675 matches
-
Dar asta poate să Însemne oricînd. Zice că tu erai Încă un toto. — Și de atunci umblă singur? — Cică da. Nu l-a mai văzut. A auzit doar de el. — Și cît de mari zici că sînt? — Vreo nouăj’ de kile. E mai mare ca toți elefanții pe care i-am văzut vreodată. Cică s-a mai văzut unul singur mai mare, și Ăla era tot de pe-aici. Cred că mă duc să mă culc, spuse David. Sper să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
lansarea ediției a II-a, apărută la Editura Universității. Prima ediție arăta ca un caiet ieftin de geometrie. "Culoarea clientului". O scosese o editură pizza din București. Îi spun pizza pentru că gazetăriei pizza îi corespunde și tipărirea pizza: la un kil de paranormal și cinci linguri de naturism, sex cît cuprinde, plus o picătură de Dumnezeu. Casa asta editorială, instalată în fostul sediu CC al UTC, l-a lipsit pe Herr Professor de bucuria de a-și vedea cartea într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Au venit la Iași 2 (doi) scriitorii sovietici și vizita tovarășilor din Uniune, pildă vie pentru toți, lipsește din Raportul întocmit de Scarlat Carp, privind activitatea Filialei Uniunii Scriitorilor". "În 17 octombrie 1956 s-a cumpărat (defect lumină electrică) 1 kil de lumînări din sectorul particular. Cînd l-am întrebat pe tov. Sc. Carp de ce n-a folosit sectorul socialist, mi-a răspuns arogant: " Nu s-a găsit de vînzare decît la Mitropolie". Este un agnostic, un trișor mistic și trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
minții", nu buzunarului. Sau e o strategie ludică? Mai am o culegere de sughițuri liricoide semnată Ioana Holda și a nu știu cîta serie de rugăciuni, de la același ateu de pe vremea de-creștinării. Simulacrele de scriitori se vînd nu la kil, ci la tonă. Exercițiile de admirație de pe coperta a patra "ie incluse" ca-n reclama de bere 20% gratis. Magda U. le zice "de carton", cum li se mai zice și miliardarilor cu Tour Eiffel privat, lîngă privata din fundul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
din treabă și și-a Întors spre mine ochii căprui, Îngustați: — Nu, cred că e din cauză că bucătarul de la raionul de supe insistă să prepare chestiile astea Îngrozitor de grase - ai idee câte calorii sunt În supa asta? Păi pune omul cinci kile numai uitându-se la ea... ... iar tu nu ești „omul“ care Își poate permite să pună cinci kile, era, de fapt, mesajul. Au. Ca și când nu mi-ar fi fost și așa destul de greu să mă conving că am greutatea normală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
raionul de supe insistă să prepare chestiile astea Îngrozitor de grase - ai idee câte calorii sunt În supa asta? Păi pune omul cinci kile numai uitându-se la ea... ... iar tu nu ești „omul“ care Își poate permite să pună cinci kile, era, de fapt, mesajul. Au. Ca și când nu mi-ar fi fost și așa destul de greu să mă conving că am greutatea normală pentru Înălțimea mea normală În timp ce toate blondele Înalte și mlădioase ca salciile de la Runway mă examinau fățiș, acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
alegere dacă vrei să-ți ascunzi burtica, știi? Și eu am una pe care o port tot timpul. Mi-am supt abdomenul fără să vreau. Înainte să apuc să dau o replică răutăcioasă, de genul că la statura ei două kile arată ca zece, Îmi spuse: Hei, ia zi, ai mai vorbit cu Cameron În ultima vreme? Parcă așa Îl chema pe prietenul tău, nu? Am auzit ceva cum că te-ar fi lăsat pentru un manechin, dar bineînțeles că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Tecuci la Grozești câte 5 lei de kilă. De la Grozești la vamă (Oituz) s-a mai plătit încă câte 6 lei de kilă, iar de acolo până la Brețcul, câte „3 lei și mai bine” de kilă. Așadar, prețul transportului unei kile de cereale de la Tecuci la Brețcul, în Transilvania, era de 15 lei. Aceasta înseamnă că prețul transportului reprezenta 1/4, 1/3 și mai bine de 1/2 din prețul de cost al celor trei categorii de cereale-marfă, care au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie „privit ca un râu foarte bun pentru plutit, mai cu seamă pentru șeicile cele late și încă mult mai bun pentru plute”. De la Bacău, râul devine și mai navigabil. Din acest loc, el poate duce o încărcătură de 80 kile. La Răcăciuni, arată Castaing, se află un loc bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu-și poate desface avantajos produsele din cauza transportului costisitor pe uscat. De la Răcăciuni la Galați s-ar putea folosi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ușor de manevrat, să se construiască un pod pe care să se așeze mărfuri și produse. Pluta ajunsă la Galați s-ar vinde. Costul unei plute ajunsă la Galați era de 105 lei. Dacă pe ea s-ar încărca 15 kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401 galbeni. Castaing opina că pe Siret
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ambarcațiunile, despăgubirile care trebuiau să fie date proprietarilor riverani etc. Navigația pe Siret, după părerea lui N. Șuțu, putea să fie întreprinsă și organizată de o societate pe acțiuni, care să construiască 20 de vase cu o capacitate de 100 kile fiecare, având ca stație Călineștii și, respectiv, 40 vase a 50 kile fiecare, cu stația la Bacău-Chirca. Ambele proiecte ale lui Castaing și N. Șuțu, după cum se vede, nu depășesc nici ele stadiul experimental al încercărilor din acea perioadă. Principalul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Siret, după părerea lui N. Șuțu, putea să fie întreprinsă și organizată de o societate pe acțiuni, care să construiască 20 de vase cu o capacitate de 100 kile fiecare, având ca stație Călineștii și, respectiv, 40 vase a 50 kile fiecare, cu stația la Bacău-Chirca. Ambele proiecte ale lui Castaing și N. Șuțu, după cum se vede, nu depășesc nici ele stadiul experimental al încercărilor din acea perioadă. Principalul accent este pus, pe de o parte, pe navigația fără motor, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Toia, în loc să comenteze montarea brăileană, mă pîrăște întregii adunări că am comis un sacrilegiu, la Sibiu: am distribuit în rolul Ziței o actriță în vîrstă (avea atunci 48 de ani!) și mai era și corpolentă (bătea cam la 98 de kile!). Parcă cerea indignarea întregii asistențe!... (vreo doi-trei s-au lăsat contaminați și deja mă priveau ca pe-un huligan cultural, care-mi bat joc de clasici!). Peste numai două decenii, pe scena Odeonului, regizorul Măniuțiu a distribuit în rolul Ziței
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
deoarece știam că este mai puternic decît mine, avînd o marfă vandabilă, "la mare preț", nu flecuștețe literar-teatrale, pe care nu dădea nimeni doi bani... Să nu mai lungesc vorba: ne-am recunoscut "pe față"; mi-a și vîndut două kile de carne (cînd i-am zis că n-am prea mulți bani, s-a strîmbat și mi-a creat senzația că-mi face un favor, dar unul ne-repetabil). Pe cînd începusem să depănăm amintiri, a intrat în magazin fostul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și, deci, vinde de trei-patru ori mai mult; fapt, într-adevăr, plin de semnificații, dacă ne amintim că atunci, prin '80-'85 produsul se dădea, "la negru", de două ori mai scump! Mi-a mai vîndut, ca la milogi, un kil de carne, și mi-a atras atenția că-mi ia un bacșiș derizoriu, numai pentru a nu-l bîrfi între foștii lui confrați, pe la restaurantul Casei Scriitorilor unde mă opream, des. Peste vreo trei luni, m-am dus iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Trocadero, scandînd, la rîndu-mi: Communistes assassins! Refăcînd mersul inimitabil-cabrat al negrului. Eram singur. Craiu n-avea exigențe exagerate în materie de materiale. Picta cu orice. Odată, aflîndu-mă în preajmă-i cînd lucra, îmi cad ochii pe-o sticlă de-un kil. Ce-i acolo, maestre? îl întreb. Și turnînd undeva, pe paletă, din sticlă, îmi răspunde absent: ulei de bucătărie. Nu trec trei minute și, dinspre bucătărie, vine doamna Mihăilescu, mama pictorului: "Ricu, zice ea preocupată, dă-mi uleiul, azi mîncăm
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dincolo, la Palat, era deschisă colosala Retrospectivă Pallady. Zilnic la aceeași oră, opt, îl văd trecînd în jos, pe Armeană. Costum impecabil, cravată, pălărie. Știu încotro se îndreaptă. Se va opri în dreptul tarabei cu morcovi și va cere, invariabil: un kil, fiți amabil! 7 septembrie Sînt, pare-se, locuri stigmatizate. Cel puțin așa ne par nouă. Unul din acestea e cel din preajma "Medicinei". Doar blazarea, după încăpățînatele întrebări ce ni le-am pus în timp, doar ea ne-a readus calmarea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
gesturilor comune, al convivialității și privatității, ne face aproape să zâmbim, dar și să ne Întrebăm cum de am făcut ceea ce am făcut (să acceptăm statul la coadă, să ne bucurăm că am „capturat” un ness, o țigară Kent, un kil de banane etc.). Autoarea ne ajută să ne privim În oglindă, doar aparent retroactiv, pentru că ne vedem (și, poate, ne-nțelegem!), de fapt, Înfățișarea noastră de acum. Gilles Ferréol ne ajută să Înțelegem unele similarități dintre comuniștii „noștri” și comuniștii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii soției sale, sluga lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor, Gheorghe Șanoiu, îl înștiințează despre situația morilor din satele „de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin care Ion și fiul său, Arhire, îi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de margine dinspre țara Muntenească, la care s-au măcinat atâta mulțime de zaharea la morile dmmitale: trii suti optusprezeci kile s-au măcinat la morile ot Dimăceanca, douăzăci de kile s-au măcinat la morile cele vechi, patruzeci de kile s-au măcinat la Umbrărești”. Din zapisul dat, la data de 10 ianuarie 1686, la mâna marelui paharnic pe atunci Vasile Costache, prin care Ion și fiul său, Arhire, îi vând via lor din satul Torcești, aflăm că era aici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după ce unele se învecheau, erau înlocuite cu altele noi, ori funcționau concomitent, așa după cum se vede și din informația dată de Gheorghe Șanoiu, că la Dimăceanca lucrau mori noi, dar și „morile cele vechi, de la acestea adunându-se doar 20 kile de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa după cum se vede și din informația dată de Gheorghe Șanoiu, că la Dimăceanca lucrau mori noi, dar și „morile cele vechi, de la acestea adunându-se doar 20 kile de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
patru) vaci; 2 (doi) giuncani; 3 (trii) vițăli; 1 (un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două giuguri; 1 (una) sanie di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]