28,495 matches
-
la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, dispozițiile din legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului din sfera dreptului public, a căror neconstituționalitate a fost invocată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, în raport cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Constituționale, și formulează puncte de vedere; ... h) examinează, la cererea Secretariatului General al Guvernului, legile adoptate de către Parlament și semnalează dispozițiile neconstituționale din cuprinsul acestora, în vederea sesizării de către Guvern a Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor art. 146
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, dispozițiile din legi, ordonanțe și ordonanțe de urgență ale Guvernului din sfera dreptului privat a căror neconstituționalitate a fost invocată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial, în raport cu dispozițiile constituționale și jurisprudența Curții Constituționale, și formulează puncte de vedere; ... h) examinează, la cererea Secretariatului General al Guvernului, legile adoptate de către Parlament și semnalează dispozițiile neconstituționale din cuprinsul acestora, în vederea sesizării de către Guvern a Curții Constituționale, potrivit dispozițiilor art. 146
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
28 decembrie 2021. ... 17. Curtea a menționat că a luat act de contextul juridic și social în care legiuitorul și-a manifestat intervenția modificatoare a legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate. Premisa legiferării a constituit-o jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care instanța europeană a constatat încălcări ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care interzice în termeni categorici tortura sau tratamentele și pedepsele inumane sau degradante, indiferent de
DECIZIA nr. 181 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258325]
-
iulie 2012, mecanisme juridice prin care persoanele interesate se puteau adresa instanțelor naționale în vederea acordării de daune morale/despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de detenție. ... 21. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II pct. 2 din Legea nr. 240/2019, Curtea observă că dispozițiile criticate abrogă soluția
DECIZIA nr. 181 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258325]
-
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 305 din 28 aprilie 2015. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 342/33/2015*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 7 iunie 2017. Ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
rechizitoriu ca act de învestire a instanței și trimitere în judecată a persoanei evaluate obligația de a se pronunța, cu precădere, cu privire la intervenirea prescripției răspunderii. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. Distinct de cele reținute în deciziile antereferite, Curtea reține că faptele de încălcare a regimului incompatibilităților nu au reglementat un termen de prescripție propriu, ci
DECIZIA nr. 160 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258337]
-
neconstituționalitate, Curtea reține că, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013 care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență, care își menține valabilitatea și în cazul de față, respectiv în ceea ce privește dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, modificate prin Legea nr. 111/2017. ... 15. Astfel, prin Decizia nr. 188 din 18 martie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, modificate prin Legea nr. 111/2017. ... 15. Astfel, prin Decizia nr. 188 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 16 iulie 2021, paragrafele 24-29, invocând jurisprudența sa anterioară în materie, Curtea a statuat că acordarea de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, stabilite prin raportare la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, reprezintă modalitatea prin
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
natură, stabilite prin raportare la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele și recomandările exprimate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa în materia restituirii proprietăților. Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către instanța europeană a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care au fost reținute
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. ... 16. Totodată, Curtea Constituțională a remarcat jurisprudența Curții de la Strasbourg prin care aceasta a reamintit că imperative de interes general pot pleda pentru o despăgubire inferioară valorii reale, de pe piață, a bunului, cu condiția ca suma plătită să se raporteze în mod rezonabil la valoarea
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
împotriva Regatului Unit, paragraful 54, Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunțată în Cauza Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120, sau Hotărârea din 29 martie 2006, pronunțată în Cauza Scordino împotriva Italiei (nr. 1), paragraful 95 și următoarele]. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și a abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
prezenta cauză, în legătură cu invocarea încălcării principiului constituțional al egalității în drepturi, sub aspectul discriminării instituite între persoanele îndreptățite care au beneficiat de despăgubiri înainte și, respectiv, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului constituțional al egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
delegării legislative prin modificarea unor dispoziții dintr-o lege, fără a exista o situație extraordinară a cărei reglementare să nu suporte amânare. ... 12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că legiuitorul are deplinul drept de a stabili taxele judiciare de timbru, în funcție de valoarea contractului sau de elementele importante ale cauzei. Această competență a legiuitorului nu poate conduce însă la ideea
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
cu exactitate care este suma asupra căreia se va aplica procentul de 1%, respectiv de 2%. ... 19. Prin prisma art. 20 din Constituție coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, autorii excepției invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la taxele de timbru, și anume Hotărârea din 23 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Weissman împotriva României, Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, și Hotărârea din 20 decembrie
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
nu fie afectate drepturile fundamentale prevăzute de Constituție. ... 33. În acest context, referitor la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituție, în componenta referitoare la condițiile și la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 808 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 471 din 6 mai 2021, Curtea a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Sintagma „situații extraordinare“ a fost analizată în jurisprudența Curții Constituționale, care, prin decizia precitată, a reținut implicațiile deosebirii terminologice dintre noțiunea de „caz excepțional“ și cea de „situație extraordinară“, arătând că, deși diferența dintre cei doi termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obișnuit
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
proiecte de interes public și la corecții financiare, fiind astfel afectată în mod semnificativ îndeplinirea obiectivelor de absorbție a fondurilor structurale, cu impact deosebit asupra dezvoltării economiei naționale. ... 35. În acest context, ținând cont de aceste precizări, precum și de jurisprudența sa, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât împrejurările menționate în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului criticate se încadrează în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât împrejurările menționate în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului criticate se încadrează în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, iar urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. ... 36. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, din perspectiva îngrădirii accesului liber la justiție, ca urmare a modificării art.
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
31 alin. (1) din această ordonanță de urgență, care prevede că determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești se face de către instanța de judecată. În același context, Curtea a subliniat că, potrivit jurisprudenței sale, echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr. 231 din 19
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
de conducere ori de supraveghere alcătuit din membri desemnați în proporție de peste 50% de către stat, de autorități regionale sau locale ori de alte organisme de drept public. ... 41. Astfel, pornind de la caracteristicile noțiunii de autoritate contractantă, în jurisprudența sa, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 497 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 21 octombrie 2020, paragrafele 15 și 16, Curtea a stabilit că scutirea autorităților publice, care intră sub
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
adapteze conduita în mod corespunzător și nici să își reprezinte corect alcătuirea drepturilor sale salariale, încălcându-se, astfel, art. 1 alin. (4) și (5), art. 31 și art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Este invocată, în susținere, și jurisprudența Curții Constituționale prin care au fost conturate trăsăturile privind claritatea normelor legale. ... 8. Dispozițiile criticate, prin puterea acordată ministrului afacerilor interne de a stabili drepturile salariale ale polițiștilor, îi permit acestuia să adauge la Legea fundamentală, de vreme ce aceasta
DECIZIA nr. 318 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258339]
-
stagiar este în situația de a nu putea să se situeze cu veniturile sub nivelul veniturilor din anul anterior, care nici nu au existat. ... ... ... VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 25. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere de practică judiciară cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... B. Jurisprudența celorlalte instanțe 26. Într-o orientare jurisprudențială s-a reținut că avocații stagiari, întrucât nu au
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]
-
în contextul noului cadru legislativ, instanțele sunt chemate să se pronunțe pentru prima dată cu privire la interpretarea și aplicarea unor dispoziții legale, care necesită clarificări în scopul asigurării unei practici judiciare unitare. ... 34. Deși, așa cum rezultă din prezentarea jurisprudenței la nivel național, problema de drept a primit o dezlegare neunitară din partea instanțelor, practica nu este consolidată pentru a se aprecia că a fost preîntâmpinat riscul apariției și perpetuării unor divergențe de jurisprudență, astfel încât nu există o „practică
DECIZIA nr. 29 din 16 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259448]