767 matches
-
locale? Ce părere are el despre chestiunile politice mai ample ale zilei? Pentru a vă ajuta să aflați acest lucru, am plăcerea de a-l primi în studio pe primul nostru invitat al acestei serii de emisiuni, Henry Winshaw, parlamentarul laburist pentru Frithville and Rospsley. Domnule Winshaw, bună seara. WINSHAW: Bună seara. Acest guvern nu înțelege că... BEAMISH: O clipă, domnule Winshaw. Aș dori mai întâi să strecor câteva informații biografice, pentru ca telespectatotrii noștri să vă cunoască trecutul... WINSHAW: O, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
v-ați luat licența în matematică la... Universitatea Oxford. Am înțeles că în anii următori absolvirii ați lucrat în industrie, deținând funcția de președinte executiv al consiliului director al companiei Lambert and Cox în perioada când ați intrat în Partidul Laburist. WINSHAW: Corect. BEAMISH: Ați fost ales în parlament în 1955, dar v-ați păstrat postul de la Lambert și în plus ați continuat să fiți un membru activ în conslilul director al companiei Spraggon Textiles and Daintry Ltd. WINSHAW: Da. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
mi se pare cam penibilă. Eu am primit 1500 de voturi. Sincer, mă miră că am primit și atâtea - dar oamenii ăștia ar vota probabil și pentru manechinul unui croitor dacă ar avea o insignă pe care să scrie „Partidul Laburist“. Ce farsă tristă este totul! 27 martie 1973 Dezbaterile în jurul reformelor serviciului național de sănătate propuse de Joseph s-au mai prelungit cu o zi. Aceiași oameni cu aceleași obiecții stupide. Omul nostru a ținut un discurs penibil. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
în ultimele săptămâni și uite că se văd reztultatele. Am cronometrat interviul pe video aseară și am fost impresionat să descopăr că la numai 23 de secunde după ce am fost întrebat de Belgrano, vorbeam deja despre infiltrarea extremiștilor în Partidul Laburist. Uneori mă suprind singur. 18 iunie 1984 Reforma înaintează, deși nu atât de repede pe cât sperasem. Toți din comisie par să aibă o agendă plină și azi a fost doar a doua oară când am reușit să ne adunăm de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și 38 000 lire sterline egal 45 000 lire sterline 93 000 împărțit la 451 la puterea 68,7 în mod repetat! 45% IPR 73% NUT, 85,999% CFC și 9 1/2 săptămâni mai mult decât sub ultima guvernare laburistă. La care, doamna doctor Gillam a spus: „Eu vreau să spun că nu puteți eficientiza serviciul național de sănătate adaptându-l costurilor. Dacă faceți asta, îl privați efectiv de resurse, pentru că serviciul național de sănătate funcționează pe bază de bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
era mai profundă, izvorând din ceva esențial, din însuși spiritul acestui loc. Joan mi-a spus cum era poreclit Sheffieldul - „Republica Socialistă Yorkshire de Sud“ - și l-a ridicat în slăvi pe David Blunkett care conducea pe atunci consiliul primăriei laburiste a orașului. Venind de la Londra, unde opoziția doamnei Thatcher era virulentă, dar în mod fatal dispersată și fragmentată, m-a cuprins imediat invidia la gândul că exista o comunitate atât de unită în jurul unei cauze comune. Așa ceva nu există în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ei. Lucrurile stăteau altfel când Thomas venise să lucreze prima dată la Stewards: City încă se refăcea după coșmarul Tribunalului Ratei Dobânzilor, care timp de două săptămâni expusese în 1957 opiniei publice pentru prima oară unele dintre afacerile sale. Parlamentari laburiști și tabloide ridicaseră din sprâncene, scandalizate în fața dezvăluirilor tranzacțiilor de câteva milioane de lire sterline care se realizaseră făcând semn cu ochiul, din fotoliile cluburilor de gentlemani, pe pistele de golf duminică-dimineața sau la vânătoarea de potârnichi din weekend. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la început la nunți și apoi s-a extins la clipuri promoționale pentru firmele locale. Era departe de imaginea lui despre sine de vizionar subversiv, dar primea bani frumoși și între timp își salva conștiința lucrând fără plată pentru Partidul Laburist, pentru diverse cooperative, sindicate și grupuri de femei din zonă. Seara răsfoia Screen, Tribune, Sight and Sound și Morning Star și visa documentarul pe care-l va face într-o bună zi: o capodoperă de lung metraj care va folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
l-a făcut să uite acest detaliu. Margaret Hilda Roberts (născută Grantham, în Lancashire, pe 13 octombrie 19250, ulterior Margaret Thatcher, ulterior baronesa Thatcher de Kesteven, a devenit președinte al OUCA în toamna lui 1946. Aneurin „Nye“ Bevan (1897-1960), parlamentar laburist, pentru Ebbw Vale, care a obținut în 1946 aprobarea legii de înființare a serviciului național de sănătate. Biografie: Aneurin Bevan de Michael Foot (2 vol., Londra, 1962 și 1973) În acest punct, apare o regretabilă lacună în jurnale. Fie Winshaw
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Winshaw n-a consemnat nimic în anii 1949-1950, fie - mai probabil - volumele respective s-au pierdut definitiv. Oricare ar fi explicația, ne lipsește orice relatare despre ascensiunea lui rapidă în industrie după ce a absolvit Oxfordul, despre alegerea lui drept candidat laburist în 1952, despre căsătoria lui în anul următor sau despre intrarea lui în parlament în 1955 (culmea ironiei, cu ocazia unei dezastruoase înfrîngeri pe plan național a laburiștilor). În căutarea mea febrilă de documentație care să ofere o idee despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
atacat violent pe Lawrence Winshaw. Incidentul a fost puțin comentat atunci, deși o relatare a lui, în mod caracteristic exagerată, poate fi găsită în Owen, op. cit. Hugh Todd Naylor Gaitskell (n.1906), parlamentar de South Leeds și lider al Partidului Laburist din 1955 pînă la moartea lui subită în 1963. Discursul lui Gaitskell de la Glasgow, din 6 mai, a fost întrerupt de susținătorii unilateralismului, ducînd la acuzația că printre tinerii laburiști au fost inflitrați troțkiști. Harold Wilson (născut în 1916), ulterior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
n.1906), parlamentar de South Leeds și lider al Partidului Laburist din 1955 pînă la moartea lui subită în 1963. Discursul lui Gaitskell de la Glasgow, din 6 mai, a fost întrerupt de susținătorii unilateralismului, ducînd la acuzația că printre tinerii laburiști au fost inflitrați troțkiști. Harold Wilson (născut în 1916), ulterior baronul Wilson de Rivelaux, a devenit într-adevăr liderul partidului pe 14 februarie 1963. Este posibil însă ca Winshaw să-i fi exagerat ostilitatea. N-am reușit să găsesc decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
interviu publicat în The Times în noembrie 1965. Numele lui Winshaw era menționat în legătură cu abrogarea pedepsei cu moartea (la care el s-a opus), după care s-a spus că premierul a întrebat: „Cine?“. Richard Howard Stafford Crossman (1907-1974), parlamentar laburist de Coventry East, era în acea perioadă liderul Camerei Comunelor. Este ciudat că propriile jurnale, amănunțite, nu conțin nici o referie la această conversație. Răsturnînd sondajele, conservatorii au cîștigat o majoritate de 32 de locuri în Camera Comunelor, cu un procent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Știință (1981-1986). Legea pentru reorganizarea serviciului național de sănătate (1973), votată în sfîrșit la cea de a treia dezbatere din Camera Comunelor pe 19 iunie cu o majoritate de 11. Barbara Anne Castle (1910-), ulterior baroneasca Castle of Blackburn: parlamentar laburist de Bllackburn și în acea perioadă ministru de stat la Ministerul Muncii. Greva menționată aici a fost pusă în pericol de personalul medical auxiliar de la spitalul Charing Cross, care a refuzat să se mai ocupe de patruzeci de apartamente din penthouse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
generală clar definită“ în serviciul de sănătate. Confruntărie dintre mineri și poliție au avut loc la Orgreave și au fost cele mai violente din timpul grevei care a durat un an. Neil Kinnock (născut în 1942): fost lider al Partidului Laburist, acum unul dintre cei doi comisari ai Angliei la Comunitatea Europeană de la Bruxelles. Dr. Jane Gillam, la care se referă aici Winshaw, a renunțat la medicină în 1991 și este de atunci o cunoscută ziaristă liber profesionistă care scrie despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
decise de noii lideri din Occident. Roosevelt a murit în aprilie 1945 și a fost urmat de Harry S. Truman. Alegerile ținute în Marea Britanie în iulie 1945 au dus la înfrîngerea Partidului Conservator al lui Churchill și la victoria Partidului Laburist condus de Clement Attlee, care a devenit prim-ministru; ministru de externe era Ernest Bevin. În ciuda faptului că acești oameni erau la început relativ lipsiți de experiență în tratarea problemelor curente, ei s-au dovedit mai fermi și mai duri
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de mare pentru a justifica aplicarea dihotomiei între partidele "directe" și "indirecte", în sensul în care apartenența la ele se referă doar la membri individuali sau și la grupuri precum sindicatele și cooperativele un bun exemplu fiind acela al Partidului Laburist britanic (Duverger, 1954: 5-17). În realitate, asocierea cu grupurile este generală și este un proces bidirecțional, de la grupuri la partide și de la partide la grupuri: * Știm că partidele devin legitime prin sprijinul din partea unui grup larg cu caracter comunitar, dar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
redenumirea acestor partide și adoptarea etichetei de "centru" care le plasează destul de aproape de socialiști și liberali. Diferențele ideologice între partidele importante din regiunea atlantică sunt astfel relativ mici și probabil în declin. Atât partidele conservatoare cât și cele socialiste sau laburiste au avut tendința de a converge pe anumite programe: Partidul Laburist din Noua Zeelandă a inițiat un program economic "de dreapta". În plus, partidele din regiunea atlantică au selectat teme care au apărut pe agendă, adesea sub presiunea grupurilor de interese
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
destul de aproape de socialiști și liberali. Diferențele ideologice între partidele importante din regiunea atlantică sunt astfel relativ mici și probabil în declin. Atât partidele conservatoare cât și cele socialiste sau laburiste au avut tendința de a converge pe anumite programe: Partidul Laburist din Noua Zeelandă a inițiat un program economic "de dreapta". În plus, partidele din regiunea atlantică au selectat teme care au apărut pe agendă, adesea sub presiunea grupurilor de interese. Unele dintre aceste teme au dat naștere de asemenea unor noi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de partide a rămas în mare neschimbat. Există două tipuri de explicații posibile pentru aceste mișcări. Unul dintre aceste tipuri se concentrează pe țările individuale. De exemplu, în Marea Britanie polarizarea celor două partide și îndeosebi mișcarea spre stânga a Partidului Laburist din anii '70 a înstrăinat un segment al electoratului, care a preferat să-și dea votul în favoarea Partidului Liberal. Crearea unui Partid Social-Democrat în 1980 a fost de asemenea o dovadă a acestei înstrăinări. Când Partidul Laburist a redevenit mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
stânga a Partidului Laburist din anii '70 a înstrăinat un segment al electoratului, care a preferat să-și dea votul în favoarea Partidului Liberal. Crearea unui Partid Social-Democrat în 1980 a fost de asemenea o dovadă a acestei înstrăinări. Când Partidul Laburist a redevenit mai moderat, s-a produs o reîntoarcere la tiparul mai tradițional al sistemului bipartidist. Al doilea tip de explicație se concentrează pe tendințe mai generale. S-a observat că proporția electoratului "independent" a crescut în multe țări, în timp ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aderării la Comunitatea Europeană în Marea Britanie, Danemarca și Norvegia la începutul anilor '70. De fapt, aceste referendumuri nu au rezolvat dificultățile cu care se confruntau partidele, iar în toate cele trei cazuri au fost urmate de separări în principalul partid laburist sau social-democrat. În același timp, grupurile par să joace un rol substanțial în provocarea și, potrivit unora, în manipularea referendumurilor, în special la nivel local și regional, așa cum s-a dovedit în cazul multor propuneri înaintate într-un număr de
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de sex masculin. În anul 1997 s-a dublat numărul deputaților de sex feminin în Parlament, ajungând la 120 (101 membri ai Partidului Laburist; treisprezece conservatori; trei liberal-democrați; doi membri ai partidului național scoțian și un speaker: Betty Boothroyd, Partidul Laburist)32. Dominantă în toate partidele este clasa mijlocie. Nu există interdicții pentru a fi ales în Camera comunelor, cu excepția funcționarilor publici, judecătorilor și reprezentanților forțelor armate, ecleziasticii romano-catolici și anglicani. Funcția legislativă și cea de control a activităților guvernului sunt
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
în analiza lor, factori internaționali. B. Moore ține seama de contribuțiile teoretice și empirice prezentate mai sus. În primul rând, el prezintă cum democrația engleză a fost rezultatul presiunilor clasei muncitoare, organizată în diferite sindicate și (mai târziu) în Partidul Laburist, față de o aristocrație moșierească integrată într-o agricultură comercializată și față de o burghezie industrială puternică care, în secolul al XX-lea, era chiar mai puternică, decât aristocrația ce accepta o democrație de masă în măsura în care nu erau percepute amenințări la interesele
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
33 printr-o varietate de actori, atât din sectoarele private cât și din cele publice, implicați în procesul de guvernare a unei societăți și economii complexe în plină dezvoltare. Partidele de stânga din câteva țări europene PSOE în Spania, Partidul Laburist în Marea Britanie, PS în Franța și SPD în Germania au încercat să-și adapteze ideologiile la aceste noi realități neoliberale în timp ce păstrau cel puțin câteva dintre principiile bunăstării. Acest lucru a devenit cunoscut ca "A Treia Cale", popularizată într-o
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]