1,272 matches
-
căci ea a purtat de grijă gospodăriei și când trăia Ioniță. El cam avusese darul beției și, ca să poată petrece fără supărare, s-a ținut tot de slujbe pe afară, ba primar, ba pândar, ba cine știe ce, de a avut mereu leafă de cheltuit prin cârciumi. Ioana a crescut copiii și i-a așezat pe toți bine. Feciorul a ajuns grefier la București, două fete le-a măritat după preoți, iar pe cea mai mică, pe Florica, cu Pavel Tunsu, în sat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
numai Grigore, fiindcă i-a permis să-și cumpere automobil când în toată țara de-abia sunt două-trei duzini de descreierați cu asemenea dihănii periculoase. Nu e păcat să cheltuiești o avere ca să plătești întîi mașina și pe urmă o leafă de profesor universitar unui pârlit de neamț, care să o conducă, în loc să mergi binișor cu trenul ca toată lumea cu scaun la cap? ― Mais voyons, Gogule, si c'est sérieux tu es plus que ridiculel 1 zise Nadina. Cred că-mi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unei vizite obligatorii de politețe. ― Gata! strigă triumfător deputatul. Mâine să te prezinți la Drapelul și să-ți începi serviciul. Întrebi de domnul Deliceanu, să nu-i uiți numele, el e directorul gazetei, și-i spui că vii din partea mea. Leafa nu e prea strălucită, dar mai târziu vom căuta s-o dregem. Titu Herdelea înlemni de mirare și de bucurie. De-abia putu articula câteva cuvinte de mulțumire și admirație. Lui Gogu îi plăcea să fie admirat. Când apăru și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
L-am dat gata. Zice: "Bine, coane Gogule, dacă mă iei așa nu pot să te refuz!" Nu putea spune admiratorilor săi că atunci când și-a înfipt mâna în buzunar a scos portotelul și a achitat anticipat pe șase luni leafa protejatului său, suma fiind contabilizată în registre ca donație din partea domnului deputat Gogu Ionescu. Eugenia îl îmbrățișă și-l felicită grațios, satisfăcîndu-i astfel pe deplin amorul propriu. Pe urmă amândoi făcură urări tânărului și-l poftiră la masă într-o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care trebuie să pice sau poți să-mi spui și mie! Titu îi spuse. Secretarul strâmbă din nas: ― Mhm... Ne înmulțim mereu. Avem mai mulți redactori decât cititori și totuși, dacă n-ar fi foarfecele, n-am putea ieși. La leafă e îmbulzeală, la scris codeală. Dar asta-i treaba direcției. Eu mi-am declinat de mult orice răspundere... Ca să se convingă, aruncă două cuvinte pe un petic de hârtie și trimise băiatul la administrație. Răspunsul sosi prompt și secretarul continuă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-l plaseze într-un loc de referent la Direcția Dobrogei! ― Și ce voi avea de făcut acolo? întrebă emoționat Titu, pe care Grigore îl aduse să afle direct vestea bună. ― Să te duci o dată pe lună și să-ți încasezi leafa! strigă Baloleanu jovial. Și altminteri să faci versuri, dacă mai poți! Sau să te însori, dacă poftești! Tânărul Herdelea roși, ca și când i-ar fi ghicit în suflet. Totuși avu prezența de spirit să riposteze: ― Cred că urarea aceasta ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai departe la Drapelul, cu același salariu, fiindcă ziarul are nevoie de serviciile lui. Cu o strălucire plină de încredere, Titu exclamă: ― De-acum nu-mi pasă de viață... Alaltăieri mă credeam în pulbere și azi iată-mă cu două lefuri!... Am noroc și pace!... Trecuse și pe la Tanța, să-i spuie ce noroc a avut. Fata l-a însoțit până la gară și-l aștepta la o cofetărie, în Calea Griviței, să meargă pe urmă să se bucure împreună toată ziua. Pe când
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
susținîndu-mă pe mine, un alb, căci Societatea era svarajistă și încerca să elimine pe ultimii funcționari străini, înlocuindu-i cu indieni. Postul era și mai important, și mai bine plătit, de la 250 la 400 de rupii lunar, ceea ce întrecea chiar leafa de reprezentant la "Noel and Noel". Aveam de lucru într-o regiune nesănătoasă și necivilizată, firește, însă dragostea mea de junglă ― cu care venisem în India și pe care n-o putusem încă satisface complet ― biruia. Am primit și am
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
a făcut-o pentru calitățile mele. Am fost întotdeauna conștient de spiritul meu constructiv, de energia mea de alb civilizator, de folosul meu pentru India. Când a aflat Harold, a ținut numaidecât să sărbătorim înaintarea mea în grad și în leafă printr-un mic banchet în "China-Town". Am invitat, fetele și am plecat cu două automobile, zgomotoși, bine dispuși și frivoli. Ieșind din Park Street și dând în Chowringhee Road, mașinile noastre s-au luat la întrecere, fiecare dintre noi urlând
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
data asta mare, o sută de rupii. Aveam banii la "Chattered Bank" și i-am dat cecul, încîntat că-l pot servi (bietul băiat nu-și plătise chiria de trei luni și nu mai avea ee să mai mănânce până la leafă), dar în același timp înfuriat că ajut un dușman al Indiei. Ajunsesem aproape șovinist și, după ce Maitreyi ne-a servit ceaiul și a întîrziat puțin de vorbă în camera mea, am încercat să aduc discuția despre Gandhi și despre revoluția
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
pe Maitreyi, că ea se abandonează tuturor. De ce ne spionează șofeurul, dacă nu o dorește, dacă nu speră că, într-o zi, să riște tot și să intre în camera ei, chit că ar fugi chiar în acea noapte, fără leafă? Îmi închipuiam lucruri cu desăvârșire absurde și sufeream cumplit, căci imaginația nu mă cruța o clipă, ci îmi filma cele mai chinuitoare amănunte. Eram incapabil să mă smulg dân această durere bolnăvicioasă de a vedea pe Maitreyi în brațele altora
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ai să mă iei de aici, și am să merg în lume, ai să-mi arăți și mie lumea... Începuse să se gândească serios la fugă, mai ales că eu îi mărturisisem că am economii importante la bancă, deoarece din leafa mea de 400 de rupii nu cheltuiam aproape nimic de când venisem la Bhowanipore. Într-o seară (era 16 septembrie), lui Chabù i-a fost rău pe când privea lacul, și am luat-o în brațe ca s-o întind pe-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sunt nevoit să mă mut, și refuză pe un motiv stupid: că nu mai sunt creștin! Că nu poate dormi cu un idolatru! Adevărul este că știe de acum totul, știe că nu mai am bani, nici speranțe pentru o leafă mare. D-na Ribeiro, care îmi vede cămașa murdară, a uitat acum tot binele pe care i l-am făcut, cu toată sărăcia mea. De-abia îmi dă un ceai când mă duc să-l văd pe Harold. Nu mai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai face pesmet, o mai pune-n ceai, o moaie și-o mănâncă cu lingura. Cu-atâta se-alege de la cumnată-sa. Și când trăia bietu Ilie, cumnată-sa tot așa toca, repede-repede, banii : La noi să vii în ziua lefii, Vico, să nu-ntârzii, că pe urmă-i prăpăd, zicea bietu Ilie. Și chiar așa, c-o săptămână înainte de chenzină, era lefteri, și tot umbla să-mprumute de colo, de colo. Oameni cu două lefuri și nu s-ajungea, ea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
noi să vii în ziua lefii, Vico, să nu-ntârzii, că pe urmă-i prăpăd, zicea bietu Ilie. Și chiar așa, c-o săptămână înainte de chenzină, era lefteri, și tot umbla să-mprumute de colo, de colo. Oameni cu două lefuri și nu s-ajungea, ea cum s-a ajuns ? S-a ajuns c-a fost mână de fier ! — Eu te admir, madam Delcă, ai toată admirația mea pentru felul cum conduci casa, îi spune Ivona. Ivona, când a zis o
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în capu-străzii și cum vine așa, lipa-lipa, ca ursu, mă apuca, dracu știe ce mă apuca. Dracu știe ce mă apuca, așa, din senin, că-mi venea să plâng. Ursuz, mut, rău de clanță cum e, da-n ziua lefii scotea banii dân buzunar și mi-i dădea toți în mână. Io-i număram, io-i împărțeam : care la chirie, care la televizor, care la cărbuni și la lemne. El săracu nu-și oprea nimic, atâta doar ce-i mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să fiu suspectat că aș fi omul cutăruia sau al cutăruia... Pentru că dacă am cele mai bune relații cu noul director din Minister, Vasiliu, nu însemnează că am depășit obișnuitele legături de colaborare profesională. Nici dacă mi s-a mărit leafa, nici dacă sunt dus pe teren la inspecții cu automobilul, nici dacă mi se cere mai des decât altora părerea... Toate acestea nu dovedesc de fapt nimic. Și ce importanță ar avea că tot postul acesta l-am ocupat și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la biserică să nu rămână bietele copile nemăritate, în căsuța aceasta de mahala unde se și jenează a-și lăsa cavalerii să le conducă, în vreme ce noi la Buzău continuam să fim cineva, chiar dacă se știa că scăpătasem... Niciun cuvânt despre leafa ta, pe care nu știe la cât s-o evalueze, neavând alte indicii decât acel œuf de Pâques de șocolată, de la Capșa, special adus pentru ea, sau cofeturile scumpe și nepotrivite de la Angelescu, atunci când, după o ceartă, te mustră cugetul
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
într-o altă vârstă... Mai nemulțumit încă decât de toaleta ei sunt pentru că o văd că se luptă cu uneltele de grădină. De ce să se istovească în asemenea treburi, când există un grădinar special angajat, pe care tot aceeași modestă leafă de profesor universitar îl plătește ? Firesc ar fi să merg s-o opresc, și totuși, amintindu-mi proasta ei stare generală de azi, ezit. N-ar fi deloc exclus ca într-un asemenea moment să descopere, cu logica specială a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de tură. De ce să mă puneți pe mine? Apoi aista o călcat strâmb și ne-o adus pagubă. Cum să-l mai ținem? Dacă îi așa n-am încotro. Bine, Toadere. De acum munca ta are să fie mai ușoară și leafa mai bună. Marți dimineață să vii la mine, să-ți spun ce ai de făcut. 144 Am înțeles. În săptămâna aceea i-a fost parcă mai ușor și vineri a avut ce pune în chimir. Și-a făcut socotelile, a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de război, armatele acestea te jefuiesc în timp de pace. Cauza tuturor acestor fapte este că ele nu merg la război decât pentru un singur lucru, pe care îl iubesc și care le face să lupte, și anume o mică leafă pe care o primesc, dar care nu este de ajuns pentru a le face să fie gata să moară pentru tine. Oamenii vor bucuroși să fie soldații tăi atâta timp cât nu porți război; dar, de îndată ce războiul începe, vor sau să fugă
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
14. Niște ostași îl întrebau și ei, și ziceau: Dar noi ce trebuie să facem?" El le-a răspuns: "Să nu stoarceți nimic de la nimeni prin amenințări, nici să nu învinuiți pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulțumiți cu lefurile voastre." 15. Fiindcă norodul era în așteptare și toți se gîndeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul, 16. Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: "Cît despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ambasadorii... Să li se taie ziua. Dar ziua s-a terminat. Nu-i nimic. O să le tăiem noaptea. Dar e inuman. Bine, cocoșelule, atunci, în compensație, le mai adăugăm două zile de muncă și câte 1.000 de dolari la leafă ca să se învețe minte! începem? Perfect. În ce vreți să vă ghicesc?Cafea, palmă, picior, ochiu stâng, contul bancar sau în bombonele? E posibil și-n bombonele? Da. Dar numai dacă sunt bine așezate pe colivă! Cum vom sta, madame
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
v-ajung vouă banii ăștia? ― Nu se ajung, dar ne mai strângem și noi. Când n-avem încotro, ne împrumutăm. Nu-mi răspunse nimic. Urmărea în sine firul unui gând care-l muncea. Într-un târziu, reluă: ― Măi, băiete, cu leafa ta n-ai să faci mare scofală; copilul vine și cere, mai vine al doilea, poate și al treilea și greutățile cresc. Eu știu ce înseamnă să ții o familie. ― Ce vrei să spui, tată? ― Taci și ascultă. Nu te
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
se dovedea plină de riscuri și cerea timp. Așa că, în ziua când mi-o aduse acasă, în loc să-i propun primejdiosul târg care s-ar fi putut să mă dea peste cap, i-am propus s-o angajez la mine, dublîndu-i leafa. Femeia primi bucuroasă luîndu-și obligația să-i aducă stăpînă-sii în loc pe... nevasta șoferului meu, în care aveam. Încredere deplină. Schimbul izbuti fără greutate și astfel, iată-mă prezent în casa Mihaelei cu ajutorul a doi ochi care vedeau tot ce se
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]