687 matches
-
cu Securitatea, era În vizorul ei. Mereu i se spunea să renunțe. De la depunerea cererilor de emigrare și până În 22 decembrie 1989, această familie a pierdut un copil, o speranță a literelor române (debutase În ,,Cronică”, publică În reviste, era laureat al mai multor concursuri de creație literară) a fost mereu sub observația Securității. Dl Tăcu a fost pus să dea multe ,,extemporale” tovarășilor ce apărau comunismul și clanul Ceaușescu, telefoanele casei erau sub ascultare non-stop. După câteva săptămâni de la moartea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Malin Tăcu”, acordate de Fundația Culturală ,,Primăvara lumii”: Premiile ,,Alexandru Malin Tăcu” acordate de Fundația Culturală ,,Primăvara lumii” „Născut pe 19 noiembrie 1969, la Onești, a făcut studii liceale la Iași, debutând la vârsta de 9 ani În revistă ,,Cronică”. Laureat În mai multe rânduri al concursului ,,Autori: copiii!”, Alexandru Malin Tăcu este autor al volumului apărut post-mortem Călătorul profund. Portretul sau a fost conturat cu sensibilitate de scriitorul Liviu Antonesei: ,,Alexandru Malin Tăcu este, probabil, «călătorul profundă al generației sale
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
acum, Într-o Salvare, În noaptea de 21 spre 22 decembrie 1986, la vârsta de 17 ani, elev al Liceului ,,M. Eminescu” din Iași, autor al volumului postum ,,Călătorul profund”. Debutase În revistă ,,Cronică” la vârsta de 9 ani, era laureat al mai multor concursuri de literatură. După câteva săptămâni de la moarte, lui Malin Îi șosea pașaportul pentru plecarea definitivă În SUA! Iar revista 160 ieșeana continuă o tradiție de 20 de ani, fericit materializata acum Într-o carte. Fundația pomenita
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
plus, concursul din anul 1997 s-a bucurat de sprijinul Fundației pentru o Societate Deschisă, datorită căreia, În 1998, am putut lansa antologia de 400 de pagini Autori: copiii! Lumea ca metaforă și culoare, antologie ce a inclus toți creatorii laureați la cea de a XXI-a ediție a ,,competiției”. Începând din acest an, o nouă serie de schimbări va ajuta concursul să capete o dimensiune internațională, premiile ce vor răsplăți talentul, munca și strădaniile tinerilor creatori vor fi mai consistente
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
un spațiu de cultură în altul. Nu încape îndoială că lucrul pe text cu dicționarul, replămădirea și așezarea în forme noi a materialului lingvistic dezvoltă virtuți și abilități nebănuite, foarte necesare unui scriitor în procesul redactării propriilor texte. V.P.: Ești laureat al mai multor prestigioase premii literare din Republica Moldova și România. România, se știe, este țara festivalurilor de tot felul. Sute, mii, într-un an. Întreb: ce rost mai au festivalurile literare azi? Mai consacră ele valori? Sau sunt sărbători pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
români, toți publicați de Polirom, care, ajunși la Paris, n-au avut nici un chef să vorbească despre Dracula. Pas question de Dracula e titlul sub care cei trei semnează un volum colectiv de povestiri, tradus de Iulia Tudos-Codre și de Laure Hinckel și publicat de editura franceză Non Lieu. Cartea e rodul proiectului „Ferestre de hârtie“, derulat de Fundația Corona din Iași, cu scopul de a promova creațiile românești în străinătate. Lansarea a fost însoțită de două lecturi publice: la Institutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
încălzire. Doar că nu era nimeni prin preajmă să ne vadă. Doamna Sharp a părăsit fermă acum trei luni. Se zvonește că s-ar fi mutat la cel ce a regizat ultimul serial de televiziune al soțului ei, Asta contează, laureat cu Premiul BAFTA. Samuel Sharp și-a pus lacăt la gură când am adus în discuție acest subiect. «Lăură și cu mine ne-am despărțit de comun acorda, au fost cuvintele lui. Lăură, care, întâmplător, este a doua lui soție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
rubine, Strâmtorări dese și-n grup. 4 august 2004 Aș vrea să mor pe prispa casei, a casei ’n care m-am născut Acolo să se-ncheie ciclul la câte-n viață-am cunoscut, Trecând prin hoarde de necazuri, fără laure, fără scut, Doar ocrotit de Sfântu-n toate, de toate care-s la trecut. 11 august 2004 „La plăcinte, înainte, Iar la trudă înapoi!” Iată-n câteva cuvinte Ce cangrenă roade-n noi. „Ce-i în gușă, și-n căpușă”, Dar
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
doarme toată ziua în papuci ca tine când vine de la muncă! Uite Laur, acum< după ce pleci se culcă, mâine dimineață cu greu îl scol să meargă la treabă! - Îți arat eu Laur ! Râdea Paul dar femeia se pornise: - Lasă-l, Laure, în pace, nu-ți face probleme că acuși adoarme și ne facem de cap! - Bine, bine! replica Paul lăsându-se păgubaș, însă ai grijă de copil, că jar mănânci! - Asta-i culmea, să duc grijă copilului când mă distrez mai
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
volume colective: Antologiile Cenaclului „Virtualia” 2008, 2009, 2011, 2012 editura Pim, Iași Antologia de proză a revistei Singur 2010, editura Singur, Târgoviște și editura Grinta, Cluj Antologia de poezie a revistei Singur 2010, editura Singur, Târgoviște și editura Grinta, Cluj Laureat cu premiul special RefleXos (Madrid) în cadrul ediției 2010 Concursului „Astenia de primăvară”, organizat de Hermeneia.com. Asociația culturală ”Renașterea buzoiană” îi conferă în aprilie 2012 Diploma de merit pentruperformanțe literare care onorează Buzăul în literatura națională și de pretutindeni. În
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
până în dormitor și s-a întors cu cinci albume foto late cât un geam de balcon. Le-am răsfoit împreună - acolo, cu coronița pe cap, luase premiul întâi în clasa a doua. Dar ea mereu luase premiul întâi! Acolo fusese laureată la Cântarea României, acolo ieșise prima la un concurs de atletism. Frumos, interesant, bravo. Ce puțin vorbești tu, Leo! Sigur nu râzi de mine? Uite ce privire ironică ai. Scoate friptura ușor înnegrită. Ei nu îi este foame. Oricum, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
adoră filmele cu lupte. Însă nu mai poate da Înapoi, semnase un contract, i se promisese bogăția, acum, cînd faimă deja avea. Mirajul funcționează, bani, călătorie În Hawaii, poate chiar alături de dama din tablou. Filmul, cu patru nominalizări Oscar și laureat la Cannes pentru cea mai bună regie (Joel Coen), se menține tot timpul Într-un spațiu oblic și are personaje puține: producătorul, Fink (John Turturro), un scriitor notoriu și alcoolic și amanta lui secretă, și un vecin al lui Barton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
uzinelor "Noel and Noel" și fusesem angajat pentru desen tehnic la noua societate de canalizare a deltei, am cunoscut de mai aproape pe Narendra Sen (care de pe atunci încă era foarte cunoscut și respectat în Calcutta, fiind cei dintâi inginer laureat din Edinburgh), și viața mea a început să se schimbe. Câștigam mai puțin acum, dar îmi plăcea munca. Nu eram nevoit să mă coc în birourile din Clive Street, să semnez și să descifrez hârtii și să mă îmbăt în
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
feminină de Betty Friedan, drept text fondator al feminismului anilor '70. Ea va aduce multor soții și fete tinere, dacă nu fericirea, cel puțin "luciditatea", conștientizarea care "o favorizează și dă curaj"144. Le va insufla, subliniază istoriografa și jurnalista Laure Adler, "năzuința de-a fi demnă de-a fi femeie"145. De ce un asemenea impact? În timp ce retrasează genealogia oprimării femeilor, lucrarea pune de asemenea piatra de temelie a unei noi ecuații a sexelor. Simone de Beauvoir nu se mulțumește să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Deirdre Bair, Simone de Beauvoir, Fayard, Paris, 1991. 144 Simone de Beauvoir, La Force des choses, op. cit. 145 A se vedea suplimentul publicației Le Monde, joi 22 aprilie 1999: "L'avenir des femmes". Articolul "Le bonheur en plus" de Laure Adler. 146 Simone de Beauvoir, Le Deuxième Sexe, Éditions Gallimard, Paris, 1949. 147 Simone de Beauvoir, op. cit. 148 Elisabeth Cépède, Journal de Bab, depozitul APA. 149 Elisabeth Cépède, discuție cu autoarea, 18 aprilie 1997. În franceză, Temps des copains serial
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Academiei de Științe din New York (2003), Vice Chancelor al World Academy of Letters (2004), membru fondator al Centrului Academic de Studii Hermeneutice (2007), membru al comisiei de antropologie a Academiei Române (2007), Secretar General al United Cultural Convention (2009) etc. Este laureat al Festivalului de poezie de la Roma (1990), i se decernează Special AWARD al Asociației Americano-Române Voices Across Nations pentru întreaga activitate de publicistică literară (1996), American Medal of Honour, pentru realizările din domeniul medicinii și literaturii (2001), este membru al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ginecologia. În 1935 a fost primită în Academia de Medicină, recunoscându-i-se astfel activitatea de cadru didactic universitar. 28. Elena Văcărescu (n. 21 septembrie 1864 București- d. 17 februarie 1947 Paris) A fost o scriitoare franceză de origine română, laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. Este prima femeie care a devenit membru al Academiei Române (1925). "N-a fost niciodată despărțită de țara în limba căreia n-a scris (...). O româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care își
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
afecțiuni chirurgicale și ortopedice era în continuă creștere. O perioadă de timp s-a numit Spitalul Polonez, apoi spitalul Budimex (după numele firmei constructoare), iar în cele din urmă i s-a atribuit numele chimistei și fizician de origine poloneză, laureată de două ori a premiului Nobel, Maria Sklodowska Curie. După construcția spitalului, a fost delegat Profesorul Alexandru Pesamosca să formeze o echipă care să lucreze în Spitalul „Maria Sklodowska Curie”. Această echipă a fost alcătuită din: Prof. Dr. Al. Pesamosca
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de eseuri și publicistică, versuri, teatru. Este, între altele, animatorul unor Colocvii ale romanului românesc (1999, 2000). În 1997, Academia Română îl primește în rândurile sale, în calitate de membru corespondent. În 2001 e ales vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. A fost laureat, de-a lungul anilor, cu Premiul Ion Creangă al Academiei Române (1965), Premiul Uniunii Scriitorilor (1968, 1977, 1995), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1994) ș.a. B. se impune, de la primele romane, ca unul dintre cei mai importanți prozatori ai epocii, unul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
care provoacă comentarii și scandaluri: "Renée ne voudrait jamais; elle pleurerait, elle lui ferait des scènes, elle était capable de commettre quelque gros scandale pour étonner Paris" [Zola, La Сurée, p.302]. "La rupture d'Aristide Saccard et de la grosse Laure fit plus de bruit encore que leurs prétendues amours" [Zola, La Сurée, p.317]. Vom putea constată în urmă analizei scenelor intime că Pariziana nu este o femeie pasionala, ci voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
profond, un de ces examens d'une seconde" [ibidem, p.196]. Similitudinea c e r e m o n i i l o r are drept cauză aspirația colectivă de a trăi conform aparentelor unei clasei superioare. Demi-mondenele Rosanette și Laure d'Aurigny își iau în serios rolul de femei din societatea înaltă și oferă recepții 344: "Bourgeoise déclassée, elle adorait la vie de ménage, un petit intérieur paisible. Cependant, elle était contente d'avoir "un jour"; disait: "Ces femmes-là!" en
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
leș mardis soir; îl était l'amant en titre; et îl tournait la tête, (...) lui avoir donné une petite tape sur la joue, îl s'en allait tranquillement par une porte, tandis que le monsieur entrait par une autre. (...) Mais Laure voulait un dénouement à cette comédie. Ce dénouement, arrêté à l'avance, devait consister dans une rupture publique, au profit de quelque imbécile qui paierait cher le droit d'être l'entreteneur sérieux et connu de tout Paris. L'imbécile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
celles-ci, plus fières, plus hautaines, ne veulent voir que la classe où est l'homme qui soutiennent leur maison: on leș appelle de très honnêtes femmes; car la main qui leș enrichit est cachée" [vol.II, 154, p.89]. 344 "Laure d'Aurigny, qui déménageait souvent, habitait alors un grand appartement du boulevard Haussmann, en face de la Chapelle expiatoire. Elle venait de prendre un jour par semaine, comme leș dames du vrai monde" [Zola, La Сurée, p.314]. 345 "D'ordinaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
explicații pentru neinițiați) pentru a traduce anglo-americanul libertarian, apărut la începutul anilor ’70 ca reacție împotriva stângii studențești și ca soluție pentru resurecția liberalismului. Lucru important, la autorii „libertarieni” fondatori (Murray Rothbard, Hans-Hermann Hoppe, David Friedman - fiul marelui Milton Friedman, laureat Nobel pentru economie -, Walter Block etc.) găsim referințe la... „libertari” (fr.libertaires) ca Lysander Spooner, Henry David Thoreau, Thomas Jefferson, John Trenchard, Thomas Gordon, Frédéric Bastiat etc., precum și la liberali clasici gen John Locke (mai ales pentru filozofia dreptului natural
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
politic. Legată de regula cineticii cu sens este cea a absenței liniștii. În filmele acelor ani nu se face deloc liniște. Dacă nu vorbește nimeni, dacă nu există zgomote diegetice de activitate, atunci ilustrația muzicală, produsă îndeobște de o orchestră laureată cu Premiul de Stat, marchează fiecare deplasare în spațiu, fiecare gest sau grimasă a personajelor. E adevărat, și în cinematograful internațional al anilor ’50 se poate constata că sonorul nu dusese încă la înțelegerea valorii stilistice a liniștii. Dar în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]