681 matches
-
că urcam încet către balconul tău. Chiar tu îmi arătai drumul. Era, într-adevăr, foarte sus, deasupra orașului, chiar mai sus decât blocurile cele mai înalte. N-aș fi crezut, nu are mai mult de cinci etaje. De ce anume te lecuiește locul acela ? — Boala cea mai grea, șopti Ionuț, a lipsei de sens. E un fel de munte al fericirilor. Înțelegi multe... pentru totdeauna... Ionuț îi luă mâna într-a lui. Ochii lui roșii, încă traumatizați, se umeziră. — E boala cea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ea, dar Cosmina se întoarse încet, atât cât buzele lui să-i prindă abia colțul gurii. — Nu face asta, te rog, șopti fata. Nu înțelege greșit, de data asta nu e vorba de tine. Nici nu știa dacă se va lecui vreodată, dar nu era pregătită să încerce. — Într-un fel, mă simt vinovată că sunt femeie... Când simt anumite lucruri, îmi amintesc, în același timp, de altele, care se leagă. O să-mi trebuiască mult timp până să-mi treacă. Eu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de aproape : Fericiți cei care iubesc mai mult decât pot suferi. Fericiți cei care se fac auziți, vorbind cu buzele strânse. Fericiți cei care urcă și coboară în timp, ca pe un stâlp de lumină. Fericiți cei care, pe măsură ce se lecuiesc, se vatămă și, pe măsură ce se vatămă, se lecuiesc. Fericiți cei care pot să se roage, fără să ceară nimic pentru dânșii. Fericiți cei a căror lacrimă nu-i împiedică să vadă lacrima din ochiul celuilalt. Fericiți cei care pot privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
decât pot suferi. Fericiți cei care se fac auziți, vorbind cu buzele strânse. Fericiți cei care urcă și coboară în timp, ca pe un stâlp de lumină. Fericiți cei care, pe măsură ce se lecuiesc, se vatămă și, pe măsură ce se vatămă, se lecuiesc. Fericiți cei care pot să se roage, fără să ceară nimic pentru dânșii. Fericiți cei a căror lacrimă nu-i împiedică să vadă lacrima din ochiul celuilalt. Fericiți cei care pot privi în sufletul lor, fără a ști de care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
n-are cine citi... Zăpada începuse să se așeze. Cerul cobora în pămătufuri înstelate. Asfaltul, crăpat de frig, lăsa să crească iarăși copacii, din rădăcinile lățite ca niște tălpi, sub caldarâm. Zidurile vechi se ridicau din nou și pământul se lecuia de betegelile și spaimele adunate în vreme. De sus, lumea începea să se vadă în toată limpezimea ei, reîntregită, rotundă... Legătura de leuștean Simțea, pe măsura trecerii timpului, că tot mai puțin e ea însăși și tot mai mult numele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întrerupă, pentru a o ruga să aprindă lumina, ca să-i vadă buzele și să poată citi pe ele. Încuviința, din când în când, înțelegând că, de fapt, nu cu el vorbea. — Berti a avut dreptate, continuă Rada. Nu te poți lecui de ceva ce n-are chip și nume. De-asta te-am chemat, ca să mă conving că m-am vindecat. Nici măcar nu știu, poate că mâine-dimineață sau într-o altă dimineață, când o să mă trezesc, dacă o să mă pot răsuci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te-am chemat, ca să mă conving că m-am vindecat. Nici măcar nu știu, poate că mâine-dimineață sau într-o altă dimineață, când o să mă trezesc, dacă o să mă pot răsuci spre perete ca să adorm la loc înseamnă că m-am lecuit. Pavel Avădanei apucă sticla și-și mai turnă un păhărel, își simțea limba îngroșată de praf, parcă și fața i se înnegrise de praful de cărbune. — N-ai venit pentru mine. Rada se opri, căută în sertar un căpețel de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a sa, o percepție diferită asupra morții. Iaca mortu’ ! — Nu pare a fi un loc cu verdeață și odihnă, se aplecă Isaia, cercetând îndeaproape mâna desfăcută. — Parcă e pe vrutelea ? suspină Lucică, mângâind gâtul lung al Magdalenei. Marchiza, care se lecuise de sila față de orice atingere, îngenunche și-și puse palma stângă peste cea încolțită dintre gunoaie. — E de bărbat, socoti. Mâna dreaptă. — Cine-o fi ? întrebă Chisăliță. — N-auzi... veni și Iadeș. O fi tocmai mortu’ nostru... Isaia își făcu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mine s-a întâmplat deja... Nu văd nimic neterminat, al cărui capăt să fie în viitor. Ziua de mâine e atât de lipsită de speranță, încât viitorul pare a fi partea vinovată a existenței mele. Dacă mai ai câte ceva de lecuit, tot mai rămâne ceva pentru viitor. Rănile supraviețuiesc bătăliilor. Dacă am ști cu cine luptăm... Ții minte că acum ceva vreme m-au dat afară de la pizzerie ? Amintirea era dintre cele neplăcute, totuși Tili zâmbi. — Oamenilor le era frică de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
În luminile care îl multiplicau la infinit, îl pecetluiau și îl desferecau totodată, Maca se simți din nou liber. Strigă din toate puterile, din pieptul lui țâșniră, ca dintr-un grumaz retezat, toate blestemele ce puteau ajuta lumea să se lecuiască. Se căută prin buzunare și scoase peticelele de hârtie pe care notase sudălmile, înjurăturile și blestemele ce făceau să se des chidă chivotul legii. Pe măsură ce le citea, le arunca. Hârtiile se înălțau în adierile stârnite de flăcări și se roteau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Desigur, cărțile sunt un dar de la Dumnezeu, dar nu toate pot fi citite la o vârstă fragedă. Te iert de păcat. În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin. Câteva zile Tommaso rămase pe gânduri; părea că se lecuise de curiozitatea și dorința de a se cufunda în paginile cărților spre mângâiere și iluminare. Se preumbla în ceasurile libere, privea în jurul său oprindu-se asupra celor mai mici amănunte: observa felurimea ierburilor, a arbuștilor, a plantelor, a micilor animale
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în chiupuri de ulei, dar ceva îl oprise: un impuls contradictoriu îl împiedicase să-și ducă la bun sfârșit gestul nebunesc. Își închipuia flăcările înalte și necruțătoare devastând cu scrâșnetul lor vechile pagini manuscrise și primele ediții tipărite. Voia să lecuiască omenirea de frământări și probleme? Nu era altă cale decât să devină piromanul tuturor bibliotecilor, readucând lumea la începuturile sale, când gândurile, ideile, proiectele, sentimentele erau transmise prin viu grai, când se putea citi fără niciun fel de siluiri în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și nu mai vorbesc de riscul să-ți fie confiscată orice pagină scrisă. Se spune că te-ai aliat cu ocupantul străin, știai? Nu mă ating zvonurile și bârfele, m-am obișnuit cu lucruri mult mai rele. E-adevărat că lecuiești și durerea de cap fără unguente și medicamente, punând doar mâna pe capul bolnavului? Nu este un lucru imposibil. Dacă reușești să-ți eliberezi mintea de povara trudei, de griji și de gânduri, se poate găsi o cale pentru a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fără unguente și medicamente, punând doar mâna pe capul bolnavului? Nu este un lucru imposibil. Dacă reușești să-ți eliberezi mintea de povara trudei, de griji și de gânduri, se poate găsi o cale pentru a înlătura durerea și a lecui pe oricine. Dar de ce mă-ntrebi? Fiindcă de două sau trei zile nu mă simt prea bine, am ca o apăsare aici chiar pe frunte, și n-am reușit să-i vin de hac cu niciun fel de fiertură sau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fie scârbă de mine. Așadar, de ce sunt întrebat de ce mă mai tem acum?". Dar nu-i așa că te-ai deghizat? Și ai făcut magie și vrăjitorie în temnița de la Castel Nuovo? I-am ajutat pe mulți cu cunoștințele mele medicale lecuindu-i de durerea de stomac sau de cap punând în aplicare cele învățate la Padova și la Bologna pe când eram student; nu m-am ocupat niciodată de magie, este împotriva principiilor Bisericii și în contradicție cu crezul meu. Ți-a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și prea mult”.) „Plăcerile cele mai mari sunt cele mai scurte.” (Democrit) Noroiul de pe față Îl poți spăla, cel de pe inimă, ba. Într-adevăr, josnicia unor sentimente este expresia unei inimi răutăcioase sau răzbunătoare: „Obiceiul Învechit nu-i ușor de lecuit”.) „Chiar În plăceri se ivesc cauze de durere.” (Seneca) Explicația o dă Pliniu cel Bătrân: „Dacă abuzezi de ea, nu există plăcere care să nu ducă la dezgust”. Copilul până nu plânge nu capătă țâță. (Fără cerință nu este făgăduință
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cu "un certificat de desemnare". Se precizează în practica ceremonială obligativitatea ca moașa să-și aibă plata cuvenită, din care să nu lipsească acele bucăți de pânză numite "mâneci". Pentru explicarea obiceiului, legenda beneficiază de recuzita materială - pânza care a lecuit mâinile vătămate ale moașei (Crăciuneasa) - sau de recuzita spirituală - credința în posibilitatea intervenției satanice și schimbarea copilului. Legenda consemnează nu o dată semnificația aparte a mâinilor moașei, ca o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
judecăm așezat dupre glagoria noastră mioritică: ivriții în vremea cînd nu erau turbăcioși, și nu se îmbolnăviseră săracii de rapănul revelațiilor și damblaua vedeniilor, aveau cam aceleași comportamente sociale ca ceilalți oameni din jurul lor. Iar pentru oful de la lingurea se lecuiau cu o împărăteasă a cerului, adică divinitatea Iaho din reli- gia egiptenilor, pe care grecii faraoni au încondeiat-o Isis, după năravul lor de a greciza tot ce ieșea de sub penișoara sau pana dracului! Deși erau un grup etnic foarte
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cu cea a bolșevicilor cazari. Deci înțeleptul Moșe, ori a fost o născocire a rabinilor, ori era și el contemporan cu esenii din secolul ll î.e.n. cînd neamul ivrit s-a îmbolnăvit rău de revelație și nu s-a mai lecuit niciodată! Dar năravul lor mincinos și stricăcios a fost sădit de multă vreme, pentru că scrierea lui Mica la 3,5 ne atenționează asupra acestei tagme de lepre urlătoare: Așa vorbește Elohim despre proorocii care rătăcesc poporul, care dacă au de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
importanță nici pretenție artistică". În rest, autorul empiric trăiește în obișnuit ("am guturai în chept, pe care-l combat cu bravură cu toate armele din arsenalul meu [...]: bere rece, cafea fierbinte, jamaică") însă ca ființă de hîrtie nu se poate lecui nici în perioada berlineză a confortului material și familial, a epicureismului gastronomico-bahic și lenei orientale, de intratabila sa eratofobie: inventariază împreună cu Zarifopol greșelile de tipar descoperite în ziarele primite din țară, ziarului Opinia din Iași îi solicită respectarea întocmai a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dreaptă, face trei metanii, "în contra curgerii apei", aruncă în undele apei cu pâine și cu sare, ia apă binecuvântată de pâine și sare, cu oala cea nouă, rostind: "Apă curgătoare, / Eu te sorocesc / Tot cu pâine și cu sare / Să lecuiești pe cutare / Din cap până-n picioare, / Cu leac, / Cu sănătate și veac".58 Apa umanizată are și leacul frumuseții, care poate fi dobândit prin puterea cuvântului: "Apă albă pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac eu junilor / Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru a pune în evidență datum ul vieții: "Foaie verde și-o lalea, / Maică, măiculița mea, / De ți-a fost dragă lumea, / La urât nu mă-ndemna! / Decât cu urâtu-n casă, / Mia bine cu boală-n oasă; / De boală te lecuiești, / Cu urâtul nu trăiești, / Nici aici, nici în alt loc, / Viață fără de noroc! / Că străinu-i tot străin / De i-ai face apa vin, / Negru-i, negru, pământul, / Dar mai negru-i urâtul, / De pământ te poți spăla, / De urât nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de lapte / și alta de venin; / cel de-a băut laptele s-a săturat, / cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, / iar cel cu veninul a crăpat; / așa să chiară pociturile din post, / pân-ntr-o clipă să fie lecuit / și să rămâie ca pomul înflorit."316 Metamorfoză a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre anotimpuri. Astfel, cucul, care prevestește primăvara, la Blagoviștenie, imediat după echinocțiul de primăvară, se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
duce la ciroză, miocardită alcoolică, dereglări psihice și scăderea intelectului și a capacității de muncă, psihoze, delirum tremens (nebunia alcoolicului). Dacă "bolnavul" este animat de bune intenții și are suficientă energie și voință, atunci dispune de șansa de a se lecui de asemenea patimă. Tratamente populare Deși un cunoscut proverb spune că beția o vindecă doar sapa și lopata (moartea), În medicina populară există unele remedii de vindecare a alcoolismului, verificate de-a lungul vremii: Ceaiuri din pedicuță, cornișor sau brădișor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mișcarea muncitorească ieșeană, prilej pentru studierea psihologiei mediului urban. Trimis, în timpul revoluției din Rusia, la Odessa spre a cunoaște realitățile revoluționare, e șocat de abuzurile și nedreptățile săvârșite în numele idealului socialist. Dezvăluindu-le într-o adunare, e închis fără judecată. Lecuit de revoluție, evadează și trece în țară, dar, învinuit de spionaj și acțiuni împotriva statului, e trimis la ocnă, unde își găsește sfârșitul. Pentru realismul înfățișării scenelor barbare ale revoluției ruse, romanul avea să fie interzis în 1946. Compus sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]