2,403 matches
-
joncțiuni difuze de la nivelul cărora mediatorul chimic este eliberat la distanțe relativ mari, de ordinul nanometrilor sau chiar micrometrilor, urmând difuziunea spre fibrele musculare; consecința este un răspuns difuz și pe o suprafață mare a sarcolemei. Mușchiul neted multiunitar prezintă joncțiuni neuromusculare comparabile cu cele ale mușchiului scheletic, numite joncțiuni de contact, fiind prezent spațiul sinaptic. Eliberarea neuromediatorului se face presinaptic, urmând difuzia prin joncțiune și combinarea cu receptorul postsinaptic la nivelul sarcolemei; în această situație răspunsul este limitat. Se deosebesc
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
la distanțe relativ mari, de ordinul nanometrilor sau chiar micrometrilor, urmând difuziunea spre fibrele musculare; consecința este un răspuns difuz și pe o suprafață mare a sarcolemei. Mușchiul neted multiunitar prezintă joncțiuni neuromusculare comparabile cu cele ale mușchiului scheletic, numite joncțiuni de contact, fiind prezent spațiul sinaptic. Eliberarea neuromediatorului se face presinaptic, urmând difuzia prin joncțiune și combinarea cu receptorul postsinaptic la nivelul sarcolemei; în această situație răspunsul este limitat. Se deosebesc două mecanisme de excitare a fibrelor musculare netede, primul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
consecința este un răspuns difuz și pe o suprafață mare a sarcolemei. Mușchiul neted multiunitar prezintă joncțiuni neuromusculare comparabile cu cele ale mușchiului scheletic, numite joncțiuni de contact, fiind prezent spațiul sinaptic. Eliberarea neuromediatorului se face presinaptic, urmând difuzia prin joncțiune și combinarea cu receptorul postsinaptic la nivelul sarcolemei; în această situație răspunsul este limitat. Se deosebesc două mecanisme de excitare a fibrelor musculare netede, primul cu producerea depolarizării membranare, realizat pe cale nervoasă sau pe alte căi, al doilea fără producerea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în legătură cu maturizarea sinapselor motoare, creșterea potențialului de repaus, potențialului de acțiune și vitezei de conducere a impulsului. Deci ontogeneza, la fel ca și filogeneza, duce la creșterea vitezelor funcționale ale mușchiului. Aspecte semnificative prezintă dezvoltarea ontogenetică a reglării funcției musculare. Joncțiunea neuromotoare se dezvoltă treptat, sub ambele aspecte, morfologic și enzimatic. Are loc restrângerea ariei sensibile la acetilcolină la nivelul plăcii motorii iar activitatea colinesterazică a mușchiului, după o inițială creștere în primele zile postnatale, scade marcat, în corelație cu dezvoltarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de "nod cauzal al mediului" (Abric, 1987, p. 68). Originea sa se situează și în definiția obiectivării și a schemei figurative care apar la construcția unei reprezentări. Acest model reproduce obiectul reprezentării sociale în manieră selectivă și îndeplinește trei funcții: joncțiunea între obiectul cunoașterii, de exemplu teoria psihanalitică, și reprezentarea sa; traducerea imediată a realului și trecerea de la abstract la direct accesibil: complexul joacă acest rol ilustrativ în elaborarea reprezentării sociale a psihanalizei; eliminarea sau minimizarea elementelor care intră în opoziție
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau în C2); 3. A. coroidiană anterioară; 4. A. cerebrală anterioară, cu cele 5 segmente ale sale: 4.1. Segmentul A1 (între bifurcația A.C.I. și A. comunicantă anterioară-A.C.A.); 4.2. Segmentul A2 (între A.C.A. și joncțiunea dintre rostrum și genunchiul corpului callos); 4.3. Segmentul A3 (în jurul genunchiului corpului callos până la punctual în care artera se orientează spre posterior); 4.4. Segmentul A4 (frontal); 4.5. Segmentul A5 (parietal). Segmentele A4 și A5 sunt situate înaintea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a găurii occipitale și baza clivusului. 1.c. A. occipitală irigă, în jos, prin ramul petromastoidian și printr-un ram inconstant parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig. 27. Fig. 28. Fig. 27 și 28, scheme: Vascularizația meningioamelor, pediculi de inserție, baza craniului (Fig. 27) și convexitatea craniului (Fig. 28): 1. A. M.M.; 2. A.M. A.; 3. A. M. P.; 4. Artera cortului; 5. Ram meningeal al
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
spre Bazargic și a-și răsfira batalioanele pe drumurile dintre Silistra, Rasova și Mangalia și, în sfârșit, la 23 iulie a părăsit bivuacul divizia a 3-a, comandată de principele Jérome-Napoléon, vărul împăratului Napoleon al III-lea, urmând să facă joncțiunea cu celelalte trupe la Constanța 396. Dar acest marș prin Dobrogea s-a dovedit funest pentru armata franceză, deoarece rezultatele militare au fost nule, iar pierderile datorate epidemiei de holeră dezastruoase. Într-adevăr, în loc să scape de flagel, soldații corpului expediționar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
soldați combatanți (30 000 francezi și 27 000 englezi), cărora li s-a alăturat o divizie turcă de 7 000 de oameni, comandată de Ahmed Pașa. La 2 septembrie, flota franceză a părăsit Balcicul, cea engleză, la 5 septembrie, Varna, joncțiunea făcîndu-se la 8 septembrie în largul Insulei Șerpilor, de unde armata s-a îndreptat spre Crimeea. Debarcarea s-a efectuat cu succes la 2/14 septembrie la Eupatoria, în Crimeea, teatrul operațiilor de război mutîndu-se acum pe teritoriul Rusiei 406. În
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu retenția anexelor fetale prezintă o scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN și SOLLEN, citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
propulsiv au și rol de curățire a esofagului. Undele terțiare nu sunt propulsive. Ele reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reprezintă contracții simultane și spontane ale mușchilor netezi. Ele apar rar la subiecții tineri sănătoși, dar și la subiecții în vârstă (când se pot opune deglutiției). Joncțiunea eso-gastrică Esofagul se termină printr-o porțiune de aproximativ 2-5 cm situată deasupra joncțiunii cu stomacul, unde musculatura circulară a esofagului este îngroșată, realizând sfincterul esofagian inferior (cardia). In mod normal acest sfincter prezintă o contracție tonică, spre deosebire de porțiunile mijlocii și superioare ale esofagului, care sunt relaxate. Unda de relaxare care precede peristaltica esofagiană
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul piloric) Pilorul separă antrumul gastric de prima porțiune a duodenului. Funcțiile esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
esențiale a acestei joncțiuni gastro duodenale sunt: (1) de a asigura o evacuare gastrică la un ritm în concordanță cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acizilor biliari. Transportul este extrem de concentrativ (de 20 200 ori). Concentrația acizilor biliari în hepatocit nu este cunoscută, dar se estimează a fi în jur de 10 50 μM; concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Transportul este extrem de concentrativ (de 20 200 ori). Concentrația acizilor biliari în hepatocit nu este cunoscută, dar se estimează a fi în jur de 10 50 μM; concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează bila canaliculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
concentrația anionilor acizilor biliari în canaliculi este de aproape 2000 μM. Joncțiunile paracelulare (joncțiunile strânse) care separă lumenul canalicular de spațiul Disse sunt prea mici pentru a permite pătrunderea moleculelelor mari de acizi biliari. Apa din compoziția plasmei trece prin joncțiunile strânse și se restabilește izotonicitatea în canaliculul biliar. Astfel, se formează bila canaliculară. Acizii biliari sunt cei care determină și contracția canaliculară; rezultatul este secreția activă a bilei canaliculare. Bila canaliculară conține substanțe dizolvate primare, care induc formarea bilei și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bila. Concentrarea bilei în perioadele interdigestive permite stocarea unei cantități crescute de acizi biliari într-un volum constant de bilă. Cu cât este mai mare perioada interdigestivă cu atât este mai mare cantitatea de acizi biliari responsabili pentru susținerea digestiei. Joncțiunile paracelulare de la nivelul epiteliului vezicii biliare sunt permeabile pentru electroliți anorganici din bilă. Astfel, bila este concentrată prin îndepărtarea ionilor de sodiu și de clor. Lipidele din compoziția bilei sunt prezente sub formă de agregate (micelii și vezicule), iar bila
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
deoarece furnizează hepatocitului cantități mari din acizii biliari secretați anterior. Acizii biliari conjugați, constituienți majori ai bilei, nu sunt absorbiți în porțiunea proximală a intestinului deoarece ei sunt prea polari și au o moleculă prea mare pentru a trece prin joncțiunile paracelulare; ei sunt eficient reabsorbiți la nivelul ileonului distal printr-un mecanism de transport activ. De aici ei sunt transportați prin sângele portal la ficat, unde sunt re-extrași și secretați în bilă și apoi ajung din nou în intestin, realizând
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
prin stimularea mecanică a mucoasei rectului care, în mod obișnuit, este lipsit de materii fecale. Rectul este menținut gol datorită unui tonus mai ridicat al musculaturii netede rectale ce dezvoltă o presiune intraluminală superioară celei din colonul sigmoid. In plus, joncțiunea dintre colonul sigmoid și rect prezintă o angulație care se opune trecerii cu ușurință a materiilor fecale în rect. Creșterea presiunii intraluminale în rect cauzată de pătrunderea materiilor fecale determină excitarea mecanoreceptorilor. Impulsurile aferente sunt răspândite prin plexurile intramurale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și G 34 prezintă toate activitățile gastrinei, dar numai 10% din puterea G17. Rolul fiziologic al gastrinei se bazează pe efecte de stimulare a următoarelor: secreția acidă gastrică, secreția de pepsină; creșterea mucoasei gastrice; motilitatea gastrică; contracția musculaturii care include joncțiunea gastro esofagiană; secreția de insulină (și secreția de glucagon, dar numai după un prânz bogat în proteine și nu după un prânz bogat în glucide). Secreția de gastrină este modificată în funcție de conținutul gastric, rata de descărcare în nervii vagi și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin structuri de aderență intercelulare (macula și zonula adherens/occludens, desmozomi). In ansamblu se realizează două sinciții funcționale, atrial și ventricular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul sinoatrial deține controlul, deoarece are cea mai mare rată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
obicei mai mică, dar poate fi identică sau chiar mai mare decât cea din cursul sistolei regulate. 12.3.3. Conductiblitatea: propagarea potențialelor de acțiune în sincițiul miocardic După cum am arătat, potențialul de acțiune se propagă în sincițiul miocardic datorită joncțiunilor comunicante, deoarece acestea permit trecerea ionilor de la o celulă la alta. Ca urmare a difuziei cationilor pătrunși în celulă poate avea loc o modificare locală a concentrației lor submembranare în “următoarea” celulă, cu depolarizare și cu posibilitatea apariției unui potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]