2,167 matches
-
mecanismul normal de producere de resurse) la care s-a adaptat capitalul străin decât scandalul economic și politic generat de confruntarea dintre capitalul străin - principalul promotor al creșterii datoriei externe a României - și instituțiile financiare internaționale având drept vârf de lance, în acest caz, Fondul Monetar Internațional. Fondul Monetar Internațional este o instituție supusă unor critici extrem de aspre de către capitalul privat occidental (Bandow și Vasquez, 1993), iar rezultatele sale în materie de restructurare a fostelor economii socialiste au fost neconcludente. Pentru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Repere bibliografice: Radu Mareș, Constantin Hârlav, TR, 1975, 4; Ion Marcoș, Ioan Droc, „Expozițiunea de la Paris”, TR, 1977, 4; Teodor Tihan, Ioan Droc, „Expozițiunea de la Paris”, ST, 1977, 12; Eugen Duca, Ioan Droc, „Expozițiunea de la Paris”, ECH, 1978, 2-3; Zaciu, Lancea, 299; Tudor Dumitru Savu, Rânduri la o postfață, TR, 1981, 5; Virgil Leon, Pentru o mitologie caragialeană, TR, 1985, 35; Marius Pop, Caragiale într-o nouă interpretare critică, „Flamura Prahovei”, 1985, 21 septembrie; Catagraf, Fragmente despre Caragiale, LCF, 1985, 27
HARLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287414_a_288743]
-
1938. Director: Al. Hodoș. Programul e spectacular-agresiv, de o agresivitate mimată, tipică mișcărilor de avangardă, într-un stil ce sugerează mai degrabă inconformismul vârstei decât rigiditatea și intoleranța unei orientări doctrinare: „Ne avântăm spre riscurile încăierării, cu viziera deschisă, cu lancea în cumpănire și cu armurile fluturând spre cer, oricât de donquijotesc ar părea unora acest fel de atac, nepotrivit cu stilul tehnicii moderne. [...] Dușmănim demonstrativ și suntem în dragoste statornici. Lovim cu sete în numele Tatălui și ne așezăm piepturile înainte
LINIA DREAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287818_a_289147]
-
389-392; Ungureanu, La umbra cărților, 20-24; Culcer, Citind, 88-95; Iorgulescu, Al doilea rond, 44-48; Ciobanu, Însemne, I, 273-276; Ștefănescu, Preludiu, 260-263; Dimisianu, Opinii, 245-250; George, Sfârșitul, II, 316-321; Raicu, Practica scrisului, 434-439; Ungheanu, Lecturi, 336-341; Mihăilescu, Conceptul, II, 115-118; Zaciu, Lancea, 233-237; Grigurcu, Critici, 272-297; Martin, Paranteze, 145-149; Tomuș, Mișcarea, 297-299; Felea, Prezența, 11-15; Mircea Popa, Cornel Regman sau Demonul negației, ST, 1984, 11; Dobrescu, Foiletoane, III, 145-152; Florin Faifer, Expertize critice, CRC, 1990, 17; Cornel Ungureanu, Profesiunea: cronicar literar, O
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
sale „fono-grafematice” sunt mai mult decât simple jocuri de virtuozitate verbală, sunt căutări logico-poetice de certă valoare literară, nu doar experimentală. „Poemul matematic” - conchide Ov. S. Crohmălniceanu - „naște alt poem, țâșnit din fruntea lui ca Minerva, dar fără cască și lance, într-o dezarmantă gingășie”. În căutarea sensului major pierdut și cu mijloacele condensării verbale maxime, R. va reveni, de data aceasta în câmpul prozei, prin textul caleidoscopic de mici nuclee epice intitulat Roman aforistic (2000). Nu pot fi însă trecute
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
Eu știu: nu lespedea apasă peste gând. / Nu adierea morții / Îl înspăimântă pe cel părăsit” (Lumina de noapte) sau: „O vânătă înserare-i în preajmă / Ori doar lumina altui veac? / Prea multe sunt cele cutremurate / Și, uneori, mai pătrunzătoare / Decât lancea și fulgerul” (Bruma argintie). Poetul imaginează „austere ceremonii ale meditației” (A. I. Brumaru), ale căutării unui mister, a unei esențe, desemnată ca „raza din nume”. Mișcarea lăuntrică a poemului e înscenată uneori ca vânătoare, „pândă” a sensului ultim, a „sunetului ca
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
de asemenea, să-i mulțumesc editorului meu Joel Fotinos pentru suportul constant, de-a lungul anilor, În realizarea diverselor noastre proiecte editoriale. Mulțumiri și pentru Ken Siman, agentul meu de publicitate, care Întotdeauna a făcut acel efort În plus, lui Lance Fitzgerald, pentru ajutorul În asigurarea piețelor străine și lui Mark Birkey pentru excelenta tehnoredactare. Doresc să-i mulțumesc editorului meu, Mitch Horowitz pentru această carte, pentru numeroasele și fructuoasele discuții care m-au ajutat foarte mult În definirea filosofiei și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sfera de influență și au accelerat ritmul, viteza, fluxul, conectivitatea și densitatea schimburilor umane. Activitățile umane s-au extins de la comună la regiune, apoi la teritoriul statelor-națiune, iar acum la nivel global. În momentul de față, Europa este vârful de lance În lupta de redefinire a condiției umane și a lumii pe care va trebui s-o construim pentru a acomoda sfera noastră de influență globală. Europa a fost de asemenea locul unde s-au creat noile concepte, ultima oară, la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reprezintă o schimbare radicălă În modul de tratare a științei și tehnologiei. Toate aceste inițiative au o temă comună. Sunt sensibile În ceea ce privește ecologia și proiectate și executate ținând cont de gândirea sistemică și dezvoltarea sustenabilă. Împreună ele formează vârful de lance al celei de-a două științe iluministe. În capul listei este noul plan al Europei de a deveni o economie complet integrată, bazată pe hidrogen care poate fi re-Înnoit, la jumatatea secolului XXI. Europa este lider mondial În susținerea Protocolului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sofisme, e totuși un spirit critic pătrunzător și viu. Știe să semnaleze contradicțiile dintre povestirile evanghelice, de exemplu cea privitoare la ultimele cuvinte ale lui Isus pe cruce (II, 12) sau insuficienta atestare a unui fapt, cum este lovitura de lance în coasta lui Isus (II, 13). Cu totul alt ton au răspunsurile lui Macarie, care nu are nici o înclinație pentru chestiunile critice și iese de obicei din încurcătură prin interpretări alegorice. Astfel, de exemplu, filozoful (într-o obiecție ce cade
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
377-381; Dimisianu, Valori, 160-164; Ungheanu, Arhipelag, 338-345; Cristea, Domeniul, 374-383; Iorgulescu, Al doilea rond, 116-125; Ștefănescu, Preludiu, 281-284; Georgescu, Volume, 161-165; Simion, Scriitori, I, 723-726; Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu, Lancea, 185-189; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 305-310; Zaciu, Cu cărțile, 171-180; Grigurcu, Critici, 313-330; Felea, Prezența, 44-59; Grigurcu, Între critici, 200-203; Steinhardt, Critică, 200-204; Ioan Buduca, Miracole raționale, ST, 1983, 9; Manea, Contur, 118-127; Cristea, Modestie, 229-232; Martin, Singura critică, 148-179; Cristea
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
151-156; Georgescu, Volume, 157-160; Raicu, Practica scrisului, 412-420; Ungheanu, Lecturi, 285-291; Dobrescu, Foiletoane, I, 119-123; Mihăilescu, Conceptul, II, 132-137; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 138-153; Cristea, Faptul, 309-313; Popescu, Cărți, 156-159; Raicu, Contemporani, 198-203; Sângeorzan, Conversații, 274-277; Zaciu, Lancea, 57-62, 190-196; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 313-322, 399-403; Grigurcu, Critici, 331-338; Iorgulescu, Critică, 214-220; Tomuș, Mișcarea, 300-304; Zaciu, Cu cărțile, 187-191; Felea, Prezența, 41-44; Stănescu, Jurnal, II, 176-180; Ciocârlie, Eseuri, 110-113; Dimisianu, Lecturi, 164-166; Gheorghiu, Reflexe, 160-172; Sângeorzan, Anotimpurile, 159-175; Corbea-Florescu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
ƒ< :∀ Π∀∴Δ ΒγΦγ℘ϑ∀4. Va aduna toată puterea lui de la răsăritul până la apusul soarelui. Cei chemați și cei nechemați vor merge împreună cu dânsul. Va înălbi marea de pânzele corăbiilor sale și va înnegri câmpia de scuturi și de lănci. Și oricine i se va împotrivi în război, va cădea ucis de sabie. Hipolit atribuie acest text unui „alt profet” (♣ϑγΔ≅Η ΒΔ≅νΖϑ0Η). Ideea fundamentală este adunarea tuturor marilor puteri ale pământului în jurul unui conducător harismatic, a cărui extremă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu cai? Iar cumnată-său zisă: cei nebuni ai mei ungureni. Și așa îi păru că vor să treacă pre lângă dânsul înainte, iar ei să alăturară și-l junghiară cu sulițele și muri”. Alte surse vorbesc despre „secure” ori „lance”, iar Cronica Bălenilor evocă mai mulți participanți: „au năvălit ei mai înainte, de au tăiat pă domn în malul Jiiului și au scăpat ei dă moarte”. Vintilă vodă de la Slatina a fost omorât cândva între 10 și 13 iunie 1535
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
39-44; Dimisianu, Valori, 119-121; Iorgulescu, Rondul, 203-206; Titel, Pasiunea, 79-84; Vlad, Lectura, 204-212; Ungureanu, Proză, 196-201; Ștefănescu, Preludiu, 214-220; George, Sfârșitul, II, 332-335; Mihai Zamfir, Ironia contemporană: condiția ei stilistică, VR, 1978, 7-8; Negrici, Figura, 111-135; Iorgulescu, Firescul, 197-201; Zaciu, Lancea, 108-115; Cristea, Faptul, 223-228; Popescu, Cărți, 135-138; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 226-230; Culcer, Serii, 184-190; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 181-185; Dobrescu, Foiletoane, II, 93-100; Moraru, Semnele, 209-213; Tomuș, Mișcarea, 247-250; Simuț, Diferența, 142-145; Ciobanu, Opera, 236-240; Gheorghiu, Reflexe, 22-28; Manolescu
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
Volk und Kultur”, 1980, 6; Al. Călinescu, Finalitatea confesiunii, FLC, 1980, 33; Al. Piru, Destine paralele, FLC, 1980, 33; Ov.S. Crohmălniceanu, Dramatismul sentimentului, RL, 1980, 48; Băileșteanu, Refracții, 87-106; Manolescu, Arca, I, 270-319; Raicu, Contemporani, 7-18; Sângeorzan, Conversații, 163-174; Zaciu, Lancea, 25-32; Octavian Paler, Dincolo de focul de câlți, RL, 1981, 20; Romul Munteanu, Însemnări despre Marin Preda, FLC, 1981, 20; Cezar Ivănescu, Un destin, LCF, 1981, 20; Ileana Mălăncioiu, Obsesia tatălui, VR, 1981, 4-5; Stelian Dumistrăcel, Antimimetismul lingvistic al lui Moromete
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
despre oaspeți”, F, 1980, 2; Liviu Petrescu, Personaj și „text”, ST, 1980, 4; Marcel Constantin Runcanu, Un autentic „constructor de lumi”, TR, 1980, 19; Cornel Regman, Un tânăr talentat romancier și dilemele lui, VR, 1980, 5; Ștefănescu, Jurnal, 224-225; Zaciu, Lancea, 89-93; Cocora, Privitor, III, 166-170; Regman, Noi explorări, 101-112; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 134-138; Nicolae Manolescu, Jocul cu literatura, RL, 1983, 14; Florin Manolescu, „Placebo”, CNT, 1983, 19; Val Condurache, Efectul Placebo, CL, 1983, 6; Mircea
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
ironice și autoironice. Dar nu se rezumă la atât. Lirismul său, de fibră autentic romantică, cunoaște două ipostaze esențiale: negația (disconfortul, sarcasmul acestui alt înger căzut în lume) și construcția de universuri fantaste și himerice, asemenea unui „cavaler al ordinului «Lancea lui don Quijote»”, cum se autodefinește autorul. Este vorba despre un vizionar romantic trecut prin Arthur Rimbaud și prin experiența „poeților blestemați”. El jură pe vis, toate „măștile” și peregrinările sale prin epoci defuncte și geografii exotice, cum și - cu
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
vidă și simte teroarea inconsistenței pe măsură ce simțurile cresc alarmant: ochii se deschid, unul câte unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine emblematică a înlănțuirii: „Fluviu de păsări înfipte / cu pliscurile una-ntr-alta”, și îngerii cu lănci în mână, și ochii („o gârlă de ochi verzi”) și, în fine, privirea acaparatoare de care stă suspendată lumea. Viziune teribilă, de un onirism negru: „Sîntem fructificați. Atârnăm/ de capătul unei priviri care ne suge”. O elegie (a șaptea, subintitulată
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
simți cum arde pe-al primăverii rug /și-n urma lui rămâne o țară românească / mai pură și mai plină de semne de belșug”. Știe să introducă în peisaj și inflexiuni macedonskiene: „Iată și regatul verii, plin de zeități păgâne / lancea macului se-agită peste oștile de grâne, / Timp de heliogravură, cer ca bolțile sixtine”. Rareori statice, pastelurile transmit uneori exuberanța vitalității elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 46-80; Fănuș Neagu, Cartea cu prieteni, București, 1979, 37-39; Băileșteanu, Refracții, 206-214; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 191-204; Cristea, Faptul, 204-207; Negoițescu, Alte însemnări, 180-187; Popescu, Cărți, 105-109; Steinhardt, Incertitudini, 144-149; Ștefănescu, Jurnal, 118-122; Zaciu, Lancea, 52-56; Nicolae Manolescu, Romanul intelectual, RL, 1981, 36; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 168-172; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 231-236; Culcer, Serii, 142-147; Tomuș, Mișcarea, 251-253; Gorcea, Structură, 100-105, 166-169; Iorgulescu, Ceara, 221-225; Munteanu, Jurnal, III, 211-214; Dimisianu, Lecturi, 152-159; Valentin F.
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Dreptul la poveste, CL, 1980, 7; M. Nițescu, Revanșa imaginarului, VR, 1980, 8; Nicolae Manolescu, Dialoguri literare, RL, 1980, 44; Ion Bogdan Lefter, Semnele particulare ale poetului, ECH, 1980, 11-12; Cristea, Faptul, 175-180; Doinaș, Lectura, 243-249; Sângeorzan, Conversații, 114-120; Zaciu, Lancea, 313-328; Iorgulescu, Critică, 79-81; Tomuș, Mișcarea, 160-163; Nicolae Prelipceanu, Nostalgii intacte, TR, 1982, 41; Simuț, Diferența, 181-184; Gheorghiu, Reflexe, 86-91; Titel, Cehov, 142-150; Dan Cristea, Biografia benevolă a poetului, „Agora”, 1988, 2; Mircea Mihăieș, [Dorin Tudoran], O, 1990, 34-36; Cristea
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
F. Mihăescu, Imaginar și realitate, LCF, 1979, 11; Liviu Petrescu, Valențe ale fantasticului, TR, 1979, 17; Sasu, În căutarea, 170-172; Laurențiu Ulici, Istorie și utopie, RL, 1980, 42-43; Maria-Luiza Cristescu, Impactul cu istoria, RL, 1980, 50; Cristea, Faptul, 278-282; Zaciu, Lancea, 101-107; Costin Tuchilă, Adaptarea la realitate, LCF, 1981, 36; Valentin F. Mihăescu, „Așteptându-i pe învingători”, LCF, 1981, 42; Tomuș, Mișcarea, 273-276; Petru Poantă, „Vladia”, ST, 1982, 3; Livescu, Scene, 194-195; Valentin F. Mihăescu, „Vladia”, LCF, 1983, 47; Mircea Iorgulescu
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
tripletă a poeziei interbelice: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu. Dacă primele volume ale lui Z. conțin exclusiv articole de istorie literară, odată cu Lecturi și zile (1975) încep să își facă loc comentariile despre scriitorii contemporani, acestea devenind preponderente în Lancea lui Ahile (1980). Aici, ca și în Viaticum (1983), poate cea mai densă carte a sa, aplică metodele criticii moderne. Astfel, opera lui Geo Bogza este analizată prin prisma „elementelor” lui Gaston Bachelard, iar proza lui Marin Preda prin diverse
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
1972; Sechestrul (în colaborare cu Vasile Rebreanu), Cluj, 1972; Ordinea și aventura, Cluj, 1973; Bivuac, Cluj-Napoca, 1974; Lecturi și zile, București, 1975; Teritorii, Cluj-Napoca, 1976; Alte lecturi și alte zile, București, 1978; Scriitori români. Mic dicționar (în colaborare), București, 1978; Lancea lui Ahile, București, 1980; Cu cărțile pe masă, București, 1981; Viaticum, București, 1983; ed. Cluj-Napoca, 1998; Jurnal, I-IV, Cluj-Napoca, București, 1993-1998; Clasici și contemporani, București, 1994; Dicționarul scriitorilor români (în colaborare), I-IV, București, 1995-2002; Ca o imensă scenă
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]