2,250 matches
-
referă la aspecte legate de motricitatea tinerilor jucători de 11-12 ani, motricitate care, la această vârstă este în plină manifestare datorită plasticității corticale ce favorizează capacitatea de învățare motrică, instruirea sportivă pentru practicarea tenisului de performanță realizându se, în urma unei judicioase selecții. La vârsta de 11-12 ani, practicanții jocului de tenis se află în categoria de vârstă „copii - avansați” și sunt în al treilea an de instruire sportivă, în „etapa marilor performanțe ale copilăriei”. Pentru ei, practicarea tenisului este o activitate
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
aspecte legate de motricitatea tinerilor jucatori de 11-12 ani, motricitate care, la aceasta varsta este in plina manifestare datorita plasticitatii corticale ce favorizeaza capacitatea de invatare motrica. La copii instruirea sportivă pentru practicarea tenisului de performanță se realizează, în urma unei judicioase selecții. Etapele imediat următoare urmăresc pregătirea fizică și tehnico-tactică. La vârsta de 11-12 ani, practicanții jocului de tenis se află în categoria de vârstă „copii - avansați” și sunt în al treilea an de instruire sportivă, în „etapa marilor performanțe ale
CALITĂȚILE MOTRICE NECESARE ŞI NIVELUL ACESTORA LA JUCĂTORII DE TENIS LA VÂRSTA DE 11-12 ANI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anna Maria Finta () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_812]
-
progresivă a încrederii în capacitatea de a efectua corect acțiunile motrice și de a evita eșecul. Sistemul de mijloace utilizat trebuie să-i ofere pacientului posibilitatea de a le executa cu ușurință, eleganță, rapiditate și precizie, în ritmuri variate, alternând judicios exercițiile cu pauze intercalate, astfel încât engrama să se fixeze cât mai bine. Trebuie să se elimine factorii de anxietate, să se stabilească progresiv încrederea în posibilitățile de efectuare corectă a exercițiilor, ceea ce va conduce la evitarea eșecurilor. În desfășurarea procesului
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
la evitarea eșecurilor. În desfășurarea procesului de însușire a tehnicilor trebuie să se țină seama de: gradarea comenzilor, care trebuie executate cu ușurință, eleganță, rapiditate, exactitate, în ritmuri diferite (ritm progresiv, ritm impus), ce vor fi repetate până la automatizare; alternarea judicioasă a exercițiilor, fiind repetate, dar cu pauze corespunzătoare, cu scopul ca engrama să se fixeze temeinic. Terapiile complementare de susținere a programului kinetic folosit în tratamentul scoliozelor sunt: tehnicile Alexander și Trager, Tai Chi Chuan, Qi Qung, relaxarea musculară și
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
scrierile lui N. Filimon, D. Bolintineanu, M. Eminescu, B. Delavrancea, Tudor Arghezi, Ștefana Velisar-Teodoreanu ș.a. M. s-a manifestat simultan ca istoric și critic literar. Format la școala profesorului clujean D. Popovici, s-a remarcat printr-o cultură temeinică, prin judicioasa raportare a literaturii române la alte literaturi europene, prin discernământ critic și putere de sinteză. Studiile sale de istorie literară formulează deseori puncte de vedere noi ori aduc unele contribuții documentare inedite. Fantasticul în proza lui Eminescu, Dramaturgia lui Delavrancea
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
umanități. Departe de a fi înclinat spre tradiționalism, M. nu-l persecutat nici de sugestia noutății, argumentând cu un bun-simț ireproșabil că inovația nu este fatalmente generatoare de capodopere. El replică, de pildă, la teoriile lui H. Bergson, formulând un judicios punct de vedere: „funcționarea reală a gândirii nu-i un automatism psihic pur”. Cât despre „marafeturile” și „scrântelile” dadaismului, i se pare că exhibă ceva caricatural. Chiar punctată de ciudățenii, e vădită aplecarea către filosofia religiilor și a culturii. Era
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
anumite tipuri de stat - conduse de planuri utopice și având un dispreț autoritar față de valorile, dorințele și obiecțiile locuitorilor lor - sunt Într-adevăr o amenințare mortală la adresa ființei umane. În afară de aceste situații extreme, dar frecvente, avem posibilitatea de a evalua judicios beneficiile anumitor intervenții ale statului În raport cu costurile lor. După ce am Încheiat această carte, mi-am dat seama că felul În care critică ea anumite forme de acțiune a statului ar putea părea, din perspectiva triumfului capitalismului de după 1989, un fel
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Începutul secolului al XIX-lea. Creșterea populației urbane s-a datorat, În mare măsură, imigranților veniți din zonele rurale, cu o stare de sănătate mai bună. Deși această teză a fost combătută, dovezile aduse În sprijinul ei sunt convingătoare. Vezi judicioasa sinteză și evaluarea pe care o face Jan de Vries În European Urbanization, 1500-1800, Harvard University Press, Cambridge, 1984, pp. 175-200. Pinkney, Napoleon III, capitolul 2. Merriman, Aux marges de la ville, p. 7-8. Vezi, de asemenea, T.J. Clark, The Painting
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Eugen Simion), profesorul „are tristețea energică și sănătoasă”, „generozitatea stângii luminate și cultura aristocratică a dreptei inteligente” (Radu Cosașu). Fertil în sugestii, deschis spre probleme acute și controversate, [volumul Dialectică și estetică] reprezintă o contribuție adesea personală, totdeauna sobră și judicioasă într-un domeniu deosebit de dificil, al confluenței artei cu filosofia. PAUL GEORGESCU SCRIERI: Romanul monumental și secolul XX, București, 1963; Thomas Mann, București, 1965; Dostoievski. „Tragedia subteranei”, București, 1968; Dialectica și estetica, București, 1971; Romanul unui oraș. Petersburg-Petrograd-Leningrad, București, 1972
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
Cuza; domul era convins că polonezii n-au avut niciodată intenții rele contra sa, dar mizând pe toleranța ce-l caracterizează ei au dorit să facă din Moldova un fel de teren de antrenament contra Rusiei 32. Tillos subliniază aprecierile judicioase ale domnitorului român asupra rolului fiecărei Puteri în eventualitatea unui conflict militar, îndeosebi asupra aceluia al Austriei, asupra atitudinii ferme care trebuia adoptată față de Rusia și abilă față de Prusia. Consulul își termina raportul anunțând tratatul de extrădare încheiat între Serbia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ajungând la un ciudat „raționalism mistic” sau „misticism rațional”. Practic, acesta constă, cum exact observă E. Lovinescu, „într-o supravalorificare a valorilor estetice românești, prin punerea lor într-un plan universal”. Procedând astfel, studiile despre Eminescu și Caragiale, pe lângă observații judicioase, sunt viciate de limbajul hiperbolic; Țiganiada lui I. Budai-Deleanu e așezată, din punctul de vedere al fondului, pe același plan cu Divina Comedie. La „Convorbiri critice”, apoi la cenaclul dragomirescian, se pledează pentru critica de laborator, prin „școala nouă” înțelegându
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
influența exercitată de autorul Poemelor luminii și de „perspectivele poeziei tinere”. La fel procedează F. în majoritatea cronicilor literare, unde, fără să insiste asupra aspectelor propriu-zis estetice, detaliază problematica umană a creațiilor, încadrând-o cu sagacitate și apreciind în genere judicios valoarea lor. Activitatea de la „Universul literar” i-a asigurat, la sfârșitul deceniului al patrulea și începutul celui următor, un loc de frunte printre tinerii critici. Dintre scrierile târzii, „narațiunile” demonstrează atât spirit de observație, cât și fantezie, precum și un stil
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
era de după Războiul Rece, dar, în general, „noua ordine mondială va genera sisteme tehnice care vor servi drept sabie, mijloace de ultimă oră în culegerea informațiilor, iar operațiunile de spionaj bazate pe surse umane vor fi floreta, fiecare fiind folosite judicios în funcție de necesități”. Turner, „Inteligence for a New World Order”, Foreign Affairs ’70, nr. 4 (toamna 1991), pp. 151, 159. 87. În cei zece ani în care a lucrat pentru serviciile de informații americane, Col. Ryszard J. Kuklinski, ofițer în armata
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de istorie a civilizației. În activitatea critică „la zi” - în textele adunate în seria La sfârșitul lecturii (I-IV, 1973-1993) și în alte scrieri asemănătoare -, G. glosează nuanțat asupra fenomenului literar și a întruchipărilor sale, risipește confuzii, îndreaptă erori, interpretează judicios detalii anterior neglijate, contrazice locuri comune, deschide perspective neevidente, dar legitime și persuasiv argumentate. Spirit funciarmente polemic, scriitorul își teoretizează înclinația, afirmând caracterul intrinsec polemic al criticii literare. Bătăios, criticul polemizează cu cavalerism, „contrazice, de regulă pe ton dârz și
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
ar fi o alcătuire bastardă, de istorie și ficțiune. Privit printr-o grilă morală, romanul, în genere, e socotit a fi „un mijloc țintitoriu la învățătura spiritelor și la îndreptarea moravurilor”. Istoriei literare i se cere ca, în urma unui studiu judicios și nepărtinitor, să caute a stabili timbrul particular, calitatea dominantă a fiecărui autor. Aportul cultural al lui G. precumpănește evident asupra celui beletristic. SCRIERI: Ritorică română pentru tinerime, Iași, 1852; ed. 2 (Ritorică pentru tinerimea studioasă), Iași, 1875; ed. îngr
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
limba rusă), De la cronografie la literatura modernă (1974) ș.a. Noutatea cercetărilor pe care le întreprinde rezidă atât în bogăția și, deseori, în ineditul materialului documentar, cât și în capacitatea de a analiza cu minuție toate aspectele unei probleme, formulând supoziții judicioase și concluzii întemeiate. L. a desfășurat și o intensă activitate de editor. A îngrijit, singur sau în colaborare, ediții din scrierile lui Costache Conachi, Gh. Asachi, Alecu Russo, Victor Crăsescu, Al. Mateevici ș.a., a colaborat la alcătuirea unor manuale de
LEVIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287792_a_289121]
-
deci la calitățile necesare unui bun terapeut de familie, ele se înscriu în realizarea unui repertoriu comportamental menit să îndeplinească două cerințe concomitent: conversația terapeut-client să pară normală, cu schimburi bidirecționale de mesaje; prin întreaga „manipulare” a conversației, de îmbinare judicioasă a mesajelor verbale și nonverbale, să se avanseze înspre atingerea obiectivului propus. Poziția corpului, expresia feței, mișcările ochilor, modularea vocii, spontaneitatea și flerul, umorul și autoironia contează extrem de mult. Terapeutul trebuie să fie un artizan al discuțiilor, un artist în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îi răspunde cu un psihologism la fel de excesiv. Din fericire, nu va fi totdeauna consecvent cu metoda sa și nu va transforma cel puțin unele dintre comentariile sale în simple și derizorii „analize tehnice”. În alte privințe, criticul se dovedește mai judicios și chiar de-a dreptul modern, bunăoară când face constatarea că o operă literară ascunde semnificații mai adânci, de care nu a fost conștient nici cel care a realizat-o: „O operă e totdeauna mai bogată decât crede sau vrea
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
viața cu opera, istoricul literar vorbește pe larg și în deplină cunoștință de cauză despre cântărețul de strană și despre folclorist, despre moralist, fabulist, editor și povestitor, despre influența și impactul critic al scrierilor lui în posteritate. Se fac observații judicioase în legătură cu circulația universală a motivelor, cu străluciții descendenți ai lui Anton Pann, precum I. L. Caragiale din Kir Ianulea și Mateiu I. Caragiale din Craii de Curtea-Veche. În alt plan, remarcabilă, de asemenea, este lucrarea de sinteză Ecouri goetheene în cultura
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
folosit, trebuie să evităm diferite „ticuri” lingvistice, cuvintele tehnice ori pompoase care pot să facă mesajul mai greu inteligibil - mulți vorbitori începători consideră că folosirea unor astfel de cuvinte îi face să arate mai deștepți în ochii altor persoane -, alegerea judicioasă a exemplelor - ele trebuie să sprijine înțelegerea și nu să aducă noi informații în context); - elasticitatea (mesajul - în cazul exprimării orale - trebuie să lase loc spontaneității, să se poată adapta publicului și diferitelor elemente de diversitate a situațiilor în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pozitivă și relaxantă, care să facă - aparent paradoxal - critica mai eficientă în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate (nu trebuie însă să omitem faptul că această funcție a comunicării nonverbale este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și de a pondera dinamica proprie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unui prim pas către atingerea unei coerențe a discursului epic. Fără a ținti mai multe scopuri, romanul se remarcă prin construcția personajului feminin și prin dezvoltarea abilă a conflictului psihologic. eu sper, tu speri, el (ea) speră....(2002) reprezintă fructificarea judicioasă a încercărilor anterioare, a tendințelor tematice și stilistice și a influențelor culturale (literatură de limbă germană și engleză; literatură psihanalitică). De această dată scriitoarea descoperă formula potrivită a îmbinării autoscopiei protagonistei (Ingrid, confruntată cu o maladie cromozomială) cu acțiunea, plasată
STEFANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289905_a_291234]
-
În același registru se înscriu De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei: din cronica anilor 1877-1878 (1977), reconstituire cu numeroase citate din presa vremii, montate într-o narațiune de tip ziaristic și festiv, precum și Eminescu și universul științei (1989), sinteză descriptivă și judicioasă, evitând hipertrofierea acestui aspect al gândirii eminesciene. A tradus, îndeosebi în colaborare cu Elena Andrei, din literatura de expresie germană (Stefan Zweig, Hermann Kant, Wilhelm Dilthey). SCRIERI: Călătorie în Univers, București, 1953; Drum printre aștri (în colaborare cu Radu Nor
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
a lui Camil Petrescu, sau, în alt registru, de Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul. „Om fără căpătâi”, el rămâne, în pofida amoralismului scandalos, o „secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil a înregistrat Micul infern, comedie amăruie „de salon” despre vicisitudinile vieții conjugale, „o piesă de consum curent, o piesă care poartă pecetea pe vremuri vestitei
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]