758 matches
-
ar fi în pericol. Chiar și în cele mai bogate țări ale Uniunii Europene, oamenii se întreabă cine este la conducere, își fac griji pentru locurile lor de muncă și se tem că vocile lor nu se mai aud în larma globalizării" (Andria, 2007, pp. 35-36). "Globalizarea a însemnat pentru cei foarte bogați mai multe ocazii de a face bani și mult mai rapid. Acele persoane au utilizat tehnologia de ultimă oră pentru a transporta sume mari de bani în orice
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
numai un suspin, Sporesc acolo-n mii și mii de creșteri, Se-ngroașă-n hăuri, se izbesc și vin Să zguduie pereții arși de lavă. Și tainița se umple de tumult, Ca cerurile, sus, când tună-n slavă... Și crește larma surdă tot mai mult, De parcă sparge urletul tavanul : Cutremur lung iscat dintr-un oftat... Amintindu-și peisajul satului natal, Voiculescu scrie în «Amurgul» : Abia pe munți atuncea mai fâlfâie lumina, Ca pasărea rănită zburând din stâncă-n stâncă... Pe urma
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
să hotărască ce să facă, dacă avea ceva de făcut în ziua aceea. Se rezemă de stâlpul ușii și privi în lung strada principală, puțin animată, a orașului... Deodată tresări, întrucât de undeva, de departe, răzbeau până la ea sunete întretăiate, larmă de glasuri vesele și abia atunci observă în jos pe șosea un autocar din care coborau tineri gălăgioși. Curios i se părea că ei se opriseră tocmai aici unde nu era nimic de văzut. Turiștii se îndepărtară repede de locul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de la un uranist, riscă s-o pună în umbră pe cea stilistică: prezentarea Clujului, a Ardealului în genere, în același timp cu măreția decadentă a fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a văzut un Ardeal mai vesel și mai „balcanic“, iar definiția dată de Călinescu balcanismului se potrivește punct cu punct descrierilor făcute de Negoițescu Clujului, Aiudului, Sibiului. Născut din tată
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la fel ca ei și împreună cu ei. Și așa s-a deprins cu desfrâul, și chiar mai mult decât cu desfrâul cu zarva lui, până la a nu mai putea să se lipsească de ea, și nu-l mai atrăgeau decât larma, tumultul și excesul. Asta l-a împins adesea s-o ia razna într-un chip extravagant și scandalos, să amestece în petrecerile sale vorbele cele mai nelegiuite și să găsească un rafinament excesiv din a-și alege, pentru dezmățurile lui
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
necesitatea de a învinge distanțele mari pentru mijloacele de transport ale timpurilor medievale românești. Pentru tata, a fi notar într-un târg ca Puieștii a fost un salt important pe scara socială. Dar saltul i-a fost ... fatal căci, în larma muzicii de fanfară, a distracțiilor mărunte și a mugetelor de animale din oborul alăturat, a trebuit să pună capăt stării de burlac. Tânărul notar, la cei 30 ai săi, înalt și chipeș, zărește într-o căruță o fată tânără și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
născuse deja patru copii, nu i s-a adresat decât cu "domnule", dar mai apoi, temperamentală și cu personalitate fiind, a adoptat noua formulă de adresare de "Barbule" și i-a mai turnat cinci copii, umplând casa și ograda de larma și veselia cuviincioasă a familiei Barbu. După căsătorie, tata a redevenit răzeș veritabil și notar respectabil. Muncitor și conștiincios până la absurd, pentru a nu dezavantaja nici una din cele două atribuții, avea angajat permanent un argat pentru treburile câmpului și gospodăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
1832) Lachner, Ignaz (1807-1895) Organist și compozitor german. - Sonata 4 mâini în Mib, op. 33 (1845) Ladurner, Ignaz Anton (1766 -1839) Pianist, organist și compozitor austriac - 3 Sonate op. 2 (1793) - Sonata op. 6 (1804) - Sonata op. 12 (1800) "Une larme surla tombe de la plus tandre mère" Lang, Johann Georg (1724 -1794) Compozitor german. - 4 Sonate op. 7 (1783) Leidesdorf, Maximilian Joseph (1787 -1840) Pianist, compozitor și pedagog austriacSonata op. 44 - Sonata op. 103 Lohse, Fred (1908 -1987) Compozitor, teoretician și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
zilele școlii, îl pomenim pe el sau pe altul dintre “meșterii cei mari de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai vreo rază rătăcita din amurg îi iese în cale și-l recunoaște, murmurându-i moldovenește, cu glasul ei de miere: “Să ne trăiești, MariaTa”... Mihai Sadoveranu tace. Și zâmbește. Locul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
neasc? a secolului al XIX-lea a fost predominant? �nr�urîrea francez? �mpletit? �ns? cu romantismul rom�nesc ?i cu militantismul na?ional tradi?ional. �ntors �n ?ar?, Kog?lniceanu spunea c? �se tr?ie?te repede la Paris�, constată �larma ideilor noi�, �v?lm??agul vremii� etc., dar se �ntreba dac?-s bune schimb?rile repezi, dac?-i bun? �r?s�pirea cea iute a trecutului�� O na?iune nu se poate izola, spunea Bari?iu, �hr?nind ură unora
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avea să vină, șobolanul devenea foarte agitat, nervos, făcea mișcări rapide, fugea prin galerie, din colț în colț, sosea până la picioarele minerilor, parcă pentru a-l trage de mână și a-i grăi: oprește-te, protejează-te! Când vedea asemenea larmă, firește, timpul și experiența muncii îl învățase, minerul se retrăgea , controla toată armătura galeriei, intervenea unde simțea pericolul și astfel „paza bună” făcea să treacă „primejdia r ea”. Nu numai șobolanul, ci și minerul ținea parte șobolanului, îl proteja. Munca
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
al unui bătrîn. Este Veneția fără fard, obosită, femeie bătrînă la ea acasă, acolo unde nu așteaptă ca vreun oaspete nepoftit să-i descopere agonia, zdrențele din ferestrele înlocuind neonul magazinelor cu amintiri, duhoarea canalelor și-a peștelui prăjit estompînd larma de pe Ponte Rialto sau din Piazza San Marco. Fondamenta Cabala este la fel de îngustă și de murdară ca toate celelalte "fondamente" de prin partea locului. La numărul 198, intrăm prin ceea ce a fost cîndva ușa unei clădiri și urcăm niște scări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
se transformă în contrariul lor..." O furie înăbușită o făcu pe Gabriela să se împotrivească. Replică adresându-se poate ei înseși: "Dar o idee în care nu crezi până la ascetism, ce preț mai are?" Vocea i-a fost acoperită de larma fetelor care se întorceau din expediție. Prăjina începu să bată iar înverșunată în pian și toată gașca se dezlănțui într-un dans sălbatic, sacrificial, pe care căderea serii, grăbită de cerul amenințător, o făcea halucinantă. O lumină vie invadă sala
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a venit cu câteva zile înainte de plecarea în vacanță. Stăteam pe o băncuță, în parcul de la farul din Constanța, gândindu mă la aniversarea zilei mele de naștere. Călătoream pe aripile visului cu ochii deschiși. Eram absentă, nu auzeam nimic din larma copiilor din parc și, nici nu vedeam praful stârnit de o pală rece de vânt ... Noaptea avusesem un vis ciudat, încercam să-i tălmăcesc semnificația, să-i înțeleg mesajul. Am tresărit când cineva mi-a atins umărul. Era o frunză
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
același drum la castel, Conrad Își schimbă la iuțeală hainele murdare de la cățărat și ceru să-i fie adusă cina. De-abia Începuse să se Înfrupte din țiparul de Rin fript pe grătar, În sos de unt, când trompetele și larma din curte vestiră că ducele Bertold se Întorcea de la vânătoare. Pașii lui repezi cu pinteni sonori se auzeau pe trepte și, ca totdeauna când nu se cina În sala festivă, se Îndreptă spre odăile fratelui său. Conrad mânca În liniște
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de sus cum se ascundeau după copaci, ca și cum ar fi așteptat ceva. Am stat destul acolo sus și tocmai când mă gândeam că, dacă n-am murit de ștreang, am să mor Înghețat, deodată am auzit glasuri, hămăit de câini, larmă de vânătoare. Curând au apărut și vânătorii și l-am recunoscut pe duce, Însoțit de câțiva oameni. Erau puțini, slujitori de rând. Dintre curteni era numai unul, pe care stăpânul Îl numea maestru de vânătoare. „Acum descălecăm“, a spus domnul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
sfârșit de lume. Venea Apocalipsa? Nu mă lăsa, Doamne, Dumnezeul meu, nu Te depărta de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele. (Psalm 37) La atâta amar de lume te așteptai să fie o vânzoleală de nedescris: larmă multă și strigăte disperate, îndelungi, sfâșietoare. Nu! În această muțenie generală doar ochii "vorbeau" cu o intensitate de laser și cu o precizie de chirurg oftalmolog. Cuvântul rostit de toate privirile acestor oameni era: "Teama". Era o teamă paralizantă, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Răcaru, ușor mahmur și fredonând în minte cântecele lui Cristi, pe melodiile lui Fernic și de cele mai multe ori cu versurile lui Pribeagu, viața ți s-ar fi părut minunată, plină de frumusețe și lumină, și n-ai fi înțeles neam larma cu criza economică. Fiindcă toți se plângeau întruna de bani și de sărăcie, dar aveau totuși de unde cheltui seară de seară pentru ei și mai ales pentru doamnele frumoase și elegante pe care le invitau să le amețească și să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
începutul anilor ’30, odată cu noua coloană sonoră a vieții, dată de romanțe și tangouri. Se simte în aer, se simte în entuziasmul nebun al oamenilor care umplu, alături de mașini moderne și trăsuri încă, străzile înguste și aglomerate ale Bucureștilor, unde larma, forfota și haosul vitezei dau un ritm aparte orașului care este pe cale să explodeze. Se simte în mirosul îmbietor al sutelor de cofetării și cafenele, de baruri noi, crâșme, restaurante, saloane de dans și grădini de vară care se des-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
le știa atât de bine, văzute acum din unghiuri pe care imaginația nici nu le-a bănuit vreodată, de sus, îl făceau să se simtă ca un semizeu. Fernic a luat-o în dreapta și imediat a putut zări Hipodromul, unde larma pariorilor și strigătele de bucurie sau de mâhnire ale ratărilor pe ultimele sute de metri abia dacă se mai auzeau. Când erau chiar deasupra, i-a văzut pe toți ca pe niște gângănii agitate, forfotind de zor și producând un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și ofițerii și câțiva polițiști, mustăciosul urcă în față lângă șofer, și imediat gonesc în mare viteză de la Roata lumii, unde toți, de la ospătari la orchestră și clienți, rămân înmărmuriți ; până și bucătarii ieșiseră să vadă ce fusese cu toată larma, iar câțiva vecini din împrejurimi asistaseră de la balcoane la scenă. — Ce naiba facem, nea Cornele ? îl întreabă Marian, vio- lonistul, pe șeful de salon. — Păi, ce e de făcut ? Anulăm concertul, evident ! Dați-le oamenilor câte un vin din partea casei, o să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
soarele și întunecând locul în care ne aflam. Câmpul ăsta e un cimitir, mi-am spus dintr-odată. Pământul de sub noi era burdușit cu cadavre, iar unul dintre ele evadase. Asta lăsase brazda lipicioasă. Chestia care se târâse spre casă. Larma copiilor care se jucau undeva în vecini - strigătele lor de surpriză și dezamăgire asociate cu viața - m-au calmat pe moment, iar Xanax-ul mi-a sporit fluxul sanguin într-atât încât puteam inspira și expira fără să mă doară pieptul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care vine pe nesimțite să se așeze la masa mea are o figură oarecare, din cele care nu se întipăresc în memorie. Niciun semn particular, niciun însoțitor pe post de bodyguard, și n-a fost anunțat de niciun fel de larmă, obișnuită prin aceste părți ale lumii, la sosirea vreunui "caid". Cel de la masa mea vorbește o engleză mai bună ca a mea. În fiecare din întâlnirile mele cu vreun membru al Partidului lui Dumnezeu sunt luat prin surprindere nu atât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
amurgului cu o căldură neobișnuită în priviri și în suflet. Din când în când ofițerii se adună într-o baratcă afumată și murdară de scânduri, unde se vinde bere, vin și ceai. Acolo se face, în nopțile acestea de adunare, larmă până întru târziu. În larma și în râsetele ofițerilor, soldați intră și es tăcuți după ce au cerut de cinci bani brânză ori de cinci bani masline. Acolo de cele mai multe ori vezi pe domnul căpitan Hârjău vânturându-și barba-i de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în priviri și în suflet. Din când în când ofițerii se adună într-o baratcă afumată și murdară de scânduri, unde se vinde bere, vin și ceai. Acolo se face, în nopțile acestea de adunare, larmă până întru târziu. În larma și în râsetele ofițerilor, soldați intră și es tăcuți după ce au cerut de cinci bani brânză ori de cinci bani masline. Acolo de cele mai multe ori vezi pe domnul căpitan Hârjău vânturându-și barba-i de foc și gemând din greu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]