1,357 matches
-
altă parte, de o propensiune spre cultivarea unui „exotism” social (peripeții prin mediile plastico-expoziționale, amoruri pasagere, salahorie ocazională în piața de legume, chefuri ostentativ boeme, situații laborios pitorești, stranii și „semnificative”). Autenticitatea artistică cedează astfel teren în fața unor accente de kitsch romanesc. Preocuparea pentru complexitatea tehnicii narative e vădită din plin în Mesagerul (1983), roman „cinematografic”, ținând de „școala privirii”. Lecția Noului Roman francez e aplicată sârguincios, cu aerul de pastișă involuntară chiar, nu însă fără talent. Se pot presupune și
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
Ulici, Teatrul tezei morale, CNT, 1979, 25; Constantin Cubleșan, Atitudinea morală ca act politic, TR, 1979, 51; Alex. Ștefănescu, Un roman al aducerii-aminte, RL, 1980, 4; Costin Tuchilă, Alt roman despre „obsedantul deceniu”, LCF, 1980, 12; Ion Cristoiu, Un roman kitsch, SLAST, 1982, 30; Cubleșan, Civic-etic, 146-151; Ghițulescu, O panoramă, 282-284; Silvestru, Un deceniu, 267-268; Laurențiu Ulici, „Romanul unei zile mari”, CNT, 1984, 35; George Pruteanu, Romane și însăilări, CL, 1985, 12; Tuchilă, Privirea, 89-98; Simuț, Incursiuni, 34-39; Dicț. scriit. rom
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
memorialistice de Titu Popescu. Se alătură câteva tălmăciri din creația poetei americane Judith Viorst (în românește de D. Ciocoi-Pop), dar și versiuni în engleză din Mihai Eminescu. În deschiderea numărului următor Ion Dur semnează articolul Rezistența la cultură sau Intelectualizarea kitschului, în care stabilește o diferență între „rezistența prin cultură”, manifestată înainte de 1989, și „rezistența la cultură”, instaurată în prezent. Prin ștergerea sau mai degrabă prin „ambiguizarea” graniței dintre cultură și divertisment, societatea se complace într-un „trăirism” sui-generis, atâta timp cât cultura
SAECULUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
și evenimentul zilei, Galați, 1998; Râul tăcut, București, 1999; Tezaurul de la Pietroasa. Impactul cultural-istoric, Buzău, 2001. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico-literar, Buzău, 1980, 122-123; Cenaclul literar „V. Voiculescu”, Buzău, 1987, passim; George Pruteanu, Iubirea între mister și kitsch, CL, 1988, 10; Constant Călinescu, Dincolo de cotidian, LCF, 1989, 9; Ecaterina Țarălungă, Lumea cărții, CNT, 1989, 19; Mariana Ionescu, Un roman remarcabil, „Universul cărții”, 2001, 3; Valeriu Nicolescu, Buzău - Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, II, partea I
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
Ea devine, prin sine, prin conținut și prin context, o reprezentare a lumii însăși în care natura și artificialitatea se întîlnesc, se conjugă și se contopesc. Obiectul se transformă în receptacol, interiorul în microunivers, detaliul umil sau glosa pe marginea kitschului în semne ale unei inteligente ironii și ale unei irezistibile duioșii. Scoase în exterior, rătăcite în peisaj și afundate în vegetație, aceste cutii perturbă polemic inerțiile spațiului, după cum aduse în interior, integrate în corpul unei cutii mai mari, ele reduc
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
și o capacitate de a transcrie rapid și sugestiv o imagine, îmbinând detașarea «textualistă», ce îngăduie comentariul metafictiv, și distanțarea obiectivată a naratorului stăpân pe efectele sale”. E, într-adevăr, o ilustrare a mobilității epice a autorului, care pendulează între kitsch, fantastic și intertextualism, compunând schițe și povestiri, scurte notații nervoase și bine scrise, grupate în trei secțiuni: Intuiții, Viziuni și Metaforii. Mai toate sunt texte segmentate, alcătuind un puzzle de mici drame casnice. Personajele, după schema caragialiană, dar nu numai
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
febra realității halucinante. Pe scurt, cultura de masă a devenit și ea, oarecum, postmodernă. Însă cultura de masă postmodernă nu este folclor incipient care va cristaliza noi înțelepciuni populare pline de farmec; dimpotrivă: a asimilat aproape toate manifestările de tip kitsch, promovează snobismul cel mai greu suportabil și se „simte bine” în vulgaritatea cea mai crasă. Pe scurt, este vorba despre „rinocerizare”, în sensul ionescian al expresiei. Și vom vedea, în paginile următoare, că această „cultură rinocerizată” a fost luată foarte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
notabilă în exegezele critice, se regăsește în proza lui P., îndeseobi în încercările antiliterare din romanul „sentimental” Doina Doicescu și Nelu Georgescu (1977) și în însemnările de „voiaj” din Călătorie sprâncenată (1980), unde ironia, războiul cu stereotipiile, locul comun și kitschul irup în fulgerări de burlesc și grotesc halucinant, hotărând, „atotputernică”, arhitectura intrigii, tipologia, fluxul stilistic și finalitatea estetică, ca și în romanul Podul aerian (1981), proză a „deriziunii”, cu o mai complexă bătaie și amplitudine. În sfârșit, cele două volume
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
a genului), de tematic (nu apar în structura textelor elemente prefabricate, din al căror puzzle să fie reconstituită silogistic metafizica textelor) și de stilistic (stilul înalt „poetic” este cel mult obiectul unei operații de ironizare prin înglobarea sa în structuri kitsch care funcționează antifrastic; în cazul stilurilor folosite - oral, infantil, naiv -, acestea se desfășoară sub mâna moale, nestridentă a autorului, care își asumă una sau alta dintre vocile narative). Convenția acestui „realism” este laxă, în sensul deplasării accentului dinspre artificial către
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante și la procedee compoziționale abstruse, amestecul derutant între fabulos și realism, manipularea kitschului și conivența deliberată cu arsenalul de teme și procedee ale culturii „populare”, excelența și sofisticarea tehnicii (dublate însă de refuzul fetișizării performanței tehnice, de tip modernist, în detrimentul conținutului, și întoarcerea la conținuturi, la atracțiozitatea și savoarea povestirii, la vigoarea narațiunii
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
Mincu, postfață Marin Mincu, Constanța, 1993; Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994; Emilia Parpală- Afana, Poezia semiotică: promoția ’80, Craiova, 1994; [Postmodernismul], „Euphorion”, 1994, 43-45; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995, 221-259; Le Postmodernisme dans la culture roumaine, „Euresis”, 1995, 1-2 (număr special); [Postmodernismul], „Echinox” , 1995, 6-9; Magda Cârneci, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Alexandru Mușina
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
atrage în scrisul bârlădencei - ca, de altfel, și în teatrul ei - este șartul rostirii. Romanul Mărăcini (1937), în care investise oarecari nădejdi, a fost tratat cu severitate de comentatori. Într-adevăr, narațiunea, minată de intenții confuze, se rătăcește într-un kitsch care, paradoxal, nutrește paginile cele mai izbutite (scena botezului de la Pitești, cu țopăieli, hăpăieli și agrăiri de suburbie). Mânată de înfrigurarea parvenirii sociale, eroina, Lilica Pârvu, ar trebui probabil să ilustreze, în viziunea incertă a romancierei, condiția ingrată a femeii
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice la resemantizarea locurilor comune sau de la omniprezentul kitsch la revrăjirea lumii. Spre deosebire de Cărtărescu, O. mizează mai puțin pe arsenalul mitico-simbolic, cât pe resursele textualismului și pe virtualitățile satiriconului. Cu o structură polifonică și mozaicată, Coaja lucrurilor... prezintă, într-o manieră joyceană, o zi din viața arhitectului Ștefan Gliga
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
în când, a inconștientului - toate acestea sunt note comune paradigmei literare din care face parte autorul. Totuși, nu de puține ori scrierile sale relevă surprinzătoare convergențe cu proza optzecistă, prin experimentele inter- și metatextuale, prin utilizarea pe scară largă a kitschului și prin construcția unor distopii terifiante. Nota particulară a cărților lui P. în raport cu aceste orientări e dată de configurația personajului, care constituie ținta predilectă a testărilor narative. Dincolo de modulațiile survenite de la un volum la altul, proza lui poate fi citită
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
maculează ireversibil în mâzga pulsiunilor narcisiace; pe de altă parte, dominația autorului asupra personajelor sale dobândește proporții tiranice, protagoniștii fiind reduși la statutul de marionete eviscerate și acefale. Nu în ultimul rând, combinând eseul cu introspecția, oniricul cu distopicul și kitschul cu pastișa, textul e un tur de forță în planul tehnicii romanești. Publicat inițial în franceză, sub titlul Le Fardeau (1989), romanul Ex (1993) semnalează o revenire parțială la formula de la începuturile prozatorului: ca și Troceanu, Gheorghe Huhulea e un
PAPILIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
cu criterii exterioare artei. Faptul este cu deosebire evident în perioadele de trecere dintr-un mediu sociocultural în altul, în condiții, bunăoară, de interferare a ruralului cu urbanul, ale suprapunerii unor serii diferite de civilizație. Asemenea procese duc la proliferarea kitschului, a artei surogat. Apar nu numai obiecte, dar și atitudini kitsch, precum utilizarea unor opere de artă în reclama comercială. În genere, prin integrarea inevitabilă a artei în civilizație, statutul ei estetic ajunge să fie dominat de cel general-social. În
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
de trecere dintr-un mediu sociocultural în altul, în condiții, bunăoară, de interferare a ruralului cu urbanul, ale suprapunerii unor serii diferite de civilizație. Asemenea procese duc la proliferarea kitschului, a artei surogat. Apar nu numai obiecte, dar și atitudini kitsch, precum utilizarea unor opere de artă în reclama comercială. În genere, prin integrarea inevitabilă a artei în civilizație, statutul ei estetic ajunge să fie dominat de cel general-social. În consecință, există situația paradoxală că, pe de o parte, valorile de
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
1993, Grammaire des civilisations, Editions Flammarion & Champs, Paris. Braudel, Fernand, 1985, Jocurile schimbului, Merdiane, București. Burckhardt, Jacob, 1960, The Civilization of the Renaissance in Italy. An Essay, Phaidon Press, Londra. Călinescu, Matei, 2005, Cinci fețe ale modernitặții: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, Editura Polirom, Iași. Cărtărescu, Mircea, 1999, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București. Chelcea, Liviu (coord.), Mateescu, Oana, 2005, Economia informală în România: piețe, practici sociale și transformări ale statului după 1989, Paideia, București. Chelcea, Septimiu, 2000, „Reorganizarea memoriei sociale în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Press, New York, 1990, pp. 6-7, pp. 173-174). Z. Bauman, Intimations of Postmodernity, Routledge, Londra, 1992. 1. Octavio Paz, Children of the Mire, Harvard University Press, Cambridge, 1974, p. 27 (citat după Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității. Modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 75-76). 1. Vezi A.J. Toynbee, A Study of History, vol. IV, Oxford University Press, Oxford, 1954. 2. Jean-François Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979 (ed.
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
conține eseuri interdisciplinare, într-un spirit iconoclast, despre literatură și filosofie, pictură și teologie, gândire politică și gândire științifică. Între fenomenele literaturii occidentale din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, care suscită interesul autorului, se numără magia, mistica, kitschul, corporalitatea, timpul, spațiul, dar și personalități precum Thomas Morus, Th. Marlowe, Angelus Silesius, Pascal, Sfântul Ioan al Crucii, Sfânta Teresa d’Avila ș.a. sau personaje ca Hamlet, Don Quijote, Faust. Țară europsită (2002), volum prefațat de Horia Roman Patapievici, care apreciază
MIHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288130_a_289459]
-
lui M. de a da în Champs-Elysées (1998) un roman cu decor și personaje franțuzești nu își găsește un corespondent în realizarea propriu-zisă a cărții. Poveste de dragoste desfășurată într-un mediu de narcomani intelectualizați, scrierea respiră aerul unui senzaționalism kitsch, prețios și lipsit de culoarea mahalalelor pentru care M. arătase anterior că are, literar vorbind, pregătirea necesară. SCRIERI: Yesterday, București, 1990; Anno Domini 1989, București, 1991; Haimanaua, București, 1994; Părintele Mavrodin, București, 1996; Pedeapsa, București, 1997; Champs-Elysées, București, 1998. Repere
MLADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
modernitate, București, 1969; Matei Călinescu, Conceptul modern de poezie, București, 1972, 226-286; Philippide, Scrieri, III, 369-371, IV, 245-251; Dumitru Micu, Modernismul românesc, I-II, București, 1984-1985; Ioan Mihuț, Modernismul, București, 1992; Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității: modernism, avangardă, decadență, kitsch, postmodernism, tr. Tatiana Pătrulescu și Radu Țurcanu, postfață Mircea Martin, București, 1995; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2001; Iulian
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
care ar fi dorit poate, de atâtea ori, să participe în Biserică la banchetul credinței. „Rațiunile de poticneală” în elanul sincer al credinței nu sunt culorile pestrițe ale hainelor norodului, haosul imprevizibil al atâtor slujbe de cartier și poate nici kitsch-ul debordant al „artei populare” din biserică 1. Acestea sunt slăbiciuni sau mostre de ignoranță care circumscriu nu doar ortodoxia, ci întregul fenomen religios postcomunist. Sunt inerții sau handicapuri culturale pe care un elementar studiu de psihologie a maselor le
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care, printr-un simplu accident providențial sau în urma unor persistente căutări, au descoperit frumusețea slujbelor atonite și geniul iconografic al ortodoxiei medievale sunt astăzi condamnați la decepție și frustrare în aproape oricare parohie pe care ar vizita-o. În România, kitsch-ul eretic tinde să devină a doua natură a cultului ortodox. Este dificil să găsești, în zeci de orașe din țară, o biserică cu un program liturgic decent, fără forfecări nemiloase în tipic, cu slujbe neîntrerupte de telefoane mobile și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o rampă pentru cei cu înclinații suicidale, tradiția devine o mină de aur pentru toți cei gata să comercializeze imaginea trecutului. Ca și în cazul lui Walter Benjamin (1892-1940), subiectivismul estetic are totuși ultimul cuvânt. Utopie și kitschtc "Utopie și kitsch" În modernitate, tradiția devine, dintr-un vehicul robust, un simplu palimpsest. Valorile trecutului a fost șterse, nu însă fără urme. Modernitatea nu poate respira calm în relația cu propria memorie. Această prezență reziduală a tradiției a condus și la fenomene
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]