16,872 matches
-
s-ar încălca dublul grad de jurisdicție în materie penală. Extrapolând acest raționament, s-a considerat că pronunțarea „în premieră“ a liberării condiționate de către instanța de apel ar priva atât părțile, cât și pe procuror de un grad de jurisdicție. În fine, faptul că textul art. 105 alin. (2) din Codul penal nu distinge între instanța de fond și cea de control judiciar atunci când prevede că „instanța poate acorda liberarea condiționată“ nu poate fi un argument în sensul în
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
de către instanța de apel, în condițiile în care prima instanță nu a efectuat ea însăși o astfel de examinare. Sintagma generică utilizată de legiuitor în acest context - instanța - nu poate fundamenta o excepție de la principiul dublului grad de jurisdicție amintit anterior. Regula dublului grad de jurisdicție în materie penală a stat la baza pronunțării Deciziei nr. LXX (70)/2007 de către Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Deși a vizat o altă chestiune de drept
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
în care prima instanță nu a efectuat ea însăși o astfel de examinare. Sintagma generică utilizată de legiuitor în acest context - instanța - nu poate fundamenta o excepție de la principiul dublului grad de jurisdicție amintit anterior. Regula dublului grad de jurisdicție în materie penală a stat la baza pronunțării Deciziei nr. LXX (70)/2007 de către Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Deși a vizat o altă chestiune de drept substanțial (posibilitatea contopirii de către instanțele de
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
rezultantă nu se poate face direct de către instanța de apel, în condițiile în care prima instanță nu a efectuat ea însăși o astfel de examinare. Soluția procesuală care s-ar impune pentru asigurarea respectării dreptului la două grade de jurisdicție este desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare, în baza art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara a opinat în sensul inadmisibilității sesizării, considerând că
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
în favoarea judecătoriei, respectiv a primei instanțe de judecată; dreptul părților și al procurorului la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, prevăzut de art. 129 din Constituție, și, implicit, dreptul la un proces echitabil, prin înlăturarea dublului grad de jurisdicție; limitele efectului devolutiv al apelului, cât timp nu se poate depăși obiectul judecății anterioare decât prin extinderea nejustificată a competenței funcționale a instanței de apel (tantum devolutum, quantum judicatum). Argumentul că acordarea liberării condiționate direct în apel de către instanța
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
nu sunt îndeplinite cumulativ toate cerințele anterior enunțate. Astfel, este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori fiind învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj și de către inculpați împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Cluj. De
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
că pentru a fi admisibilă o sesizare este necesar ca „între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de către instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție trebuie să existe o relație de dependență, în sensul ca decizia Înaltei Curți, pronunțată în procedura penală, să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal, cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
din Constituție. ... 8. Se critică și necorelarea creată între rolul activ al judecătorului, reglementat de art. 22 din Codul de procedură civilă, și dispozițiile art. 2.512 alin. (2) și (3) din Codul civil, care statuează în sensul că organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu, toate atributele de care judecătorul dispune în virtutea rolului său activ fiind anulate în ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune. Se susține, totodată, că se introduce o distincție nejustificată și nerațională între
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
Invocarea prescripției de partea interesată (1) Prescripția poate fi opusă numai de cel în folosul căruia curge, personal sau prin reprezentant, și fără a fi ținut să producă vreun titlu contrar ori să fi fost de bună-credință. (2) Organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu. (3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile chiar dacă invocarea prescripției ar fi în interesul statului sau al unităților sale administrativ-teritoriale. ... – Art. 2.513: Momentul până la care se poate invoca prescripția Prescripția poate fi
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
a unei pretinse necorelări între prevederile art. 22 din Codul de procedură civilă, care consacră principiul rolului activ al judecătorului în proces, și dispozițiile art. 2.512 alin. (2) și (3) din Codul civil, care statuează în sensul că organul de jurisdicție competent nu poate aplica prescripția din oficiu, nici chiar atunci când invocarea prescripției ar fi în interesul statului sau al unităților sale administrativ-teritoriale. Sub acest aspect, Curtea observă că, într-adevăr, conform dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Codul de procedură
DECIZIA nr. 156 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272151]
-
aparține instanțelor judecătorești, în cadrul litigiilor pe care le au de soluționat. În cazul în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între instanța națională de contencios constituțional și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 1.249 din 7 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
autoritățile contractante; (ii) încalcă accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil atât prin cuantumul cauțiunii prevăzute de textul criticat, cât și prin faptul că aceasta trebuie achitată indiferent de calea de atac aleasă, respectiv jurisdicția administrativă sau instanța judecătorească, precum și pentru orice contestație, chiar dacă nu se solicită suspendarea procedurii de achiziție publică și chiar dacă respectiva contestație nu impietează cu nimic asupra derulării procedurii; (iii) nu sunt prevăzute în mod concret situațiile în
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
21 alin. (1), (2) și (4) din Constituție, invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că aceste prevederi dispun, pe de o parte, cu privire la accesul liber la justiție și, pe de altă parte, stabilesc posibilitatea existenței unor jurisdicții speciale administrative, care trebuie să fie facultative și gratuite. Atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57), cât și în a Curții Constituționale (Decizia nr. 160
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
garanțiile aferente unui proces echitabil. Prin urmare, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a accesului liber la justiție, a dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil din perspectiva învederată de autoarea excepției de neconstituționalitate. ... 21. Referitor la jurisdicțiile speciale administrative, parte componentă a art. 21 din Constituție, Curtea observă că gratuitatea consacrată de norma constituțională cuprinsă în art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestații pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicțional, beneficiază gratuit de serviciul
DECIZIA nr. 25 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270579]
-
Comisiei Europene ori a oricărui alt furnizor sau, în cazul în care au făcut obiectul unei asemenea proceduri, aceasta a fost deja executată și creanța integral recuperată; ... d) să fie rezident în scopuri fiscale sau înmatriculat în temeiul legilor din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 4.885 final din data de 14.07.2020 privind condiționarea acordării sprijinului financiar public de lipsa unei legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
în cazul în care au făcut obiectul unei asemenea proceduri, aceasta a fost deja executată și creanța integral recuperată; ... d) să fie rezident în scopuri fiscale sau înmatriculat în temeiul legilor din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 4.885 final din data de 14.07.2020 privind condiționarea acordării sprijinului financiar public de lipsa unei legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor între jurisdicțiile
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
înmatriculat în temeiul legilor din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 4.885 final din data de 14.07.2020 privind condiționarea acordării sprijinului financiar public de lipsa unei legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor între jurisdicțiile necooperatiste; ... e) să fie în interdicție bancară; ... f) să fie controlat, direct sau indirect, de către acționarii din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale, conform Recomandării Comisiei Europene nr. 4.885 final din data de 14.07.2020 privind condiționarea acordării sprijinului financiar public de lipsa unei legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor între jurisdicțiile necooperatiste; ... e) să fie în interdicție bancară; ... f) să fie controlat, direct sau indirect, de către acționarii din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante, în funcție de beneficiarul real, astfel cum este definit la art. 3
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
sprijinului financiar public de lipsa unei legături cu jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor între jurisdicțiile necooperatiste; ... e) să fie în interdicție bancară; ... f) să fie controlat, direct sau indirect, de către acționarii din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante, în funcție de beneficiarul real, astfel cum este definit la art. 3 pct. 6 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
jurisdicțiile necooperante în scopuri fiscale, condiționează acordarea sprijinului financiar de lipsa legăturilor între jurisdicțiile necooperatiste; ... e) să fie în interdicție bancară; ... f) să fie controlat, direct sau indirect, de către acționarii din jurisdicțiile care figurează pe lista Uniunii Europene a jurisdicțiilor necooperante, în funcție de beneficiarul real, astfel cum este definit la art. 3 pct. 6 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării
GHID SPECIFIC din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267505]
-
ORDIN nr. M.114 din 26 mai 2023 privind abrogarea Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.27/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de jurisdicție a imputațiilor din Ministerul Apărării Naționale EMITENT MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 476 din 30 mai 2023 Pentru aplicarea prevederilor art. 17 și art. 65 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
ORDIN nr. M.114 din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270857]
-
346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ministrul apărării naționale emite prezentul ordin. Articolul 1 Se abrogă Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.27/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei de jurisdicție a imputațiilor din Ministerul Apărării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 19 martie 2014, cu modificările ulterioare. Articolul 2 Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 iunie 2023. Articolul 3 Prezentul ordin
ORDIN nr. M.114 din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270857]
-
deciziei ce va fi luată pe fondul contestației înregistrate pe rolul Tribunalului Bacău - Secția penală, neexistând legătura de dependență necesară dintre problema de drept supusă interpretării și modul de rezolvare a cauzei aflate pe rolul instanței în ultimul grad de jurisdicție, aspect ce determină inadmisibilitatea sesizării pentru neîndeplinirea uneia dintre condițiile cumulative prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. Deopotrivă, nu este întrunită nici cerința referitoare la existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
admisibilitate a sesizării. Astfel, sesizarea a fost formulată de una dintre instanțele prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv de către Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, cauza se află în ultimul grad de jurisdicție, soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, iar problema de drept supusă analizei nu a primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
prevăzută distinct de art. 77 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice? ... II. Expunerea succintă a cauzei Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, este învestită, în ultimul grad de jurisdicție, cu soluționarea apelului formulat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Fetești, părțile civile C. și D., precum și de către partea responsabilă civilmente F. împotriva Sentinței penale nr. 156 din data de 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Fetești, pronunțată
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]