1,615 matches
-
boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii cu un halo mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate. Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând din luna aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din luna aprilie-mai, se formează pete ce pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având un aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se mumifiază pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
petele care apar având un aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se mumifiază pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și pedunculul bobițelor pe care se formează pete brune adâncite, asemănătoare cu cele de pe lăstari . Agentul patogen Elsinoe ampelina Shear., fam. Myringiaceae, ord. Myriangiales, cl. Loculascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Gloeosporium ampelophagum (De Bary.) Sacc. Miceliul subcuticular formează, la nivelul plăgilor, lagăre de conidii. Conidiile sunt mici, cilindrice, ovoide, unicelulare și hialine; ele măsoară 3-6
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
3-6 x 2-3 µm în diametru. Ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație prin aceste conidii ce germinează ușor în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 20-25oC. Iernarea parazitului are loc prin intermediul scleroților ce se formează pe plăgile de pe lăstari sau bobițe. Forma perfectă, cu loculi în stromă deși prezentă, nu are importanță deosebită în producerea infecțiilor primare în primăvară. Forma cu loculi a fost găsită de I.Mirică în anul 1967. Ascosporii sunt tetracelulari de 15-16 x 4-4,5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena, cât și pentru alte ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară exfoliere a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de suber care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul limbului și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în jurul cărora se formează un halo roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și are un gust fad. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații, cancere deschise, prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lăstari este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații, cancere deschise, prin care se produc scurgeri abundente de gome. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea și degarnisirea pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor. Agentul patogen Stigmina carpophylla (Lév) M.B. Ellis
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
zona Hunedoarei, unde a produs pagube de 15 % din recoltă. Simptome. Agentul patogen atacă rădăcinile, stolonii, tulpinile dar și tuberculii, cu simptomatologie variată în funcție de fenofaza plantei. Atacul timpuriu la tuberculii abia plantați este deosebit de grav, deoarece aceștia nu mai formează lăstari ori aceștia sunt slab dezvoltați, bruni, ușor putreziți și abia ies la suprafața bilonului. Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care vor evolua în pete necrotice și va induce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Atacul la tulpini se manifestă prin pete verzi-gălbui, apoi violet, care vor evolua în pete necrotice și va induce uscarea tulpinilor de la vârf spre bază. Tulpinile atacate se smulg ușor din sol, deoarece sunt putrezite. Plantele atacate mai târziu au lăstari îngroșați, cu tuberculi aerieni la subsuoara frunzelor și cu baza tulpinilor acoperită de un manșon de miceliu alb-cenușiu, sub care țesuturile sunt putrezite. Pe stolonii atacați nu se formează tuberculi sau chiar dacă apar sunt mici, deformați, cu peridermul rugos. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a metodelor de aplicare a tratamentelor. În vederea prevenirii sau combaterii agenților patogeni ai bolilor foliare, produsele pot fi aplicate prin prăfuiri, stropiri sau cu aerosoli. Prăfuirile presupun distribuirea uniformă a fungicidului condiționat sub formă de pulbere fină pe suprafețele frunzelor, lăstarilor și ramurilor. Aceste substanțe au o stabilitate mare și se pot distribui cu mașini relativ simple dar uniformitatea distribuirii depinde de curenții atmosferici și presupune un consum mare de substanță pe hectar, fiind în prezent mai puțin utilizate. Stropirile se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag (80 90%), dar în urma tăierilor în "Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de stejar brumăriu (Quercus peduncaliflora), alături de care întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius ovium), paltin (Acer platanoides), ulm (Ulmus campestris), frasin (Fraxinus excelsior), jugastru (Acer Campestre) etc. Arborii, cu înălțimi de 10 m și tulpini 14 cm grosime, provin din lăstari și au vârste de peste 50 ani. Amintită într-un document din 1613, Dumbrava Roșie a fost plantată, potrivit legendei consemnate de Ion Neculce și preluată de D. Cantemir din porunca lui Șteafn cel Mare, de către prizonierii polonezi luați după lupta
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
au o rezistență extrem de mică. De exemplu, frunzele plantelor sunt cel mai frecvent atacate de numeroși agenți patogeni. Tuberculii de cartof sunt mai atacați de către ciuperca Synchytrium endobioticum decât stolonii, merele și perele sunt mai atacate de Monilinia fructigena decât lăstarii etc. Sexul. În general, nu se constată o deosebire evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
întregii mase vegetative. În cazul fungicidelor de contact se recomandă pulverizarea cu 200-500 picături /cm2, iar la cele sistemice 50-70 picături /cm2. Se recomandă ca primele tratamente să se realizeze cu produse ditiocarbamice, care pot stimula creșterea foliajului și a lăstarilor, iar următoarele tratamente cu produse sistemice sau cuprice, iar ultimele cu produse stanice (Viorica Iacob, 2003). La cartof schema de tratamente se alcătuiește în principal pentru mană, însă produsele aplicate sunt eficace și pentru alți agenți patogeni specifici organelor aeriene
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
sanitar de cel puțin două ori, în cursul unei perioade de vegetație, în lunile mai și septembrie. Plantele sănătoase se marchează cu un cerc alb, cele bolnave cu un cerc roșu, iar clonele mamă înmulțite vegetativ se marchează prin ruperea lăstarilor. Întrucât simptomele unor viroze sunt mai puțin evidente sau uneori mascate, examinarea în câmp trebuie completată cu testarea. - testarea se face în scopul identificării plantelor infectate cu virusuri latente, prin inoculări artificiale pe plante, care reacționează prin simptome evidente. Speciile
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
la pomii bătrâni. Materialul rezultat se distruge prin ardere, în locuri special amenajate. Fructele putrezite și cele mumifiate vor fi îngropate adânc. Astfel, se elimină o mare parte din inoculul aparținând patogenilor Monilinia, Venturia, Physalospora, Nectria. Îndepărtarea la tăieri a lăstarilor cu miceliu de făinare, reduce atacul la flori și lăstari în anul următor. În cazul atacului de Erwinia, se vor îndepărta toate organele cu simptome caracteristice, iar dacă pomul este grav atacat, va fi eliminat în întregine. Dezinfecția instrumentelor cu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
locuri special amenajate. Fructele putrezite și cele mumifiate vor fi îngropate adânc. Astfel, se elimină o mare parte din inoculul aparținând patogenilor Monilinia, Venturia, Physalospora, Nectria. Îndepărtarea la tăieri a lăstarilor cu miceliu de făinare, reduce atacul la flori și lăstari în anul următor. În cazul atacului de Erwinia, se vor îndepărta toate organele cu simptome caracteristice, iar dacă pomul este grav atacat, va fi eliminat în întregine. Dezinfecția instrumentelor cu care se fac tăierile (foarfece, fierăstraie), se impune în special
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
studiu și cercetări efectuate în călătoriile sale, descrie patruzeci de soiuri de viță de vie cu denumiri italienești (altele decât cele întâlnite în antichitate), făcând referiri asupra vigorii de creștere a soiului și adaptării lui la condițiile de sol, asupra lăstarilor, formei și culorii boabelor, gustul miezului și rezistența la putregai, ceea ce îi conferă un caracter de originalitate operei sale. În secolul al XVI-lea, se înregistrează un salt uriaș în istoria ampelografiei, ca urmare a numărului și valorii lucrărilor ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în care propune un sistem de clasificare a soiurilor de viță de vie mai amplu, luând în considerare mai multe organe ale viței de vie, grupând soiurile după culoarea, gustul și forma boabelor; sectarea și perozitatea frunzelor, culoarea și perozitatea lăstarilor, utilizând mai multe coduri: pentru soiurile cu struguri roșii, codul “R” (roso) urmat de o cifră care reprezintă numărul caracterului, codul “N” (negro) pentru cele cu boabe negre și “B” (bianco), pentru soiurile albe, urmate de asemenea, de cifra caracterului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și la apariția unor biotipuri noi ce trebuie studiate în dinamica evoluției lor genetice. Pentru aceasta, ampelografia folosește metode de cercetare proprii care se referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
complexă, ceea ce constituie un criteriu nou, folosit în studiul ampelografic al soiurilor din România pentru prima dată de către Institutul de cercetări agronomice. Se notează caracterele botanice ale soiurilor începând cu fenofaza de dezmugurire (pufozitate, colorit), urmând cea de creștere a lăstarilor când sunt descrise frunzele adulte și cele mature, continuând cu descrierile specifice fiecărei fenofaze, până la căderea frunzelor, care încheie perioada de vegetație activă a soiurilor; 6. Caracterizarea agrobiologică , completează descrierea botanică prin observații privind durata perioadei de vegetație activă, vigoarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]