1,513 matches
-
sociologiei, filosoful român ajunge la concluzia c geneza oricrei obligații nu poate fi decât ori social, în moralele simple, gregare, ori psihologic în moralele evoluate, aceast alternativ a înțelegerii fiind strin eticii kantiene. Aspectului formalist, personalist și intelectualist al eticii kantiene, (rupte de orice legtur cu realitatea, dar prețuite cum se cuvine de Ralea: acesta îi va opune Nikolai Hartmann, o moral întemeiat pe existența obiectiv, realist a valorilor, valorile nefiind determinate de dorințele noastre subiective ori de dificultatea de a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
morala valorilor (așa cum o înfțișeaz cei doi se revine la vechile morale naturale, adic la eudemonism. Totuși, tendința de a da moralei un conținut, de a arta importanța sentimentului, de a depși intelectualismul și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și formalismul uscat și vid al doctrinei kantiene e binevenit, spune Ralea, pentru c actul moral încetând a mai fi impus de ctre o obligație, alternativa atracției ctre valori, afirmarea ori respingerea lor, absolv fapta moral de coerciția acelui trebuie kantian, redându-i o valoare pozitiv, prin simpl asumare ori respingere a unei atitudini, și, cu toate c valoarea nu oblig ci atrage, iar etica valorilor e fundat pe sentiment, pe logica afectiv, pe plcere, (oboseala, munca, suferința neajutând cu nimic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
valorii, ba din contra, valoarea personalitții crescând la cei care creeaz fr dificultți și fr zbucium, Ralea întrevede și în aceast moral a valorilor un compromis: în linii generale, noteaz el, morala valorilor e o tentativ de compromis între obligația kantian și eudemonism, între subiectiv și transcendent, între apriorism și empirism, caracterul eudemonist rmânând dominant. Aici, ca și în alte prți, teoriile lui Nietzsche și Kant sunt viu combtute, iar cele ale lui Max Scheler și Hartmann, (în alte privințe valorificate
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de cercetători să avanseze scenarii extrem de optimiste referitoare la viitorul aranjament în sistemul internațional. Probabil cel mai bine cunoscut din această serie este sfârșitul istoriei al lui Francis Fukuyama, care se inspiră din bogata tradiție a filosofilor Iluminismului, resuscitând ideea kantiană a păcii eterne. În opinia lui, odată cu încheierea Războiului Rece asistăm la sfârșitul istoriei ca atare: acesta reprezintă punctul final în evoluția ideologică a lumii și presupune universalizarea democrației liberale de sorginte occidentală ca formă finală de guvernare umană. Războiul
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
Mircea Mihăieș ar deveni, implicit, victima unei asemenea perspective. Ca să nu mai pomenesc de cazul în care o asemenea opinie ar prevala. Aruncarea noastră peste bordul european ar deveni inevitabilă. Probabil ne este prea greu să ne amintim imperativul categoric kantian: acționează astfel încât maxima acțiunii tale ar putea deveni oricând lege universală. Poate este un principiu prea „rigorist”. Dar nici eludarea lui nu face lumea mai bună, dimpotrivă. Subiectiv vorbind, presupun că părinții lui Mircea Mihăieș mai trăiesc, sunt sănătoși și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
caracterul limitat al iluminismului. El se aplică doar la jumătate din specia umanăxe "„naturaumană". Dacă femeile trebuie învățate doar cu „poezii, romane și galanterie” și să fie doar mame, soții, fiice, surori, ele nu vor fi subiecți autonomi (vezi sensurile kantiene ale autonomieixe "„autonomie"), prin urmare nu vor fi virtuoase nici în relațiile lor de familie. Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry" face o apologie a dezvoltării rațiunii și tratează emoționalul, sensibilul ca valori inferioare de care femeile ar trebui să se poată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Argumentația ei este preponderent filosofică: bărbații și femeile au o naturăxe "„natură" rațională comună și trebuie să și-o dezvolte la întreaga capacitate. Femeile pot să fie raționale și independente, nu sclave familiale sau păpuși pentru amuzamentul bărbaților. În spirit kantian (deși Kantxe "„Kant,Immanuel" neagă autonomia rațională a femeilor), Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry" pledează pentru faptul ca femeile, în calitate de ființe raționale, să fie tratate ca scopuri în sine (vezi și Gatensxe "„Gatens,Moira", 2001). Considerată o radicală periculoasă și acuzată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
superioră al Seminarului Teologic. În perioada 19191924 a frecventat, cu întreruperi, cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din Iași, unde și-a luat licența în filozofie cu mențiunea „Magna cum laudae”, susținând teza: Raportul dintre judecățile și categoriile kantiene. Între anii 1927-1929 a predat filosofia la Seminarul Teologic din Huși, la Liceul de fete Elena Doamna și apoi la Liceul de băieți Al.I.Cuza din aceeași localitate, fiind în ultima perioadă și director al acestuia. Susținut de Dimitrie
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
posesia și exercitarea forței militare 89. Astfel, Robert Kagan devine autorul celebrei formule, conform cărei americanii sunt de pe Marte și europenii de pe Venus, în ceea ce privește problemele strategice și internaționale majore. Faptul că Europa este cantonată în idealism, optând pentru o lume kantiană, denotând o optică strategică diferită de cea a SUA, este, potrivit lui Kagan, dovedit de reacțiile față de diferite evenimente de pe scena internațională, față de situația Iranului, unde Europa a optat pentru dialog, în contrapondere la politica de dual containment, în general, față de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
Câteva pagini inedite din tinerețea lui Eminescu (1903) -, o parte din articolul Naționalii și cosmopoliții, iar în altă lucrare - Kant și Eminescu. Traducerea „Criticii rațiunii pure”, (1906) - semnalează și comentează echilibrat (ținând seama de dificultățile întâmpinate de tălmăcitor) traducerea opului kantian, urmărindu-i implicațiile în opera eminesciană și inserând în corpul studiului fragmente elocvente. Cercetează laboratorul nuvelei Cezara, editează fragmente din Archaeus, articolul Ecuilibrul (vorbind primul de influența lui Hegel), precum și pagini din corespondența poetului cu Maiorescu și Creangă. Alte contribuții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
apropiat seducția zărilor cu vraja lor ademenitoare, în consonanță cu firea lui de mare cărturar. Într-un substanțial studiu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga evidențiază sintetic marile teme ale creației eminesciene: revolta byroniană și faustică împotriva ordinii sociale și cosmice, fantasticul de influență kantiană sau schopenhaueriană, eterna poveste a dragostei, gloriosul trecut medieval al țării. Asemenea altitudini nu puteau fi abordate decât de către un geniu, geniul lui Eminescu. Dacă lecturile eminesciene le simțim chiar în propriile noastre lecturi ale poemelor și ale celorlalte scrieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
să-i urmărească temeiurile filosofice și izvoarele, C. întreprinde în continuare o lucrare monografică amplă în cinci volume, Opera lui Mihai Eminescu. Criticul examinează minuțios filosofia teoretică și filosofia practică (volumul I), apoi cultura poetului (volumul II). Sunt relevate influențele kantiene și schopenhaueriene, gândirea social-poitică, antiliberalismul, naționalismul. În stabilirea largilor hotare ale culturii poetului, criticul se arată cu multă măsură, combătând interpretările și calificările excesive. Descrierea operei pune pentru prima dată accentul pe postume și își propune cartografierea amănunțită a temelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
însumi mă dor, în scurta trecere. Mi-am întins privirea și ea a întâlnit un copac, și el a fost! (Iată poziția idealistă certă: copacul există doar când privirea poetului îl „întâlnește”, ea îl scoate din neant, conform apriorității spațiale kantiene. Rilke exclamă la rându-i: Nichts war noch vollendet eh ich es erschaut! - Nimic nu era împlinit înainte de a-l fi privit eu!Ă Ca să fie ceva între noi, altcineva - sau eu însumi - am botezat ceea ce eu însumi făcusem, rănindu
Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și China sau sud-est asiatice și nord-americane! -, nu am să renunț la acest cuvânt, noțiune - de ideal! Acest cuvânt desemnează și un uriaș curent de gândire, așa-zisa școală romantică germană de filozofie care începe și e „fondată” de criticismul kantian, urmat de ucenicii săi de geniu care-l contestă, dar îi urmează aproape toți modul de a aborda problemele mereu spinoase, contradictorii ale lumii, eului, existenței lui Dumnezeu, ale sensului vieții, ale originii materiei, ale relației subiect-obiect, ale posibilității reale
Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sau a muncii, este regresiune, decadență. Și-atunci, la modul paradoxal, dacă o lege a individului - mai bine zis, a individualității! - poate „explica”, lumina, clarifica obscura lege a mișcării materiei în istoricitatea ei cosmică - și idealiștii romantici germani din școala kantiană gândeau astfel, începând cu Fichte, Hegel și Schelling care vedeau „cheia” misterului divinității ca aflându-se în dialectica Gândului uman! -, atunci, după „criptica” frază nietzscheniană, eforturile noastre de a descoperi misterele ce ne înconjoară nu trebuie căutate „în afară”, trimițând
Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
muncii, „un produs al lucrării de transformare a materiei”. Artele umanizează și modelează; Goethe (citat frecvent în Estetica) pare a întruchipa idealul omului complet. Forța esteticului ține, în cele din urmă, de ridicarea din contingent și, astfel limitat în cercul kantian al frumosului, în „etero-cosmic”, se ajunge la perceperea „sufletului lumii”. Poezia, artele vizuale, muzica, teatrul, arhitectura, urbanismul - iată principii în interacțiune, orientând spre o „concepție estetică a lumii”. După Estetica, volume cu finalitate înrudită continuă programatic: Filosofie și poezie (1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
Moangă și Daniel Cristea-Enache, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1997; Gheorghe Grigurcu, Amintiri despre Tudor Vianu, F, 1998, 1; Vasile Voia, Modelul comparatist, ST, 1998, 1; Liviu Petrescu, Tudor Vianu și „idealul clasic al omului”, APF, 1998, 1-2; Alexandru Surdu, Influențe kantiene în „Estetica” lui Tudor Vianu, „Revista de filosofie”, 1998, 1; Z. Ornea, Corespondența primită de Vianu, RL, 1998, 21; Mircea Anghelescu, Corespondenții lui Tudor Vianu, LCF, 1998, 26; Elvira Sorohan, Recitindu-l pe Vianu, DL, 1998, 28; Sorin Alexandrescu, Atitudinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
iar singura posibilitate de a le asigura coexistența este dialogul, ținând cont că fapta este cea determinantă. 71 Quassim Cassam (1961), filosof, crede în existența cunoașterii a priori, a conceptelor a priori. Analizează relația introspecție-percepție și crede în epistemologia transcendentală kantiană. Cartea sa The Possibility of Knowledge ("Posibilitatea cunoașterii") abordează următoarele întrebări: "Cum este posibilă cunoașterea lumii externe? Cum este posibilă cunoașterea altor minți?" Cunoașterea a priori este explicația învingerii obstacolelor la nivele multiple și variate. 72 Susan Lynn Hurley (1954-2007
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Însă, ne permitem luxul barbar de a scoate de la catedra de filosofie și de a-l interzice de la publicare pe singurul filosof român care a avut forța și capacitatea de a propune un real sistem filosofic, În siajul marii școli kantiene - l-am numit pe Lucian Blaga - sau „propunem”, prin vocea unui ziarist gălăgios, susținut de Întreaga mass-media, să se „ardă” opera celui mai mare și mai original poet, nu numai român, de după al doilea război! Nu, să nu ne Înșelăm
Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care Caragiale nu este străin și pe care a mai citat-o. Este vorba de sublimul kantian, iar citarea comentată ironic o regăsim în O făclie de Paște. Nicio îndoială că Lefter nu se află nici măcar în posesia unei vulgate kantiene, dar el descoperă o formă de sublimare estetică privind grandoarea umbrelor pe care le aruncă noul secol. Ecuația morală urmează scurtei iluminări care conferă un profil statuar, contem- plativ micului funcționar care realizează deodată tabloul vast al timpului său. Avem
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
-prin identificarea cu universul interior al fiin?ei umane, iar arhitectură (fie c? modeleaz? un peisaj terestru, cosmic, subp?mântean, selenar ori neptunic sau o cetate) prin „transcenderea poetic???i plastic? a materiei În form?" , ce aminte?te de principiul kantian conform c?ruia artă trebuie s? fie spontan? că natura, iar natură este frumoas? când pare finalizat? că operele de art?. ?i pentru c? poezia este mesagera În timp a frumuse?îi lor, spiritul acesteia le va p?stră În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
așanumitele „lucrări mici” ale filosofului de la Königsberg, adică: Ce este iluminismul?; Conflictul facultăților și Spre Pacea eternă, lucrări scrise de Kant, către sfârșitul vieții, sub influența lui JeanJacques Rousseau și a ideologilor Revoluției franceze de la 1789. Dificultățile terminologice, din filosofia kantiană și cele din continuitatea neokantiană - prin Friedrich Paulsen, Heinrich Rickert ș.a. - au fost depășite, cu talent comprehensiv, și claritate logică, de către autoarea lucrării. Astfel ni se prezintă conceptele de fundament axiologico-juridic: normativitate, imperativitate, deontologie (ca o doctrină a datoriilor, obligațiilor
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
pregătire filosofică neokantiană mărturisită, cu multiple atribuțiuni și funcții În organismele juridice internaționale - și nu doar În țara lor - cei doi gânditori se remarcă printr-o aceeași preocupare fundamentală: definirea și elaborarea unei filosofii juridice adevărate. Mărturisind lecția de filosofie kantiană pe care a primit-o de la profesorul său Titu Maiorescu, tânărul profesor de drept Mircea Djuvara avea să și dezvolte de timpuriu convingerea că: „Filosofia dreptului constituie unul dintre elementele indispensabile unei culturi adevărate. De ea nu se pot lipsi
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tocai ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să fie. Optica este vădit kantiană, menționând opoziția dintre Sein și Sollen. Filosofia dreptului cuprinde, așadar, trei ordine de cercetare: 1. Logică, 2. Fenomenologică și 3. Deontologică. Din această triplă perspectivă, domeniul ei poate fi definit: Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul În universalitatea sa
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]