, în altele nu. Unii profesori vor protesta, alții nu. Depinde de opțiune și de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
condamnă politică de critică sistematică la adresa U.R.S.S., caracterul despotic și terorist al regimului de la Belgrad, renunțarea la principiul luptei de clasă, lipsa democrației interne de partid, naționalismul excesiv al conducătorilor etc. În stadiul acesta încă nu se folosesc apelative jignitoare, liderii iugoslavi Tito, Kardelj, Djilas, Rankovici fiind numiți cu mult mai blândul „tovarăși”. Pe de altă parte se arată că în interiorul partidului domnește „un regim birocratic și dictatorial”, orice încercare de critică fiind eliminată „prin mijloace de represiune teroristă.” Ei
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
forțat, la presiunile internaționale, ale organizațiilor neguvernamentale și ale presei. În fața civilizării inevitabile, schimbările sînt mai întîi formale, de multe ori adoptate prin mimarea lor. Drepturile deținuților sînt subiect de frecvente ironii și batjocoriri din partea cadrelor. Deși sînt interzise apelativele jignitoare (bă țigane!) și înlocuite cu altele de politețe (domnule deținut), deseori sînt auzite cadre care îmbină ambele formule de adresare (domnule deținut, bă țigane!) spre distracția colegilor și ca o formă de apărare a culturii în fața agresiunii civilizației externe. Termenul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rar, pentru a naște emoții colective, datorită coloritului și pitorescului lor într-o existență cenușie, ternă. Mai puțin controlate sînt manifestările de protest fățiș, ostilitățile ce îmbracă forme violente. Cele mai frecvente sînt agresiunile verbale. În general, sînt folosite apelativele jignitoare, dar rar însoțite de reacții din partea cealaltă. Ele sînt inițiate mai ales în prezența altor colegi. De față cu alte cadre, un angajat se va adresa unui deținut cu expresia "mișcă, țigane!", însoțită chiar de îmbrînceli sau loviri ușoare. Iar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau poate chiar decenii, diferiți comentatori, mediatori sau "formatori de opinie" abundă în aprecieri mai mult sau mai puțin avizate referitoare la spiritul poporului român. Persoanele respective se lansează în epitete și chiar vorbe de clacă, adesea răuvoitoare, poate chiar jignitoare la personalitatea, verticalitatea, spiritul de dreptate al urmașilor dacilor și romanilor. Am fi nerealiști dacă nu am considera că ar exista un sâmbure de adevăr, o palidă justificare, când compari îngăduința românilor cu reacțiile sociale intransigente din diverse state față de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
vorbe negândite în cei din generațiile mai vechi care au muncit și au construit, iar acum stau și asistă neputincioși la distrugerea obiectivelor. Numai ei știu cum le-au construit. Ba mai mult sunt etichetați cu tot felul de epitete jignitoare, de către niște ipocriți perfizi și lași. Mai departe vă las pe dvs. să-i calificați pe acești oportuniști corupți. Toate acestea se explică și prin faptul că milioane de români au emigrat pe toate meleagurile globului, pentru a-și găsi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au circulat în presă informații vizând implicarea partidului condus de Gheorghe Brătianu în atentatul de la Sinaia și în apărarea asasinilor fostului prim ministru. Potrivit acestor informații, după asasinat, a fost arestat fruntașul georgist C.C. Giurescu, care "ar fi făcut aprecieri jignitoare la adresa defunctului I.G. Duca", iar Constantin Hențescu a asigurat apărarea unora dintre acuzați, în calitate de avocat al apărării 728. La rândul său, în iulie 1934, Gheorghe Brătianu l-a prevenit pe Corneliu Zelea-Codreanu că, din ordinul regelui, se pregătea un complot
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
alt „fiu“ ilustru, Kafka, așa cum se descrie acesta în faimoasa Scrisoare către tata. Adevărate răni narcisice sunt provocate copilului de o instanță parentală care - „fără răbdarea unei pedagogii adecvate“ - apelează, iritată, la educația, nocivă prin ironie și batjocură, dureros de jignitoare. Contactul cu o viață socială incipientă prin frecventarea școlii îi provoacă lui Negoițescu, cum i se întâmplase și lui Kafka, o senzație neliniștitoare de impostură, provenită dintr-un „sentiment parcă al datoriei neîmplinite, al vinovăției fără vină (pentru că vina e
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care Carol al II-lea își înzestrase ofițerii. Când ne-am revăzut, mi-a povestit cu reproș ce necazuri i-am făcut în lipsă. A fost chemat la școală de noul director (profesorul de istorie), care l-a moralizat aproape jignitor că nu-și supraveghează odrasla (avea el însuși o „odraslă“, cu un an mai mare ca mine, și dascălul mă gelozea pentru succesele mele răsunătoare), că se descoperise de autorități organizația clandestină a frățiilor de cruce de la Liceul „Titu Maiorescu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ce se întâmplă în orașele reale, nu vedem complexitatea lor, nu vrem să știm care este calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc... Pe teren putem afla ce efecte poate avea mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările ostentative, cinice, jignitoare doar ale tuturor relelor din orașe, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... 5. Cum am putea avea orașul pe care-l vrem? Reținem câteva dintre concluziile Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006): printr-o politică economică, socială, culturală care să satisfacă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]