4,936 matches
-
frază pe un ton indiferent, parcă voind să sublinieze superficialitatea acelei cunoștințe. Însă, În realitate, era cum nu se poate mai atent să Își măsoare fiecare cuvânt, tensionat ca o coardă de arbaletă. Poate că era numai mentalitatea lui de jurist, atent la nuanțe și la subtilități. Sau apărarea cuiva care are ceva de ascuns. Dante se hotărî să abordeze subiectul În mod fățiș. — Se poate ca meșterul să fi aflat ceva primejdios, În timpul lucrului? — N-am idee. Ceva pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
fi omorât? Antonio părea sincer uimit, dar trăsăturile vulpești continuau să transpară. — Ceva care să fi putut fi dezvăluit În opera lui? — Mânăstirea de la San Paolo se numără printre proprietățile Commendei templiere de la Roma. Pe atunci, găzduia o comisie de juriști, din care făceam parte și eu, Însărcinată de Bonifaciu să pregătească suportul doctrinar al bulei pe care o pregătește. Nu era nimic care să fi putut justifica un asasinat. — O bulă? Pe ce temă? Întrebă Dante, devenind mai atent. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și transcrierile. Pe baza acestora pregătesc textul bulei. Dumnezeu le-a dat un soare oamenilor, tronul lui Petru, ca să cârmuiască și să lumineze pământurile imperiului. Unam Sanctam: acesta să fie destinul Bisericii, și asta stă scris În hârtiile mele, declară juristul cu mândrie, ca și când nu ar fi nutrit nici o Îndoială asupra excelenței alternativei pe care o susținea. — Dar acțiunea oamenilor, luminată de Dumnezeu, i-a alăturat Soarelui spiritual un al doilea Soare, temporal, În figura Împăratului roman. Se pare că uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dintr-o biserică pe care o decora, iar munca Îi fusese distrusă, Întrucât comitenții Își dăduseră seama că Îi pictase pe apostoli cu chipurile familiei imperiale, de la Barbarossa până la Corradino. Dar poate că era doar o clevetire... Dante pricepu că juristul nu avea să Îi mai dezvăluie nimic. Poate pentru că, Într-adevăr, nu mai știa nimic altceva. Sau poate pentru că orice vulpe Își păstrează Întotdeauna o cale de scăpare, În fundul vizuinii. Chipul desfigurat al lui Ambrogio continua să Îi bântuie pe dinaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Înainte să răspundă. Părea stânjenit. — Oh, un nume pe care Îl cunoști prea bine. Beatrice. Dante se opri brusc, cu ochii larg deschiși de surpriză. Îl Înșfăcă de un braț, silindu-l să se apropie. În minte Îi reveniseră cuvintele juristului din timpul Întâlnirii lor În chilia de la San Marco. — Nu mi-ai vorbit dumneata despre simpatiile imperiale ale meșterului? — Da... sau cel puțin așa se zvonea la Roma, răspunse Antonio, surprins de agitația poetului. Te gândești că ar putea exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Încă o dată la misiunea sa. Mai era Încă timp, Înainte de ora stingerii. Străzile ce duceau spre San Marco mișunau de oameni lipsiți de orice ocupație, după ce clopotele anunțaseră sfârșitul zilei de lucru. Însă, cu toată aglomerația, ajunse repede la locuința juristului. Avea senzația că, la trecerea sa, oamenii se dădeau la o parte intimidați. Omul era În chilia lui, lucrând printre codice deschise pe masă și foi de pergament, scriind la fel ca prima oară când Dante Îl vizitase. Când Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
zis. — Da. Ca și cea de la Lyon, dacă asta vrei să spui. Chiar asta voiam să spun. În legătură cu asta, ai auzit vorbindu-se de un misterios cinci, eventual o pentagramă legată, Într-un fel sau altul, de acest secret? Privirea juristului deveni dintr-o dată mai vie, ca și când acele cuvinte i-ar fi amintit de un amănunt uitat. — Da, am auzit-o și pe asta. Că secretul ar avea forma lui cinci, În alegorie. Îți sugerează ceva? Dante scutură din cap. Părțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Și mai reieșea că falia dintre spirit și trup la un bărbat este semn de bărbăție, pe când aceeași dualitate la femeie este semn de prostituție. Am început să examinez această concluzie neobișnuită. De exemplu, eu, Vadim Maslennikov, sunt un viitor jurist, un viitor membru al societății, folositor și respectat, după cum crede lumea din jurul meu. Și, totuși, oriunde m-aș afla: în tramvai, la cafenea, la teatru, la restaurant, pe stradă, într-un cuvânt, pretutindeni - e suficient să privesc o siluetă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Normale din Piatra Neamț. coala din Lunca, școala lui Postoi, era cunoscută în județul Bacău sub numele de „Fabrica de învățători”. După statistici incomplete - spune învățătorul Gheorghe Călinescu - 115 elevi au urmat școli secundare și superioare din care 61 învățători, 5 juriști, 1 inginer, 7 tehnicieni și maiștri, 11 agronomi, 4 economiști, 3 personal sanitar, 1 profesor universitar, 3 ofițeri și 12 subofițeri, 8 funcționari, ceea ce, trebuie să recunoaștem, nu este puțin, îndeosebi dacă ne raportăm la situația rii și a satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nicolae 11. Niță I. Spiridon 12. Dobraniș Spiridon 13. Pușcuță Gh. Vasile Cei 61 de învățători ieșiți din „Fabrica lui Postoi” între 1890-1931 în afară de 61 de învățători, alți 54 de foști elevi ai lui Gh. Postoi au urmat alte profesii: juriști, agronomi, economiști, sănătate, ofițeri, funcționari, maiștri și lăcătuși, dintre care amintim pe următorii: Bârgăoanu Gh. Gheorghe - procuror Curtea de Casație București, Munteanu Elie Gheorghe - Curtea de Apel Iași, Boca Ion - inginer de mine, Borcea Ion și Borcea Dumitru - avocați, Bârgăoan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Călinescu de la fiica sa, medică în Bacău. Ar fi meritat să ocupe un loc mai însemnat între cei care au vrut să-și preamărească neamul și satul. - Petru Gh. Bârgăuanu - profesor universitar - Facultatea de Geografie, Universitatea București. - Dumitru Gr. Borcea - jurist, avocat în Bacău; - Gheorghe Gr. Borca - jurist, avocat în Bacău; - Aristotel Al. Cucu - colonel, Divizia Vânători de munte Botoșani; - Andrei Al. Cucu - șef serviciu, Institutul de Proiectări Bacău;Andrei C. Gurău - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ar fi meritat să ocupe un loc mai însemnat între cei care au vrut să-și preamărească neamul și satul. - Petru Gh. Bârgăuanu - profesor universitar - Facultatea de Geografie, Universitatea București. - Dumitru Gr. Borcea - jurist, avocat în Bacău; - Gheorghe Gr. Borca - jurist, avocat în Bacău; - Aristotel Al. Cucu - colonel, Divizia Vânători de munte Botoșani; - Andrei Al. Cucu - șef serviciu, Institutul de Proiectări Bacău;Andrei C. Gurău - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu (Radu) - inginer geolog, Institutul de Geologie București
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău; - Aristotel Al. Cucu - colonel, Divizia Vânători de munte Botoșani; - Andrei Al. Cucu - șef serviciu, Institutul de Proiectări Bacău;Andrei C. Gurău - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Cornelia I. Pintilescu (Radu) - inginer geolog, Institutul de Geologie București; - Gheorghe Arbureanu - jurist, Primăria Bacău; - Gheorghe I. Călinescu - economist, Fabrica de avioane, Bacău; - Andrei I. Călinescu - ofițer superior, Poliția din Bacău; - Vasile ? Pușcuță - inginer agronom, a lucrat și la CAP-ul Fruntești; - Dumitru Pintilescu - inginer agronom, Săucești;Dumitru Munteanu - colonel, căsătorit cu Lucica
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că inovația poate îmbunătăți viața materială, intelectuală și estetică, au apărut, mai întâi în jurul Mării Mediterane, câteva popoare hotărâte să conceapă și să pună în aplicare proiectul unui progres terestru. Cei care au gândit apoi viitorul Pământului îfilosofi, artiști și juriști, savanți, economiști, sociologi, romancieri și futurologi) l-au descris, în general, tot ca pe o prelungire naivă a propriului lor prezent. Astfel, pe la sfârșitul secolului al XVI-lea, cu toții pronosticau că apariția în Europa a caracterelor mobile de tipar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
s-a detașat de clasa muncitoare; contractul va fi din ce în ce mai important decât legea, mercenarii vor fi mai importanți decât armatele și serviciile de supraveghere, iar arbitrii vor fi mai importanți decât judecătorii. De cel mai mare succes se vor bucura juriștii specialiști în drept privat. O vreme, statele din țările dominante ale ordinii policentrice vor mai putea fixa unele reguli ale vieții sociale. Majoratul politic va coincide cu cel economic, adică vârsta la care adolescentul devine un consumator autonom. în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
hipernomazii Stăpânii hiperimperiului vor fi vedetele „circurilor” și ale „companiilor teatrale”; deținători ai capitalului „întreprinderilor-circuri” și ai unui element activ nomad, strategi financiari sau ai întreprinderilor, patroni ai companiilor de asigurări și de divertisment, arhitecți ai programelor de calculator, creatori, juriști, bancheri, autori, designeri, artiști, producători de obiecte nomade - pe toți îi voi numi aici hipernomazi. Vor fi câteva zeci de milioane, atât femei, cât și bărbați, mulți dintre ei angajați ai propriilor întreprinderi, circulând din „teatru” în „circ”, competitori necruțători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
un interes care nu-i al lor. Am avea niște Mackay În loc de niște Burlesoni; am avea Morgani În Ministerul de Finanțe; am avea de-alde Hill la conducerea comerțului interstatal. Și i-am mai avea și pe cei mai buni juriști din Senat. - Dar nu ar da tot ce pot din ei pentru nimic. McAdoo... - Nu, l-a oprit Amory, clătinând din cap. Banii nu sunt unicul stimulent care-l face pe om să dea tot ce are mai bun În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Enciclopedist, ca toți membrii acestei bresle, după ce epuizează posibilitățile de bărbier și mamoș, Christian David se alătură, în calitate de chirurg, armatelor lui Frederic cel Mare, iar după încheierea păcii se fixează la Königsberg, unde dă naștere unei descendențe de doctori și juriști. Otto Hilbert, tatăl marelui David, a fost judecător. Cu excepția unei surori, moartă în plină tinerețe, David e singurul urmaș al acestuia. Învățătura o primește întreagă în Königsberg, de la clasele primare până în anii de facultate. Iată datele mai însemnate ale carierii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Johanna moare în 1809, din naștere, iar la câteva luni, și copilul (Louis). În parte din grijă pentru copiii rămași fără mamă, în parte din înclinație, Gauss se însoară din nou, la 4 august 1810, cu Minna Waldek, fata unui jurist din Göttingen. Și de la aceasta are trei copii: Eugen, Wilhelm și Theresa. La 12 septembrie 1831 rămâne pentru a doua oară văduv. Copiii, afară de Joseph și Theresa, i-au adus puține bucurii. Băieții n-au prea învățat. Joseph se face
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Egalité, cum se numește, o vreme, sub revoluție. Dinspre partea tatălui cobora dintr-o familie de profesori particulari, directori de internat, sarcină pe care și-o transmiteau ereditar încă din timpul vechiului regim. Dinspre partea mamei, dintr-o familie de juriști. Copilăria o petrece la Bourg-la-Reine printre frații, surorile și verii lui, fără să cerceteze vreo școală a statului, instruit numai de maică-sa, ale cărei simțiri religioase nu excludeau ideile generoase, liberale ale vremii. Cultura inimii i-a făcut-o
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
p, dacă p e prim) părea una din acele propoziții, cum singură teoria numerelor cunoaște, făcută să desfidă, veacuri încă, puterile matematicienilor. În realiate propoziția aparține matematicelor elementare și demonstrarea ei se reduce la un simplu joc. Găsită empiric de juristul Wilson, în tinerețea lui, când se ocupase întrucîtva cu matematicele, a fost publicată fără demonstrație, de un matematician profesionist Waring, care s-a înșelat cu totul asupra dificultății ei. Aceasta a dat prilej lui Gauss să formuleze pentru întîia dată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de Onoare și Director științific al Centrului de Studii „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Botoșani; - Cetățean de Onoare al municipiilor Cluj-Napoca, Galați, al orașului Slănic- Moldova și al com. Ipatele, jud. Iași. EDIȚIE PRINCEPS - PEGASUS PRESS BUCUREȘTI - 2002 Marinescu Constantin, Jurist, politolog, sociolog, filozof, profesor universitar, vicepreședinte, Academia Ecologică din România; N. 08.03.1928 în Galați, căsătorit cu Marinescu Maria; Prenumele copiilor: Elena; Studii: Lic. „V. Alexandri”, Galați, 1949; Fac. de Științe Juridice, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1953; dr.
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Idem, Nr. 4-5/2013, 474 p. LUCRĂRI PUBLICATE DESPRE VIAȚA ȘI OPERA AUTORULUI 1. Prof. Dr. Ioan Saizu, O viață consacrată învățământului și cercetării: Profesorul C. Gh. Marinescu, Editura „Dosoftei”, Iași, 2000, 475 p. 2. Prof. univ. Dr. Lucian Saradici, Jurist Pompiliu Comșa, Un model de vrednicie și conduită universitară: Profesorul Constantin Marinescu, Editura „Alma Mater”, Bacău, 2003, 340 p. 3. Acad. Mihai Cimpoi, Acad. Ion Dediu, Prof. univ. Dr. Victor Crăciun, General (r.) Dr. Mircea Chelaru, O slujire cu loialitate a
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
p. 4. Prof. univ. Dr. Gh. Buzatu (membru al AOȘR), Prof. univ. Dr. habil. Victor Moraru, Col (r) Ionel Pintilii, Prof. univ. Dr. Doc. Constantin Marinescu în viziunea contemporanilor din țară și de peste hotare, Editura „Axis Libri”, Galați, 218 p. 5. Jurist Pompiliu Comșa, Prof. univ. Dr. Doc. Constantin Marinescu în Spiritualitatea gălățeană (2002-2008), Editura „Samia”, Iași, 2008, 540 p. 6. IPS Pimen, Col (r) I. Pintilii, Prof. Dr. Catinca Agache, Valori ale BOR în lucrările Prof. univ. Dr. Doc. Constantin Marinescu, Editura „Samia
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
curtea proprietarului de câini. Problema abandonului canin, indiferent de vârsta și de rasa patrupedului respectiv, a devenit în timp una reală și repetitivă, din nefericire, în perimetrul oricărei localități a României. Sancțiunile legislative nu ar trebui concepute cu superficialitate de către juriști în acest sens, fapt ce ar genera cu asupra de măsură nu numai respectarea drepturilor firești ale animalelor la hrană, adăpost și tratament uman corespunzător, fiind prevenită, astfel, înmulțirea lor nerostuită pe străzi, dar și starea de siguranță a fiecărei
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]