27,128 matches
-
decît pescuitorii în ape tulburi. Citind cartea lui Ștefan Cazimir am avut la un moment dat sentimentul că am încurcat paginile. Unele pasaje îmi dădeau un ciudat sentiment de déja vu, deși era evident că nu ajunsesem pînă atunci cu lectura la pagina respectivă. Intrigat m-am apucat să răsfoiesc paginile anterioare și astfel am constatat că unele judecăți, glume și jocuri de cuvinte (foarte bune de altfel, altminteri nu le-aș fi reținut) se repetă întocmai în mai multe articole
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
categorică respingere este Eugen Lovinescu. Reacția mea de respingere totală a cărților și ideilor lui Eugen Lovinescu a început cu mulți ani în urmă, într-o vacanță de vară la Vulturești, cînd am lecturat (s. n.) romanele sale Mite și Bălăuca. Lectura celor două romane lovinesciene a început într-o dimineață senină, nespus de frumoasă...” (de remarcat: Mihail Diaconescu nu citește, ca tot omul. El lecturează sau efectuează lecturi!). l După ce ne pune la curent de cînd i se trage „impresia foarte
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
de vară la Vulturești, cînd am lecturat (s. n.) romanele sale Mite și Bălăuca. Lectura celor două romane lovinesciene a început într-o dimineață senină, nespus de frumoasă...” (de remarcat: Mihail Diaconescu nu citește, ca tot omul. El lecturează sau efectuează lecturi!). l După ce ne pune la curent de cînd i se trage „impresia foarte proastă” despre E. Lovinescu, acest contemporan Sandu Napoilă, (ultraretrograd pînă hăt, la literatura daco-romană), plasează tezele despre imitație, sincronism și modernism „într-o fundătură plină de beznă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
a dat o interpretare magistrală întru totul convingătoare în volumul al IV-lea din monumentala sa O istorie a literaturii române (ediția a II-a, 1997)”. Îi atragem atenția admiratorului lui Ion Rotaru că a rămas mult în urmă cu lecturile (cît despre gusturi, e de bănuit că o preferă și azi pe Maria Cunțan lui Arghezi și Ion Barbu). l Dintr-un timp retrograd vin și unii colaboratori la seria nouă a „Argeșului”: în acest număr poate fi întîlnit Ion
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
repetă ca un leit-motiv, de neliniște, de exaltare, de solemnitate. Ele perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-am descoperit, am reținut în lectură diferența dintre spovedania largului viu al spațiilor din poezia Tinerețe (volumul În robia lor, 1926): „Să iau într-un apus de soare trenul de Constanța,/ Să te-oțelesc în băi de soare la Sorrento,/ Să-ți dau femei frumoase la
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
care pune nota reușitei artistice, în primul rând. Singurătatea alergătorului de cursă scurtă, romanul d-nei Gina Sebastian-Alcalay, apărut la Editura Albatros, este, la doar simpla ochire, un titlu polemic, răspunzând altuia, de largă circulație, dar cu grăuntele său enigmatic. La lectură, romanul se dovedește un amplu dosar al existenței unei femei, soție, văduvă, amantă, în dragostea de mamă, de partenerul regăsit, roman alcătuit din jurnale, epistole, narațiuni, cu întoarceri în timp, specie aparținând la fel de bine purei realități de-abia mascate, cât
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
a călcat în străchini, chiar în inima statului Israel și anume în calitate oficială, nu se poate să nu înmânăm diploma eroinei de cursă scurtă - acordând, totuși, dlui Iliescu scuza că se afla la prima eroare din viață! La sfârșitul lecturii, Șeherazada, pe portativul a trei meridiane, primește grația luminii solare! Gina Sebastian-Alcalay, Singur\tatea alerg\torului de curs\ scurt\, Editura Albatros, Bucure[ti, 2003, 634 pag.
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
puțin tabuizată a aluziilor licențioase. Exagerîndu-se importanța unui model de receptare intelectual-estetic (conform căruia se spun ghicitori ca exercițiu al minții și pentru plăcerea surprizei), a fost subevaluat mecanismul umoristic-manipulator: faptul că se spun ghicitori pentru a induce o falsă lectură, accentuată de tensiuni psihologice, și pentru a o anula ipocrit. Cam în același fel funcționează, ca forme ale folclorului urban contemporan, unele bancuri sau „cîntecele de tabără”: creînd premisele pentru rostirea unor cuvinte vulgare, obscene, pe care le evită prin
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
Ion Gh. Marinescu, Așa e la noi de Iubitu Zenobiu Stoicescu, „Regina” capetelor încoronate de Dragomir Magdin, plus curatele stupidități reproduse la Colțul elevului și Poșta redacției, ceea ce desigur îi va îndemna să persevereze pe nefericiții lor semnatari. Închei ușurat lectura revistei („Număr realizat cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor”), amintindu-mi o veche anecdotă. Un avion aterizează cu chiu-cu vai la destinație, după ce, pe tot parcursul, își zgîlțîise zdravăn pasagerii. Unul dintre ei îi spune pilotului: „- Vă mulțumesc pentru
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
Tudorel Urian În anul 1993, la vremea apariției primei ediții din Jurnalul de la Tescani, mulți se vor fi întrebat cu perplexitate după lectura cărții: „dar, în definitiv, de ce a fost exilat Andrei Pleșu la Tescani”? Societatea românească era împărțită temeinic în alb și negru, anticomuniști vs. (neo-, cripto-)comuniști, ecourile Pieței Universității și ale mineriadelor erau încă proaspete în memorie, iar din gazete
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
virtuozitate îi trebuie omului pentru a părea mai puțin decît este” (p. 12). În doar cîteva vorbe filozoful a deschis o nouă poartă de gîndire, a lansat o idee care va continua să pulseze în mintea cititorilor multă vreme după ce lectura cărții se va fi încheiat. Ca să nu mai vorbim de enunțurile eliptice, tip definiție, mici pastile în structura cărora se găsește încorporată substanța unor întregi tratate: „Muzica: o imensă cheltuială de precizie pentru a obține vagul” (p. 9). Poate părea
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
îți îngăduie să spui decît ceea ce, la un moment dat, se spune în tine, fără adaosul superfetatoriu al ingeniozității proprii. Fragmentul e onestitatea supremă a discursului” (p. 85). Scrisul fragmentat, condensat, eliptic al lui Andrei Pleșu obligă cititorul la o lectură interactivă. Enunțul judecăților sale (niciodată demonstrația nu e dusă pînă la ultima consecință) este pentru cititor o invitație la dialog, îl obligă la formularea propriilor sale opinii, convergente sau divergente cu cele ale autorului. Ne place sau nu ne place
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
Stimate Domnule Director, În „România Literară” din 11 Februarie 2003 am citit cu mult interes evocarea lui Cezar Petrescu „La o nouă lectură” scrisă de Alex. Ștefănescu. Fapt este că Cezar Petrescu scria mult și publica mult. Dar câteodată un autor poate cumpăra lumea unui cititor printr-o singură carte. Uneori însă poate cumpăra cea mai importantă lume a unui cititor: lumea copilăriei
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
a îmbarcat ca doctor pe o balenieră ce se îndrepta spre ținuturile arctice. Curînd a ajuns și în Africa. Toate pățaniile sînt povestite cu umor englezesc, vigoare, dar și - epoca obliga - cu o decență victoriană. Poate ar fi o plăcută lectură de vacanță și pentru cititorii de la noi. Arta elocinței Dominique de Villepin, ministrul de Externe francez, a publicat de curînd la Gallimard o carte de poeme de 800 de pagini, Eloge des voleurs de feu. Luc Ferry, colegul lui de la
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
ciuntite în primele ediții, Croh. a repus în circulație prin studiile lui mari creatori ca Rebreanu, Arghezi, Blaga, Ion Barbu. În ultima vreme, avea o mare deschidere pentru noile metodologii critice, precum în vol. Cinci prozatori în cinci feluri de lectură. Profitând de conjuncturi favorabile ține să menționeze pe bună dreptate S. Damian, Croh. i-a sprijinit să publice pe scriitorii dizgrațiați de regim, aproape toți ieșiți din închisori, ca Ion Caraion, Ion Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Leonid Dimov. Ultimul Croh
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
funcții de conducere În Uniunea Scriitorilor: secretară a Secției de Poezie (inițiatoarea Cenaclului Uniunii Scriitorilor „Gellu Naum“) În perioada 1999 -2002, membră În Consiliul de conducere a Uniunii Scriitorilor În , membră În Biroul Asociației Scriitorilor din București În 2002.Face lecturi publice În străinătate și primește numeroase burse. A publicat 15 volume de poezie, 10 volume de proza, numeroase traduceri. Printre cele mai importante premii primite se numără: · Premiul Uniunii Scriitorilor În 1980 pentru volumul de versuri „Opinii despre durere” · Premiul
La mulți ani, Nora Iuga!. In: Editura Destine Literare by Angela Baciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_321]
-
Celan și Ingeborg Bachmann, unde moștenitorii acesteia au interzis pur și simplu orice acces la urmele documentare ale respectivei relații. Nu întîmplător opinia lui Sigrid Weigel, care, în tratarea acestui important episod din viața ambilor poeți, recomandă o „etică a lecturii” refuzînd principial orice instrumentalizare a persoanelor „ca material pentru imaginația și curiozitatea cititorilor”, trece drept exemplu tipic pentru o atitudine criticabilă a exegezei, în care reconstituirea trăirilor prelucrate în textul literar este respinsă în numele unui scepticism metodic vizavi de „reducerea
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
a fost martorul nemijlocit al episoadelor pe care le-a descoperit apoi ca „infiltrate” în text. Chiar dacă precizează din capul locului că această cunoaștere a datelor reale nu se poate substitui interpretării, el nu găsește deloc superfluă o asemenea „anti”lectură a poemului, reconstituind geneza textului. Szondi știa foarte bine că, în cazul lui Celan, discuția are nuanțe mai dramatice - aceasta atît în relație cu așa-zisul „ermetism”, idee pe care, în ceea ce-l privește, poetul a respins-o tranșant, cît
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de aceea în analiza ciclului celanian Atemkristall un amplu comentariu. Cele două volume masive, în care Jean Bollack, prietenul lui Celan și al lui Szondi, și-a adunat și a sintetizat rezultatele a mai bine de trei decenii de permanentă lectură și interpretare a poeziei lui Celan 4), îngăduie pentru întîia oară o evaluare a măsurii în care sugestiile ocultate ale lui Szondi au evoluat către o adevărată „anti-lectură” a lui Celan, „anti-lectură” care, de altfel, a contestat încă din anii
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
ascunsă într-o sticlă aruncată în ocean, evocată de Celan, misivă care „undeva, cîndva, ar putea fi depusă la țărm”, ar fi, după Bollack, însuși mesajul poetului, de reconstituit în originaritatea sa și devenind pe această cale comprehensibil. Între ustensilele lecturii filologice se numără așadar „referința la persoană sau la o informație, la organizarea textuală, ce l-ar putea conduce pe cititor către o coerență inițial misterioasă” - adevărul pe care îl pretind poeți precum Celan îl constrînge pe cititor „să pătrundă
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
să pătrundă în orizontul celui care scrie”, să se „supună” textului în care este fixată voința „de a depune mărturie despre ceva anume”. Deoarece poemele transcriu o realitate „întunecată”, „oribilă” și, mediată de „viziunea arhisubiectivă” a lui Celan, o enigmatizează, lectura necesită deseori informații pentru a înțelege „gradul” și „modul” transfigurării poetice, în așa fel încît sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a parveni la nucleul de sens, percepția trebuie să fie adecvată „conținutului operei”, altfel spus să reziste
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
primă instanță textul”. Rezistența hermeneuticii față de includerea informației „exterioare” în interpretare îi inculcă lui Bollack chiar și bănuiala că, într-un anume sens, nu „se” vrea ca Celan „să spună, ceea ce spune”. Din amplul material furnizat de o mereu reînnoită lectură a poemelor, cele două cărți ale lui Jean Bollack edifică un sistem coerent de argumente, sistem prin care autorul își asumă, într-o dicțiune pe cît de savantă, pe atît de pasionată, responsabilitatea unei revizuiri profunde a bazelor exegezei celaniene
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
de savantă, pe atît de pasionată, responsabilitatea unei revizuiri profunde a bazelor exegezei celaniene printr-o atitudine radical modificată față de complexul biografic. Într-o scrisoare către Albrecht Schöne, - care ținuse să contrazică o remarcă a lui Celan cum că, pentru lectura textelor sale, o anume „cunoaștere prealabilă” ar fi dăunătoare -, Bollack preciza că, de fapt, poetul se referise la „opiniile curente” și la „falsele așteptări” ce ar stînjeni lectura, și nu la „materia” din care și-a creat dînsul poemele. El
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
deschidere către aleatoriu, către virtualitatea pură și indeterminată”, dezaprobată și de către Celan - căci „a spune adevărul înseamnă a vorbi despre tine însuți”. Pentru cititor, aceasta înseamnă că ori se știe „despre ce este vorba acolo, ori nu se știe”; dacă lectura conduce către „fapte”, rezultă că doar „cunoașterea faptelor” îi poate proba temeinicia. O lectură ce-și propune să reconsituie actul creator are nevoie de aceleași puncte de plecare, de aceleași referințe ca și poetul; „ele pot fi cunoscute și trebuie
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
spune adevărul înseamnă a vorbi despre tine însuți”. Pentru cititor, aceasta înseamnă că ori se știe „despre ce este vorba acolo, ori nu se știe”; dacă lectura conduce către „fapte”, rezultă că doar „cunoașterea faptelor” îi poate proba temeinicia. O lectură ce-și propune să reconsituie actul creator are nevoie de aceleași puncte de plecare, de aceleași referințe ca și poetul; „ele pot fi cunoscute și trebuie, în principiu, identificate de către cititor, prin reluarea continuă a celei dintîi lecturi, a operației
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]