23,636 matches
-
la vinovăția fiecărui inculpat, inclusiv administrarea recunoașterii aceluia care a beneficiat de procedura simplificată în fața persoanei acuzate în cauza disjunsă pentru ca aceasta să poată pune întrebări martorului. De altfel, criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare. Așa încât, instanța supremă a stabilit că judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri
DECIZIA nr. 626 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270609]
-
de necompetență și, implicit, declinarea competenței instanței de judecată, situație în care hotărârea nu mai este supusă niciunei căi de atac. Curtea a mai constatat că procedura instituită prin art. 132 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu privește judecarea pe fond a cauzei, ci se referă la soluționarea unui incident procedural, de stabilire a instanței competente să judece litigiul, singurul motiv pe care instanța îl poate reține în hotărârea de declinare fiind propria necompetență materială sau teritorială, drept care
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
teritorială, drept care nu a putut reține contrarietatea normei legale criticate cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție. Curtea a mai reținut că intenția legiuitorului prin adoptarea prevederilor de lege criticate a fost aceea de a se asigura celeritatea judecării cauzelor, prin împiedicarea tergiversării lor ca urmare a exercitării abuzive a căii de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătorești de declinare a competenței, rațiunea eliminării căii de atac a recursului împotriva hotărârii de declinare a competenței fiind aceea de a
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
reglementează tocmai posibilitatea de a ataca - mai întâi la ordonatorul de credite, iar apoi la instanța judecătorească - actul administrativ privind modalitatea de stabilire a drepturilor salariale. Având în vedere că dreptul la un proces echitabil semnifică dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale, prevederile de lege criticate - care reglementează contestația împotriva actului administrativ referitor la stabilirea drepturilor salariale - nu contravin dispozițiilor
DECIZIA nr. 150 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256676]
-
și soluționarea pe fond a cauzei, s-a arătat că prezenta sesizare a fost formulată într-o cauză aflată în faza de executare a hotărârilor penale (în legătură cu efectele unei căi extraordinare de atac - redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate). În această fază, nu se judecă fondul cauzei (nu se soluționează acțiunea penală exercitată de Ministerul Public), ci se statuează asupra unor aspecte ce țin de punerea în executare a hotărârilor judecătorești (în prezenta cauză - strict
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
noi forme de executare. Astfel, conform art. 469 alin. (5) din Codul de procedură penală, încheierea prin care este admisă cererea de redeschidere a procesului penal poate fi atacată odată cu fondul. Prin urmare, obiectul căii de atac, în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, îl constituie atât hotărârea pronunțată în urma rejudecării pe fond a cauzei, dar și încheierea prin care a fost admisă cererea de redeschidere a procesului penal. Încheierea prin care se admite în principiu cererea de
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
Constituționale nr. 3.354D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Curtea de Conturi - Comisia de soluționare a contestațiilor a comunicat note scrise prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu
DECIZIA nr. 632 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256772]
-
1) din Codul de procedură penală a oricărei formulări care să prevadă că instanța penală analizează cererea de schimbare a încadrării juridice altfel decât formal. Arată că, în sistemul de drept român, competența acuzării revine exclusiv Ministerului Public, iar competența judecării cauzei revine instanțelor de judecată, astfel că modificarea acuzației, în cursul procesului penal, deși admisibilă legal și procedural și acceptabilă de principiu, nu poate și nu trebuie să treacă prin filtrul instanței de judecată, judecătorul/judecătorii cauzei neputând să facă altceva
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
de parchet, fără posibilitatea de a verifica dacă noua încadrare juridică s-ar potrivi mai bine situației de fapt descrise în actul de sesizare, ar încălca chiar dreptul la un proces echitabil, care stabilește că orice persoană are dreptul la judecarea cauzei în mod echitabil, de către o instanță independentă și imparțială. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 110 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256788]
-
nr. 310/2018. ... 85. Regimul procedural al cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere este însă guvernat de dispozițiile art. 1 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005, intitulat „Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare“, potrivit cărora: „În scopul accelerării judecării plângerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, care și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, care au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită ce aparțineau regimului totalitar, în intervalul cuprins între fuga dictatorului și judecarea acestuia. Pe de altă parte, susține că dispozițiile legale criticate instituie un privilegiu nejustificat persoanelor care au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, în perioada 14-22 decembrie 1989, până la fuga dictatorului, în defavoarea celor
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, care și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, care au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită ce aparțineau regimului totalitar, în intervalul cuprins între fuga dictatorului și judecarea acestuia. Aceasta deoarece nu se poate nega că, în ciuda complexității evenimentelor Revoluției Române din 1989, momentul fugii dictatorului a reprezentat un moment cu o importanță aparte în derularea acestora. Chiar dacă, în principiu, este posibil ca o reglementare, prin
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei al cărei obiect îl constituie examinarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire, și anume a condițiilor expres și limitativ prevăzute de lege, cerere care a fost respinsă, judecătorul netrecând la judecarea în fond a cererii de revizuire. Criticile autorului nu privesc această etapă a procedurii speciale, ci cererea de revizuire pe fond, respectiv solicită o reanalizare a întregului probatoriu administrat în cauză. Argumentele autorului nu constituie critici de neconstituționalitate, ci o
DECIZIA nr. 656 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256428]
-
și este un mijloc de a prezerva încrederea opiniei publice în instanțele judecătorești. Consacrarea sa este asigurată de dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod public a cauzei sale de către o instanță care va hotărî, între altele, asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală. ... 17. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestui principiu procesual, statuând că publicitatea procedurilor organelor judiciare
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
pot avea decât calitatea procesuală de martor în procesul penal, putând fi audiate în acest sens. Face referire la literatura de specialitate, în care s-a susținut, cu privire la judecători, că aceștia sunt obligați să se abțină de la judecarea unei cauze dacă au cunoștințe despre fapte sau împrejurări ale cauzei ce ar putea constitui probe în procesul penal, iar ulterior admiterii abținerii, să fie audiați ca martori. Precizează că, în speță, există o diferență procesuală diferită de modalitatea sesizării
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
fi în detrimentul respectării celorlalte principii incidente și al înfăptuirii justiției în ansamblu. ... 30. De altfel, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că, odată ce completul competent să soluționeze cauza a fost desemnat printr-o repartizare aleatorie, în sistem informatizat, judecarea incidentelor procedurale în legătură cu această cauză, de un complet stabilit printr-o modalitate care valorifică însăși repartizarea aleatorie realizată inițial, reprezintă tot o expresie a repartizării aleatorii, neexistând completuri predeterminate care soluționează astfel de cereri (Decizia nr. 742 din
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției a depus la dosarul cauzei o serie de acte, precizări, precum și concluzii scrise prin care arată că își menține toate precizările și solicitările formulate anterior, solicită admiterea cererii și judecarea în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că instanța constituțională, prin numeroase decizii, a explicat conținutul principiilor la care
DECIZIA nr. 344 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256526]
-
în casație sunt limitate. De asemenea, conform prevederilor art. 438 alin. (2) din Codul de procedură penală, situațiile prevăzute la alin. (1) pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor. Prin urmare, toate celelalte motive de netemeinicie sau nelegalitate a unei hotărâri judecătorești pot fi invocate doar prin intermediul apelului sau
DECIZIA nr. 91 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256113]
-
formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 114D/2019. ... 2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepției de neconstituționalitate a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate nu încalcă dreptul persoanei de a-și
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Lala cu prilejul judecării unei cauze penale având ca obiect săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale în condițiile în care
DECIZIA nr. 559 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256631]
-
la pretinsa încălcare a art. 6 din Convenție 43. Reclamanții se plâng că au fost obligați la plata unei amenzi pentru participarea la o încăierare. Invocă art. 6 § 1 din Convenție, redactat după cum urmează: Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa [... ] . ... A. Cu privire
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
Casație și Justiție în considerentele Deciziei nr. 13 din 3 iulie 2017, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, prin care se realizează o analiză pertinentă a efectelor admiterii căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, cu referire la imposibilitatea de a extinde aceste efecte asupra unei faze procesuale ce comportă o cale de atac distinctă. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 127 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257457]
-
realizării operațiunii de computare. ... 26. Pentru motivele arătate, Curtea a constatat că situația juridică a persoanelor condamnate la pedepse penale este diferită de cea a persoanelor care au calitatea de inculpați în dosare penale nesoluționate prin hotărâri judecătorești, fiind consecință judecării acestora din urmă în mod separat pentru infracțiuni concurente. Acest aspect justifică tratamentul juridic diferențiat instituit de legiuitor sub aspectul dreptului de a beneficia sau de a solicita computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate, măsura computării, împreună cu aspectele
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257406]
-
obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă propunerea de liberare condiționată formulată în privința acestuia. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia analizează procedura de sesizare a instanței cu judecarea unei propuneri/cereri de liberare condiționată și procedura de soluționare de către instanță a unei propuneri/cereri de liberare condiționată și critică sintagma „dovezi temeinice de îndreptare“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate, arătând că se lasă la aprecierea instanței posibilitatea dispunerii soluției
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
soluția legislativă criticată rupe justul echilibru între interesele legate de dreptul la un proces echitabil, întrucât, pe de o parte, îngreunează sarcinile instanței și ale personalului grefei și, astfel, conduce la o durată excesivă a cauzei, cu încălcarea dreptului la judecarea procesului într-un termen rezonabil, iar, pe de altă parte, prin redarea întocmai și literal a declarației martorului se ajunge la îngreunarea activității de apreciere a probelor, ceea ce are efecte directe în privința eficienței procedurii. Prin urmare, se încalcă
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]