3,375 matches
-
epoca voievodului Țării Românești, Mircea cel Bătrîn (1386-1418), cea a lui Ștefan cel Mare și cea a lui Mihai Viteazul. Mircea Eliade afirmă: Ideea unei misiuni istorice a României ca citadelă a Occidentului creștin a existat dintotdeauna sub o formă latentă în conștiința tuturor marilor domnitori români". Eliade redă în varianta sa povestea instituită de romantici și de Mihail Kogălniccanu care, în 1843, făcînd trimitere la luptele anti-otomane ale moldovenilor și valahilor, le asimila marilor victorii din Antichitate ale lui Alexandru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ezită în privința propriilor definiții, ca și cum n-ar mai exista remediu la o soluție ce duce la unirea și independența Principatelor. Statu quo-ul înseamnă întoarcerea la supravegherea realizată de un imperiu. Dar care imperiu? Imperiile se află în război deschis sau latent. Unirea și independența convin diplomației franceze care, în numele principiului naționalităților, alege dezmembrarea imperiilor, însă această alegere nu este făcută în detrimentul unei înțelegeri europene între cei Mari. Franța lansează un ideal, acela al teritoriului-stat-națiune la granițele Europei și, în același timp
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
făcută pentru a satisface cerințele vieții. Iată soarta descendenților colonilor lui Traian care vorbesc limba poporului-rege și care de o mie șapte sute de ani cultivă fără încetare acest pămînt, cel mai fertil din lume". Mizeria provoacă la sate o violență latentă, agresiunile împotriva fermierilor, asasinarea proprietarilor sînt frecvente. Plutește în aer amenințarea unei răscoale, iar revoltele țărănești sînt endemice: 1888 este un an negru. Agitația se declanșează în primăvară în jurul Bucureștilor, în județul Olt și județele vecine: În mai multe județe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ofițerii, prost plătiți, fac o impresie nu tocmai bună. Corpul de funcționari este mediocrii și nu trezește deloc simpatia populației. Raporturile inspectorilor din învățămînt și mărturiile atașaților militari francezi cunoscători ai acestui spațiu lasă să se ghicească existența unor tensiuni latente și a deziluziilor. În 1918, Ministerul Educației și Marele Cartier General creează o echipă de propagandă. Tot în 1918, Divizia I cavalerie finanțează publicația Glasul Moldovenesc. Armata favorizează crearea cercurilor culturale. Încă din 1918 este deschis un curs de vară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se face apel la conceptul de entropie sau la acela de temperatură potențială (strâns legat de primul). Cunoașterea transformărilor de fază (solidă, lichidă, vapori) ale apei din atmosferă este esențială în înțelegerea mecanismului de formare a precipitațiilor (ploaie, zăpadă). Căldura latentă degajată sau absorbită în aceste procese poate aduce o contribuție importantă la schimbul termic între atmosferă și ocean. De exemplu, prin evaporarea unei picături de apă, urmată de condensarea vaporilor rezultați, într-o altă picătură, se realizează un transfer de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
tot ce privește politica, fie interioară fie esterioară, va intra în atribuțiile d-lui Gr. Ventura. Numărul prin care se inaugurează direcțiunea onor. d. Gr. Ventura coprinde un articol intitulat Situațiunea care începe cu cuvintele: Fără îndoială sîntem în criză latentă". La sfârșit vin aprețieri asupra demisiei celor patru viceprezidenți, pe cari le reproducem întocmai: Viceprezidenții sânt oameni serioși sau cel puțin se presupune că sânt serioși și procederea lor e o dovadă manifestă de lipsa de omogenitate ce domnește în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
furtunile stăteau s-o dea de mal. Acuma, la liman, nu se mai îneacă, se-nțelege, nimenea decât unul sau doi dintre miniștri, după cum zice proverbul. Dar nu parafrazarea acestor imagini medico-nautice e ținta noastră Constatăm numai că criza, deși latentă, există fără curmare și că balastul e tot în primejdie de a fi aruncat în apă. [ 1 aprilie 1880] ["POȘTA DIN BERLIN NE ADUCE... Poșta din Berlin ne aduce în sfârșit în deplinătatea lor amănuntele asupra cauzei demisiei prințului Bismarck
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
suferința și împilarea ce i le aduc violența și corupția. O zicem cu întristare: sîntem departe de acea monarhie occidentală care-am visat-o în 1866. [ 6 aprilie 1880] [""L'INDEPENDANCE ROUMAINE" PUBLICĂ... "] "L'Independance roumaine" publică, sub titlul Criza latentă, un articol pe care-l reproducem atât pentru faptul pe care-l comunică cât și pentru reflecțiunile ce le face. Camerele sânt în ajunul închiderii sesiunii. Mandatarii națiunii vor merge "să se retrampeze în sânul alegătorilor" (NB: păstrăm espresia aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Cracovia, prevenințele al căror obiect a fost, graba cu care împăratul Austriei a primit cererea magnatului polonez de-a acorda naturalizația fiului său și de-a-l face supus austriac, toate acestea sânt semne rele pentru înțelegerea austro-rusască. Dezacordul, din latent ce era, devine vizibil. E un simptom turburător pentru pacea Europei și ar fi bine să se oprească aci. Împărțeala Poloniei, completând teritoriul Rusiei, stabilise o legătură de solidaritate cu Prusia și Austria. Această solidaritate a subsistat în cursul unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ministrului de esterne, tot astfel bănuim că un tractat de alianță poate fi chiar semnat și ratificat, rămânând numai ca Parlamentul să-l înregistreze la timpul cuviincios. Daca ar mai trebui încă o serie de fapte pentru a demonstra tenziunea latentă între cele două grupuri de puteri citarea ar fi ușoară. Care e în adevăr înțelesul cabinetului Taafe în Austria? În ajunul unei conflagrații statul austriac caută să se împace cu naționalitățile. De-acolo legea pentru introducerea obligatorie în administrație și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
șase puteri mari, amestecate cu numele altor neamuri de mai puțină seamă, să se urmeze într-o frazeologie indigestă, doveditoare că autorii combinațiilor nu știu nici geografie nici istorie. Așadar în capitală: un zgomot, amorțit prin surdine, despre o dezbinare latentă în sânul cabinetului, zgomot din când în când caracterizat prin cîte-un pizzicato de nemulțumire în foile roșii minorum gentium, iată tot. În provincie însă, unde partizanii guvernului sânt într-o numerabilă evidență și unde funcțiile puține stau în fața multor aspiranți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
România și pe cari poporul nostru, liniștit și cu mult bun-simț, nu le împărtășește. De regulă mișcările politice din țările dunărene se compun, precum am spus-o adeseori, din două elemente deosebite, din masa nemulțumirilor dinlăuntru, {EminescuOpXI 382} Cari există latente în orice țară din lume, [cari] sânt însă la noi de o vehemență extraordinară fiindcă pentru o mulțime de lume patriotică parvenirea la putere e o cestiune de îmbogățire și de bun trai, pentru unii o chestiune de existență zilnică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului comun, comunitarismului latent. (Chiar dacă, pentru Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă pentru a... Pentru ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror fotografie de grup
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
meu: ... și echidistant". Reacția lui brusc-amuzată a și fost cea care m-a făcut să-i citesc, în zilele următoare, opul de 500 de pagini. Prea îmi păruse, în primul moment, suspect de abrupt junele arămiu, ca să-i bănuiesc umorul latent. Iată că-l avea. Și iată că, transferat dincoace, în cartea lui de debut, avea să potențeze, ca o picantă exergă, pasajele în care absurdul urmuzian se logodea cu deraierile dialogale din Cuibul de cuci al lui Ken Kesey. Se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
păstrîndu-și intact aplombul, s-a dus imediat în orgolioasa Georgie, trimițîndu-i și de acolo unui Putin oricum cețos în intențiile lui democratice, un mesaj franc elegant. Parada, așadar, care, din unghi rusesc, s-a vrut o reiterare a imperialismului ei latent, a fost o staniolată contrafacere în dulcele stil kremlinesc. Neînstare să mai sperie pe nimeni. Chiar dacă în spăimoasele atemporale camioane Molotov au fost înghesuiți, ca hamsiii, babacii îmbrăcați în decorații staliniste. Sau, poate, chiar de asta. Ce să fi căutat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care s-a aplecat, îndestulat, peste sfrijiții lumii. Dacă n-ar fi atît de fascinați de îmbuibările aceleiași lumi. Pictorul cu papion la braț cu desculții lumii? Ce glumă! 18 octombrie În plin sezon de acordare a premiilor suedeze, complexul latent al românilor își exacerbează brusc frustrările, amplificînd insatisfacții niciodată ostoite. E, ce-i drept, și o mioritică resemnare, împăcînd la urma urmei datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul intră în contact ”( apud. Radu, 1994ă. R. Mucchieli vede atitudinea ca o „manieră critică de a trăi experiența cotidiană și de a răspunde sau refuza solicitările lumii înconjurătoare ...o structură latentă și stabilă a personalității, generatoare de reacții, de opinii, idei și sentimente constante”( apud. Radu, 1994ă. S. Moscovici definea atitudinea ca „o stare mintală orientată spre valori, o disponibilitate organizată prin intermediul experienței, dar și coloana vertebrală a tuturor manifestărilor psihice
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și în general în toate modalitățile comportamentale posibile. Fără îndoială atitudinea reală a individului stă întotdeauna în spatele acestor comportamente, derivând din concepția de viață a individului, din sistemul său de valori și convingeri, din obișnuințele însușite. Atitudinea este o structură latentă a personalității, o entitate psihologica reală, neobservabilă în mod direct, dar care se exprimă în comportamente diferite, interpunându-se parcă între motivele acțiunii și efectuarea acesteia. Atitudinile sunt scheme conceptuale preliminare comportamentului real; ele se răsfrâng în răspunsul manifest, fiind
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
unei comunități umane cu rol de orientare a procesului socializării și formării personalității. În calitatea lor de principii și criterii evaluative despre ceea ce important și de prețuit în viață, valorile, în măsura în care sunt interiorizate și integrate în structura personalității, devin variabile latente situându-se în aceeași zonă a virtual-subiectivului ca și atitudinile. La acest nivel, delimitarea dintre atitudine și valoare (interiorizatăă este greu de realizat; diferențele dintre ele se diminuează mergând aproape până la identitate. De aceea în definirea lor constatăm anumite „echivalențe
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
comportamentelor individului la normele sociale împărtă șite de majoritatea membrilor comunității. Asumarea acestor norme sub forma unor convingeri determină anumite atitudini din partea individului, atitudini care, în corelație cu valorile interiorizate, determină intențiile sale comportamentale și apoi, comportamentul efectiv. Ca variabile latente, situate în zona virtual- subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizeazăă în opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt și gândesc oameniiă, opinii declarate (ceea ce spun eiă și comportament (ceea ce fac ei efectivă este exprimată la nivelul simțului comun ca
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dar, în același timp, exprimă și grupul din care acesta face parte. Opinia este, în același timp, opera cuiva și a tuturora. Ea este una dintre modalitățile de interacțiune socială. Relația atitudini-opinii nu este una simplă. Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, în vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai mult legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin în structura lor, dispoziția
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
aceea că există o atitudine adevărată care determină reacții comportamentale identice sau foarte asemănătoare în situații diferite, numai că instrumentele metodologice de depistare și măsurare a ei nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Între atitudine ca variabilă latentă și opinia declarată de subiect survine o distanță, ce variază în funcție de mai mulți parametri (personalitatea subiectului și a anchetatorului, caracteristicile instrumentului folosită. Răspunsurile obținute de la respondenți pot conține multe distorsiuni, o sursă importantă de abateri de la atitudinea adevărată constituind
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
importante pentru precizarea particularităților * canalului de transmitere a mesajului; * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit * tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * factorii de bruiaj (zgomotele). Este evident că pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică a activității dominante - învățarea (ca modalitate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
morale, exprimate prin substantive, care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]