754 matches
-
turme de oi din ținutul hiperboreenilor care este situat undeva la nordul Dunăre. Dar țîvlitorii de istorii ne îndeamnă să căutăm aceste tărîmuri prin Laponia sau Siberia! Spre vremurile noastre au fost istorici străini cu mințile mai limpezi decît mentorii latinității și i-au căutat pe pelasgi la ei acasă unde i-a lăsat timpul și necazu- rile iar unii au reușit să supraviețuiască răutăților. Niebuhr istoric german, citîndu-l pe Cantu scrie în Römische Geschichte, apăru- tă la Berlin în anul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
o iutaseră complet iar după invazia tătarilor fiindcă nu o înțelegeau deloc, ce-reau Romei un vicar propriu potrivit ,,cu acea națiune”! Faptul că arhiva Hurmuzaki nu este admisă în istoria noastră se datorează informațiilor din acele documente care desființează mitul latinității și al descă- lecatelor țărilor române! Un document din anul 1279 a papei Nicolae lll constată că sediul episcopiei Milcovului nimicit în timpul marii invazii, se afla ,,în hotar cu tărarii” iar în anul 1282, cînd cumanii din Ungaria s-au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
un cuvînt scris despre aceste tăblițe de plumb deși unii știau de existența lor în urmă cu 135 de ani, dovedește spaima pe care o trăiesc aceste lepădături ale neamului nostru care vreau să ne călărească în continuare cu mitul latinității imperialiste așa cum ne-au călărit tovarășii comuniști cu mitul echității socialiste. Trebuie să distrugem aceste structuri de gașcă ce s-au înstăpînit pe destinul nostru dacă vrem să scăpăm de statutul de idioți ,,educați” de către statul român. Ceea ce scrie pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lupta românilor pentru drepturi naționale și sociale, Ț. a elogiat cartea, a condamnat superstițiile și a fost cel dintâi bănățean care s-a interesat de folclor, în prima traducere consemnând datini ale românilor comparate cu cele romane, pentru a demonstra latinitatea neamului. Fabulele lui Esop l-au interesat pentru că ofereau nu numai învățături morale cu valabilitate general umană, ci și posibilitatea exprimării voalate a unor idei politice. Mai mult decât la Nicolae Oțelea cu trei decenii înainte, textele dobândesc o haină
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
a eliberat teritoriul Franciei de ocupațiunea prusiană“ se menționa, printre altele: „Junimea română, împinsă de vocea datoriei, vine să celebreze patriotismul vostru care a redat sieși pe Francia, protectoarea României, pe Francia care este și trebuie să fie în capul Latinității, spre a combate germanismul cotropitor și despotic“ - subl. n. (TEL., an. IV, nr. 749, 17 septembrie 1874, p. 1). Adolphe Thiers a răspuns junimii române în septembrie 1874, cu o „scrisoare olografă, scrisă și subscrisă de d sa“, pe care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o literatură a calității, una ce ilustrează toate tendințele manifestate în scrisul românesc, F. este un fidel seismograf al fenomenului cultural din țară și din străinătate. În prima ei etapă, în preajma intrării României în război, prin vocea lui Octavian Goga (Latinitatea strigă în tranșee, 41/1915), este exprimată cât se poate de clar opțiunea pentru alianța cu Franța împotriva Austro-Ungariei. Articolul-program al seriei a doua, semnat de N. Davidescu (Între public și publicații, 21/1922), înscrie revista pe orbita unei alte
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
tehnică, din recuzita barocului. Alteori, „sentințele” devin mai fluente și comprehensibile sub influența liricii populare: „Ce-i făgăduială/ Fără dăruială?/ Trecătoare brumă,/ Fum, vânt, prah sau spumă.” Versurile românești, cele mai numeroase (optzeci), din Hecatombe Sententiarum... sunt o demonstrație a latinității limbii și a posibilităților ei complexe de versificație (traducerea este făcută în hexasilabi). Este inclusă aici și versiunea românească, mai ștearsă stilistic, a unei poezii de Simon Dach. Celelalte lucrări, scrise în latină și germană, au caracter istoric, filosofic și
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
Simon Dach. Celelalte lucrări, scrise în latină și germană, au caracter istoric, filosofic și științific. Mai importantă - citată și de Leibniz - este opera în latină despre originea sașilor din Transilvania, în care autorul, corectând pe L. Toppeltin, susține vechimea și latinitatea românilor. F. rămâne un important umanist sas pus în slujba culturii române din Transilvania. SCRIERI: [Versuri românești], în Hecatombe Sententiarum Ovidianarum Germanice imitatarum, Sibiu, 1679, reed. fragm. în LRM, 695-697. Repere bibliografice: N. Docan, Încercări de versificație românească publicate de
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]
-
nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di alcune parole valache, le quali hanno corrispondenza colla lingua latină ed italiană. Cartea lui D. C. este
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
calusării, irozii, drăgaica, a consemnat existența teatrului popular de păpuși (cu două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di alcune parole valache, le quali hanno corrispondenza colla lingua latină ed italiană. Cartea lui D. C. este „unul dintre cele mai prețioase izvoare ale istoriei românilor”, „unul
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
două volume de cântece bătrânești publicate de V. Alecsandri la Iași (1852-1853) și apărute în traducere franceză, la Paris, peste câțiva ani (1855). Baladele culese de poetul de la Mircești îi oferă prilejul să vorbească, în anii Unirii Principatelor Române, despre latinitatea poporului român, despre originea glorioasă, despre istoria sa eroică. Autoarea cultivă un istorism moderat, știind că producțiile populare nu rivalizează cu cronicile, cu toate că poezia populară dezvăluie „un admirabil sentiment al realității”. Aprecierile sale asupra eposului versificat au contribuit la cunoașterea
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
ape / Sihastre, albastre, / Să-mi pui pădurile tale sub pleoape, / Să le răsfrâng undeva-n curcubeu, / Umbrar la coverga lui Dumnezeu. // Și târziu, barem în somn pe sub lună / Să le mai aud foșnirea, doinirea / În «limba» română...” (România). Recursul la latinitate, izvorând dinspre Geția spre Italia, reface drumul spre originile împăratului Traian și tranșează la nivelul cuvintelor cele mai adânci semnificații ale trăirilor românești; poetul remarcă în da-ul slavon și nu-ul latin deosebirile fundamentale de atitudine istorică: „Tu, deci
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Un sfânt pribeag român: Ieremie Valahul. 1556-1625, Cluj, 1926; Zorile Unirii în Banat, Lugoj, 1929; Unirea cu Roma și revoluția lui Horia, București, 1935; Timoteiu Cipariu, București, 1937; Ioan Micu Moldovan, zis Moldovănuț, Cluj, 1937; Busturi sufletești, Cluj, 1937; Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr. Ioachim C. Drăgescu, Cluj, 1938; Gheorghe Șincai, București, 1939; M-am pornit la școală. Amintiri, Cluj, 1939; Însemnări din închisoare și exil (1917-1918), I-II, îngr și introd. Valentin Orga, Maria Aldea și Cosmin
DAIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286656_a_287985]
-
să regândească, în lumina tradiției, „marile probleme actuale”, făcând cunoscute „ultimele consecințe și tendințele cele mai semnificative” ale românității „în toată expresia plenitudinii existenței europene”. Un loc de seamă era prevăzut „renașterii unei ecumenicități originare, proprie spiritului românesc, sinteză a latinității, a valorilor statale și juridice occidentale, pe de o parte, cu tradițiile, structurile și comportamentul religios răsăritean, pe de altă parte”. Se observă astfel că C. R. de C., prin însăși apartenența sa la sistemul academic francez, s-a plasat în
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în schimb de la Școala Ardeleană, de la Maiorescu și Junimea, de la E. Lovinescu însuși, apărând „miturile” rațiunii și latinității, mutând accentul de pe rural pe urban și de pe creația populară, pe cea cultă, individuală, căutând să exprime, în variantă personală, universalul. De remarcat că între modernismul lovinescian și modernismul C. L. de la S. există - deși al doilea se legitimează prin
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
omul care a fost membru al Academiei din Berlin, care a fondat Academia din Petersburg; care a organizat „prima armată europeană rusă" și prin urmare a aruncat în balanța Europei pe colosul moscovit, omul care cel dintâi a vorbit de latinitatea noastră, omul care a retrăit și a murit între străini pentru ai lui; „omul care multă vreme n-a avut o statuie în Moldova, deși a meritat- o de mult", despre care cu atâta sensibilitate vorbea ziarul „Opinia" din Iași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
2003, pp. 34-63. Moraru, Alois, Doboș, Dănuț, "Din istoria operelor sociale catolice din Moldova", în Buletin istoric, nr. 1, Iași, 2000, pp. 41-55. Moraru, Alois, Răchiteanu, Iosif, Păstorii diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Sapienția, Iași, 2004. Neculăeș, Dumitru, Latinitatea Bisericii românești, Editura Serafica, Săboani, 1940. Netzhammer, Nikolaus, "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra artei gotice și am fost surprins să descopăr această carte care m-a pasionat imediat. Am descoperit două elemente care mă definesc pe mine și care aparțin acestei țări ce îmi părea îndepărtată și pierdută într-un spațiu slav: latinitatea și Orientul. Există elemente otomane în această artă populară, așa cum în Tunisia, de unde vin eu, există multe elemente otomane. Dacă am o sensibilitate către România, de aici se trage. În România, Editura Polirom a publicat recent traducerea cărții lui Salman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
acești autori britanici temele predilecte ale propagandei comuniste din România: culpabilizarea trecutului "burghezo-moșieresc" care va merge mână în mână cu glorificarea trecutului legendar al României în etapa întoarcerii spre național, culpabilizarea istoriei potrivnice României și victimizarea acesteia ca "insulă de latinitate într-o mare slavă", urmate sau împreună cu mitizarea faptelor eroice ale românilor ca salvatori ai Europei, neatârnarea și independența patriei, tema păcii, a neamestecului în treburile interne ale statelor, dezarmarea etc., reflectând tranziția dinspre internaționalismul marxist-leninist înspre naționalism, care a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
conferință vine acum să umple o reală lacună, motiv pentru care o consider un prim pas în direcția unei mai bune cunoașteri reciproce. Sunt reuniți aici, în mod simbolic în clădirea Palatului Parlamentului, români din țările vecine, cei care alcătuiesc latinitatea sud-dunăreană, români care locuiesc în Republica Moldova, Bucovina, Transcarpația și dincolo de Tisa, în fine, români ce trăiesc în Italia, Spania, Franța și Germania sau în alte țări de pe continent. Momentul reuniunii pare a fi cu atât mai simbolic ales cu cât
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
două state românești. Există totuși o contradicție: dumneavoastră, în calitate de ministru, ați propus de curând autorităților de la Chișinău un acord pentru Europa. Chișinăul, cel puțin prin anumite voci autorizate de parlament, vorbește de Tratat de bază, de recunoașterea reciprocă a limbilor, latinității etc. În Moldova există o problemă: promovăm integrarea europeană cu un partid aflat la putere care nu își reneagă de fapt ereditatea sovietică. Ca urmare, promovează moldovenismul drept concept al resentimentului istoric perpetuu manifestat. E o contradicție gravă: integrarea înseamnă
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
retrasă a lui Virgilius... Dialogul se încinge. După Aper și Maternus. Messalla și Secundus ies și ei în arenă. Totul se termină însă cu un... Începurăm să râdem, și ne despărțirăm - finalul știut, - referitor la Piața Endependenți. Avant la lettre. Latinitate imortelă.
Apărarea poeziei sau dilema câinelui by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12560_a_13885]
-
cazul românilor, temelia identității naționale a fost pusă de cărturarii Școlii Ardelene într-un discurs construit pe narativa istorică latinizantă, dublat de demersurile de latinizare a limbii românești și de studiere a culturii țărănești investită cu funcția de depozitară a latinității românilor și a specificului lor național. Absența unei culturi „înalte”, specifică mediilor aristocratice, mai ales în cazul românilor ardeleni, a făcut ca „folclorul” să fie fundamentul culturii naționale, fiind folosit pentru a da „carne” discursului identitar și pentru a proba
Comment peut-on être paysan? () [Corola-website/Science/296081_a_297410]
-
noștri: în ce limbă vorbeau, cum au trăit, unde își așezau morții, copiii cum și-i creșteau. Câteva mii de ani de povești subversive preamărind invadatorul, Vreo șapte cărți cu titlul Getica îngropate în pivnițele Vaticanului în ele se recunoștea latinitatea primordială de la Baltica până la Micene și Troia, Și, de asemenea, obârșia patricienilor alăptați de lupa capitolina, al Tărtăria. Cum să fi uitat limba mamelor noastre Miresele din Târgul de Fete de pe Muntele Găina și de pe Moma? Intimidați de-un
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980). În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român. În ultima vreme (anii 2000, anii 2010) s-a dezvoltat o zonă de afaceri a municipiului, ce cuprinde clădiri inspirate de noua arhitectură a secolului al XXI-lea. Majoritatea adăpostesc birouri, centre comerciale sau sedii ale unor instituții
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]