2,387 matches
-
Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre bambine a început să danseze ușor. Era un dans firav, nu unul hotărât al vreunui pește
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
Hai să fim serioși, cum s-o strâng în brațe când ea stă la etajul trei?!... Urcă la ea. Nu am cum... De ce? În curte are un câine lup, care m-ar rupe dacă deschid poarta. Atunci de ce nu te latră când zbieri de-cu-seară până la miezul nopții? Știu eu?... Probabil că-i place vocea mea. Măi trubadurule, să știi că ai dreptate, doarme potaia că nu i se aude glasul, iar când pleci începe să urle. Nu urlă, cere un bis
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
pe Moș Țupa Chirigiul cu căruța cu care merse tot drumul până-n sat. Satul lui, acea oază de fericire a copilăriei, acum i se păru un colț uitat de lume și de Dumnezeu, o mică localitate pustie în care mai lătrau doar câțiva dulăi pe devale; oamenii erau la sapă și la coasă pe câmp. -Și dumneta zici că ești al lui conu’ Gheorghieș? -Da, moșule! -Și care din ei? -Mihai! -Aaa, conu’ Mihai, poiatul? Păi spune bre așe că și
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
în locul celorlalți. Chiar dacă în sinea lor, știu că nu au dreptate. „Monitorizăm guvernul domnule, ce vrei să le cântăm în strună? De-aia se cheamă că suntem în opoziție”. Noaptea care a urmat, am avut un coșmar cu câini care lătrau tot timpul. Zi răcoroasă de toamnă cu ploi subțiri și adieri prevestitoare de iarnă grea. Cu cocori de pe aripile cărora se scutură și bruma noastră de speranță, atât cât mai rămăsese. Cu nopți din ce în ce mai lungi și cu amărăciunea neputințelor legate
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
în spate, de ce s-o car doar eu? Pe biblia cea sfântă tu ai făcut sperjur Și legea ta mă-nvață să nu mă prinzi când fur. Îmbătrânesc în tine, și tare mi-e rușine, Că nu mai pot să latru nici pentr-un colț de pâine; Sunt prea bolnav, fă țară, și nu-ți pasă de mine, Că-ți place cum golanii își bagă sula-n tine! Noi am crescut în cinste și-n har de Dumnezeu, Dar crucea grea
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
curtea. Mai târziu, când a crescut, era ținut în lanț care, aluneca pe o sârmă lungă cât curtea, numai ziua, noaptea îl lăsau liber. Era un câine credincios. Nimeni n-ar fi îndrăznit să intre în curte de unul singur. Lătra înfiorător și l-ar fi făcut bucăți. Dar mie, tot cel mai bun câine din lume mi se părea. Când mă vedea, tare mult se bucura. Lătra, sărea, mai să rupă lanțul să vină la mine. Mă duceam lângă el
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
credincios. Nimeni n-ar fi îndrăznit să intre în curte de unul singur. Lătra înfiorător și l-ar fi făcut bucăți. Dar mie, tot cel mai bun câine din lume mi se părea. Când mă vedea, tare mult se bucura. Lătra, sărea, mai să rupă lanțul să vină la mine. Mă duceam lângă el și-l îmbrățișam. În compensație, îmi lingea mâna și se gudura. După care, o luam la fugă de-alungul sârmei, înainte și-napoi, el după mine lătrând. Mamare
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
bucura. Lătra, sărea, mai să rupă lanțul să vină la mine. Mă duceam lângă el și-l îmbrățișam. În compensație, îmi lingea mâna și se gudura. După care, o luam la fugă de-alungul sârmei, înainte și-napoi, el după mine lătrând. Mamare obosea spunându-mi să mă potolesc, eu mai rău. Câtă energie adunată într-un trup mic și firav! Adunată, dar trebuia consumată, nu? Țin minte, copil-copil, dar mă mai trăgea de mânecă, așa din când în când, conștiința și
II. GRIVEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347568_a_348897]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > DESTRĂMARE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1153 din 26 februarie 2014 Toate Articolele Autorului DESTRĂMARE Priveau clipele-n noapte La marea lumii singurătate. Lătra glasul pământului Urlau fiarele gândului. Sticleau licurici la hotare Peste-a lumii destrămare. Elena Trifan Referință Bibliografică: DESTRĂMARE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1153, Anul IV, 26 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate
DESTRĂMARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347621_a_348950]
-
Ploua încercănat peste frunzare, și stropi de toamnă țipau încă vii, ștergând eternul prins în felinare și timpul ce se zbate-n colivii. Ghirlande ofilite zac sub ramuri, și doar tristețe-atârnă-n epoleți, sub haine de paradă prinse-n hamuri, mai latră vântul, retrezind poeți! Se-aud chitare înjunghiind iubirea, sub schilodiri de frunze și de ram, toamnă beteagă nu-ți orbi trăirea! Inchide ușa, cântă-mi doar la geam! Referință Bibliografică: Ploua încercănat peste frunzare / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PLOUA ÎNCERCĂNAT PESTE FRUNZARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350036_a_351365]
-
în privința termenilor !), adică sunt idei ipotetice în fond, fără un fundament real. Asta însă nu contează, ci contează ratingul, audiența care aduce bani. Or lătrăul tocmai asta trebuie să facă, să aducă bani, cât mai mulți bani postului TV unde latră. Cu cât aduce mai mulți, cu atât este plătit mai bine. Precum vedeți, cum o dăm, cum o sucim, tot la BAN ajungem. Nu ai bani, miroși a prost, sună un proverb și, desigur, lătrăul știe cel mai bine acest
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE NAŢIUNEA ROMÂNĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350163_a_351492]
-
a stârnit curiozitatea și am hotărât, cu orice risc, să stau toată noaptea sub caiși, până va sosi acel ceas, ca să aflu minunata poveste. Tremuram la cel mai mic zgomot făcut de pașii vreunui trecător întârziat, eram disperat când mai lătra vreun câine sau miorlăia vreo pisică și... în sfârșit... așteptarea nu mi-a fost zadarnică. La miez de noapte, în ploaia de petale și lumină, Zefirul, boarea tremurată a nopților de primăvară, s-a întrupat într-un frumos trubadur cu
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
bârfi pe seama acestora, în hazul tuturor. Se vede treaba că bârfa este universală... Pe un gard, o nuntă de pisici era în toi și adunarea fu intrigată de atâta miorlăială obraznică. Domnul Leo spuse unui dulău să facă ordine. Acesta lătră scurt la ele: - Hei, ia mai terminați cu miorlăitul că în noaptea asta începe festivalul Primăverii! Motanul mire pufni țâfnos și-l scuipă jignit: - Sss! Mersssi, dom'le, merssi, știam și noi! Puteai să fii politicos și să ne oferi
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vorbim cu jumătate de voce Vorbim cu jumătate de voce, Cu jumătate de inimă, Parcă purtăm căștile, zalele Cavalerilor morți, Subiectele sunt egale-ntre ele, Obiectele latră, Brusc începe furtuna, Fulgere, explozii cerești, Ne privim și sărutul tău, umed de așteptare mă smulge din moarte. Alisa în Țara Minunilor Îmi este precum o soră, Frate îmi este Don Quijote, Pot să trăiesc metaforic, Nu-mi este rudă minciuna
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
începe să rânjească Mă retrag în propria piele. Tavanul începe să chelălăie. Îi arunc un os. Colțurile încep să hămăie. Le arunc și lor un os. Podeaua începe să mărâie. I-arunc și ei un os. Un perete începe să latre. I-arunc și lui un os. Și- al doilea, și-al treilea, și-al patrulea - Începe să latre. Fiecăruia i-arunc un os. Camera goală începe să urle. Gol eu însumi Făr-de nici un os Mă înmulțesc într-un ecou al
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
să hămăie. Le arunc și lor un os. Podeaua începe să mărâie. I-arunc și ei un os. Un perete începe să latre. I-arunc și lui un os. Și- al doilea, și-al treilea, și-al patrulea - Începe să latre. Fiecăruia i-arunc un os. Camera goală începe să urle. Gol eu însumi Făr-de nici un os Mă înmulțesc într-un ecou al urletului și răsun, răsun, răsun. Vasko Popa ” Replică - Rezon Fondul magic ale acestei scriituri Este sufletul meu. Voi
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
-i pe măsură; Poate-nvățați, că spune și-n sfânta scriptură: dacă săpați Groapa celui ce pâinea i-ați mâncat, că va-ndopat în gură, Acum, sau mai târziu, în ea veți putrezi. Veți fi de toți uitați. Una-i să lătrați, și alta să ajungeți la cei ce vă comandă; Când treaba își vor face, zăbrele pun, și cușca o să-nchidă. Groaznică-i trădarea!... Nici soarele n-are să vă mai vadă, Câini trepăduși, în capete aveți doar praf de cărămidă. Ce
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
hăituit De doi câini, pe care... într-o iarnă rece, când lupii-i alergau: El s-a grăbit, în ajutor le-a venit, la el în iesle i-a adăpostit; Iar câinii întremați, când putere-au prins, cu furie-l lătrau. Referință Bibliografică: DULĂII DE IERI ȘI DE AZI / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 448, Anul II, 23 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
în pragul hipotermiei. Cu fesurile adânc îndesate pe cap au și adormit... Nici un clichet de clopoțel nu le-a tulburat somnul greu... *** Melu văzu un crap mai mare decât o balenă care se apropie de fața lui și începu să latre. Ciudat! Nu aflase că peștii, fie ei și crapi, latră. Privea destul de uimit și cam înfricoșat gura plină de dinți care clămpănea în nasul lui. Luă o decizie eroică! Deschise ochii! Afurisitul de crap continua cu nesimțire să-i latre
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
și adormit... Nici un clichet de clopoțel nu le-a tulburat somnul greu... *** Melu văzu un crap mai mare decât o balenă care se apropie de fața lui și începu să latre. Ciudat! Nu aflase că peștii, fie ei și crapi, latră. Privea destul de uimit și cam înfricoșat gura plină de dinți care clămpănea în nasul lui. Luă o decizie eroică! Deschise ochii! Afurisitul de crap continua cu nesimțire să-i latre în față! - Frate, am pus-o! Ăștia de la genetică au
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
latre. Ciudat! Nu aflase că peștii, fie ei și crapi, latră. Privea destul de uimit și cam înfricoșat gura plină de dinți care clămpănea în nasul lui. Luă o decizie eroică! Deschise ochii! Afurisitul de crap continua cu nesimțire să-i latre în față! - Frate, am pus-o! Ăștia de la genetică au creat mutanți! Mintea de inginer constructor a lui Melu procesa informațiile din domeniul conspirațiilor cu viteza luminii. Nu cu aceeași viteză ochii descoperiră în spatele monstrului niște oameni în uniforme având
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
obosiți de drum vor cere și ei merinde și vin. Negăsind, îl vor bea pe el, pe Nesperatul Sfânt, și pe toți lacheii lui umili și unsuroși, strecurându-i printre dinții strânși. URCAREA PE MUNTE Șamanii veacului din urmă își latră radioactivele vrăji, supărând și rănind timpanul firii precum apa rămasă în ureche. Se lăbărțează ura pe altarul rațiunii și sună asurzitor tam-tamul unui dans bolnav și ilogic. Ca un ombilic netăiat târnă disperarea pe cheutoarea gândului și viermii corodați ai
SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365967_a_367296]
-
Autorului Limpede-ți pare cristalul rotund, mă poartă cu sine în vidul profund, suspendă ființa-mi în recea-i sclipire cum sufletul ține în el o iubire. Mă simt amorțit în celule de piatră și liniștea pietrei în gânduri îmi latră, aștept o cădere, jinduiesc la mișcare, la sîngele viu gâlgâind în visare. M-aștepți renăscut, egal cu ce sunt, răzbat prin cristal mirosind a pământ, îți sunt un străin dintr-o vreme apusă, iar tu - o poveste ce-i încă
EMULATORUL DE SUFLETE. ABIS DE CRISTAL de ION MIHAIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365990_a_367319]
-
Vale, publicat în Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013. POEMUL TOAMNELOR MELE mă răsucesc prin toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță spre o altă toamnă-ncerc să mă avânt și-ascult dulăii vremii lătrând ursuz la clanță Se vâră adânc în mine tristețea din copaci ce și-au pierdut culoarea ca pozele bunicii miroase întomnarea a prânz de vârcolaci și-a fugă necurmată de lupii lungi ai fricii prin calendarul minții cu-un tic
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
toamna asta ca un vânt mai sec ca un sărut de circumstanță ... Citește mai mult POEMUL TOAMNELOR MELEmă răsucesc prin toamna asta ca un vântmai sec ca un sărut de circumstanțăspre o altă toamnă-ncerc să mă avântși-ascult dulăii vremii lătrând ursuz la clanțăSe vâră adânc în mine tristețea din copacice și-au pierdut culoarea ca pozele buniciimiroase întomnarea a prânz de vârcolaciși-a fugă necurmată de lupii lungi ai friciiprin calendarul minții cu-un tic tremurătormă răsfoiesc prin toamne ce parcă
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]