1,571 matches
-
caracterul compozit, fiind incluse aici și articole, eseuri sau editoriale de politologie, sociologie (semnate de Andrei Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Elena Ștefoi ș.a.), pe lângă cele literare propriu-zise. Cronica literară este ținută de Cristian Moraru și de Ion Bogdan Lefter, alături de ei scriind și Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu, Mircea Vasilescu. Versuri publică Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Mariana Marin, Simona Popescu, Florin Iaru, proză - Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Sorin Preda, George Cușnarencu, Nicolae Iliescu
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
schimbările de accent aduse de noua generație „se cer reconsiderate nu doar din punct de vedere estetic, dar și din cel politic și moral” (2/1990), mai mulți invitați vorbesc despre Cenaclul de Luni (Nicolae Manolescu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, 3/1990), iar Ion Bogdan Lefter prezintă câteva amintiri despre un proiect privind un „roman colectiv” (13/1990) ș.a. În încercarea de a găsi modelele estetice ale generației, se repune în discuție canonul literar postbelic. Se reiau astfel
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
cer reconsiderate nu doar din punct de vedere estetic, dar și din cel politic și moral” (2/1990), mai mulți invitați vorbesc despre Cenaclul de Luni (Nicolae Manolescu, Mircea Cărtărescu, Ion Bogdan Lefter, Bogdan Ghiu, 3/1990), iar Ion Bogdan Lefter prezintă câteva amintiri despre un proiect privind un „roman colectiv” (13/1990) ș.a. În încercarea de a găsi modelele estetice ale generației, se repune în discuție canonul literar postbelic. Se reiau astfel, „dosarele” Leonid Dimov (Cristian Moraru, 18, 19/1990
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
proiect privind un „roman colectiv” (13/1990) ș.a. În încercarea de a găsi modelele estetice ale generației, se repune în discuție canonul literar postbelic. Se reiau astfel, „dosarele” Leonid Dimov (Cristian Moraru, 18, 19/1990) și Mircea Ivănescu (Ion Bogdan Lefter, 13/1991), scriitorii avuți în vedere fiind socotiți pionieri ai postmodernismului românesc datorită formulei lor poetice sensibil diferite de cea metaforică a generației ’60. Analizați cu atenție și reevaluați sunt și prozatorii Școlii de la Târgoviște, în special Radu Petrescu și
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
sunt și prozatorii Școlii de la Târgoviște, în special Radu Petrescu și Mircea Horia Simionescu. O altă țintă a publicației este introducerea în câmpul literar românesc a scriitorilor din diaspora. Astfel, apar interviuri cu Virgil Ierunca și Monica Lovinescu (Ion Bogdan Lefter, 16/1990, Mariana Marin, 24, 25/1991), cu Paul Goma (Mariana Marin, 13/1991), Dumitru Țepeneag (12/1990, 29/1991) ș.a. Există numere dedicate recuperării unor scriitori ca Paul Goma, Mircea Eliade (20/1992), Petru Dumitriu (27/1990) ș.a. Pe parcursul
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
de-a latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Scribul și retorul, RL, 1989, 2; Al. Tănase, Povestea vorbei, RL, 1989, 23; Ion Bogdan Lefter, Trei glose la „penumbra”, „22”, 1992, 17; Țeposu, Istoria, 178-180; Dan C. Mihăilescu, La demontat utopii, „22”, 1996, 1; Liviu Andreescu, Post-relativisme, „22”, 1998, 31; Ion Bogdan Lefter, Un model explicativ al lumii postmoderne, „22”, 1998, 31; Spiridon, Interpretarea, 146-149
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
RL, 1989, 2; Al. Tănase, Povestea vorbei, RL, 1989, 23; Ion Bogdan Lefter, Trei glose la „penumbra”, „22”, 1992, 17; Țeposu, Istoria, 178-180; Dan C. Mihăilescu, La demontat utopii, „22”, 1996, 1; Liviu Andreescu, Post-relativisme, „22”, 1998, 31; Ion Bogdan Lefter, Un model explicativ al lumii postmoderne, „22”, 1998, 31; Spiridon, Interpretarea, 146-149; Petraș, Panorama, 212-213; Mircea Iorgulescu, Scrieri intermediare, „22”, 2002, 652; Luminița Marcu, Rafinament și umor, RL, 2002, 27; Irina Marin, Umanism postmodern, RL, 2003, 21. D.C.M.
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
Peter Motzan, Czernowitz. Jüdisches Städtebild, „Südostdeutsche Viertelsjahres Blätter”, 2000, 4; Edgar Reichmann, Voyage en Célanie intérieure, „L’Archie”, 2001, 519; Henri Zalis, Paul Celan în viziunea exegeților europeni, CNT, 2002, 4; Marin Mincu, „Meridianul” lui Paul Celan, „Cotidianul”, 2002, 3168; Lefter, Critică, 340-342; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 125-126. V.D.
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
Moțoc, redactor-șef al revistei „Tomis”, și Aurel Rău, redactor-șef al revistei „Steaua”. Mai colaborează cu versuri Ioana Diaconescu, V. Filip, Haralambie Țugui, cu proză, D. R. Popescu, N. Breban, Ștefan Oprea, iar cu eseuri, Constantin Coroiu, Ion Bogdan Lefter ș.a.; cronici literare scriu Al. Dobrescu, Al. Călinescu, Mihai Iordache ș.a. Sunt susținute continuu rubricile „Eminesciana”, „Sadoveniana”, „Maioresciana”, aici fiind publicate contribuții semnate de Constantin Ciopraga, D. Vatamaniuc, Eugen Simion, Cornel Ungureanu, Ilie Dan, Virgil Cuțitaru ș.a. Gh. Bulgăr trimite
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Thomas Wolf, Privește, înger, către casă, București, 1977; Kurt Vonnegut Jr., Fii binecuvântat, domnule Rosewater, București, 1980; Dylan Thomas, Fiicele Rebecăi, București, 1982; Ken Kesey, Zbor deasupra unui cuib de cuci, București, 1983; Dorin Tudoran, Viitorul facultativ, pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1999. Repere bibliografice: Virgil Nemoianu, Anatomia Balenei albe, „American Studies International”, 1983; Adrian Marino, De ce anti-mimesis? JL, 1990, 50-51; Cristian Moraru, Intelectual Diaspora and Critical Spirit, „Romanian Review”, 1990, 4; Virgil Nemoianu, Filologi români în America, RL, 1991, 3
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
27; Iulia Popovici, Un poet despre poeți, RL, 2000, 29; Bucur Demetrian, Poetul „cămătar al timpurilor noi”, R, 2000, 11; Victor Sterom, „Bună dimineața, Vietnam”, TMS, 2000, 11; Cistelecan, Top ten, 138-140; Daniel Corbu, Generația poetică ’80, Iași, 2000, 44-48; Lefter, Scriit, rom.’80-’90, I, 166-168; Manolescu, Lista, I, 342-355; Pop, Viață, 176-181; Popa, Ist. lit., II, 617-618; Dan Cristea, Portret de poet: Traian T. Coșovei, CL, 2002, 4; Marius Chivu, Coșovei était un autre, RL, 2003, 23; Ioan Holban
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
I, Brașov, 1996; Cu garda deschisă, Iași, 1997; Introducere în teoria literaturii, Chișinău, 1997; Istoria didactică a literaturii române (în colaborare), Chișinău, 1997; În căutarea referinței, Pitești, 1998; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; Reducerea la scară, Pitești, 1999; Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2002; Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei), Cluj-Napoca, 2003; Mecanica fluidului, Pitești, 2003; Introducere în teoria literaturii, Chișinău, 2003. Antologii
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
1984, 5; Mircea Mihăieș, Autocritica, O, 1984, 38; Mircea Scarlat, Spectacolul tinereții dezlănțuite, AFT, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, F, 1984, 10; Cristian Livescu, Două studii despre Emil Botta, ATN, 1984, 12; Țeposu, Istoria, 195-197; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 176-178. I.B.
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 86-107; Dicț. esențial, 49-52; Gheorghe Grigurcu, [G. Bacovia], RL, 2000, 30, 43-44, 2001, 20; Eugen Simion, Introducere la George Bacovia, Opere, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001; Marilena Donea, George Bacovia. Biobliografie, Bacău, 2001; Ion Bogdan Lefter, Bacovia - un model de tranziție, 2001; Popa, Ist. lit., I, 1133-1134; Constantin Trandafir, Poezia lui Bacovia, București, 2001; Andrei Iustin Hossu, Cuvinte despre Bacovia sau Revelațiile unui veac, SUA, 2001; Theodor Codreanu, Complexul bacovian, Iași, 2002; V. Fanache, Bacovia în
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
105-106; Nicolae Oprea, Scutul sau oglinda poetică, „Calende”, 1994, 3; Gheorghe Grigurcu, Zburătorul poet, CNT, 1994, 4; Dan Cristea, Un alt optzecist, LCF, 1995, 3; Robert Ștefan, Oglinzile scutului, O, 1995, 5; Eugen Bunaru, Pariul cu poezia, O, 1998, 2; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 56-58; Grigurcu, Poezie, I, 104-111; Nicolae Diaconu, În voia literaturii, Târgu Jiu, 2000, 153-155; Petraș, Panorama, 127. C.H.
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
Lovinescu, Iași, 1999; Dragostea e un Trabant, București, 2003. Repere bibliografice: Ioan Lascu, Povestiri neverosimile cu final verosimil, dar și invers, TMS, 1998, 7-8; Dan C. Mihăilescu, Evadând în ficțiune, „22”, 2000, 4; Daciana Branea, Arca fantastică, O, 2000, 1; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 50-60; Cătălin Constantin, Călătorie cu un Trabant australian, RL, 2003, 16. D.C.M.
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
lumii evocate, cât și al stilului. Apariții fragile, suflete necăjite, candide, personajele lui B. sunt dezarmate, incapabile să se apere, chiar dacă realizează distanța dintre iluzii și josnicia vieții. Prin bătrâni slăbiți și oropsiți (Mătușa Anița), prin nebunul cu ochii curați (Lefter) și cățelul chinuit (Mutul), prin cruzimea inconștientă (Nepotul), autorul urmărea nu doar să trezească mila, ci să zugrăvească „acele dureri abia simțite” de care vorbea Guy de Maupassant. De aceea, numeroase personaje sunt copii (Ionică, Fetița doctorului), prozatorul evocând, în
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
din lumea porturilor, îngr. și pref. Virgiliu Ene, București, 1975; Jurnal de bord. Datorii uitate. Prințesa Bibița. În Deltă. Schițe marine din lumea porturilor, îngr. și postfață Mircea Braga, București, 1981; Europolis și trei nuvele, îngr. și pref. Ion Bogdan Lefter, București, 1985. Repere bibliografice: Sanielevici, Cercetări, 41-47; Ibrăileanu, Opere, II, 255-257, III, 54-57; Ralea, Scrieri, II, 119-121, 432-434, 440-441; Sadoveanu, Cărți, II, 148-150; Lovinescu, Scrieri, V, 94-96, VI, 193-194; Vianu, Opere, III, 48-50; Călinescu, Cronici, II, 207-210, 438-439; Arghezi, Scrieri
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
22; Valeriu Cristea, Realism critic, CC, 1990, 1; Gh. Perian, Un roman al vieții particulare, VTRA, 1990, 6; Adriana Babeți, Dioptrii, O, 1990, 7; Gabriela Omăt, Personaj și persona, VR, 1990, 6; Țeposu, Istoria, 155-156; Dicț. scriit. rom., I, 284-285; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 63-65; Alex. Ștefănescu, Întâlnire cu literatura bună, RL, 2001, 8; Adriana Babeți, Ada & companionii, O, 2001, 4; Gabriela Glăvan, Kinoparadisurile artificiale, O, 2001, 4; Ilinca Ilian, Ordine versus entropie, O, 2001, 4; Mircea Iorgulescu, Lectură
BITTEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285751_a_287080]
-
nume nu poate purta un bonet. Dar să lăsăm astea. E inexactă afirmarea d-lui C. A. Rosetti că numai pe una în toată România o cheamă Libertatea. E plină lumea de numele grecesc Eleutheria, care e identic cu Libertatea. Lefter și Lefterii cât păru-n cap. D. C. A. Rosetti n-a inventat nici la 1848 nimic nou. N-a făcut decât să traducă numele Lefteria din neogrecește în românește, precum făcea și cu versurile în Ceasurile sale de mulțumire
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în fericita înviare a națiunii la 1848, i s-a dat numele de "Libertate - sofia " Aceasta este absolut inexact. Sunt o sumă de femei în România pe cari le cheamă Eleutheria și o sumă de oameni pe cari [îi] cheamă Lefter. Și acesta este singurul nume pe cari un grec putea să-l dea fie-sei, pentru că numai un grec poate avea imprudența să dea un asemenea nume de vreme ce romanii erau de felul lor satirici, ca și românul, și unui om care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o anumită probabilitate de a fi inclusă în eșantion, probabilitate diferită de zero, care poate fi cunoscută a priori. Practic aceasta înseamnă că fiecare unitate a populației trebuie să aibă aceeași șansă ca toate celelalte de a figura în eșantion (Lefter, 2004, 132). În mod normal, la acest tip de eșantionare, ar trebui să folosim cadre de eșantionare, adică să extragem populația care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de eșantionare, adică să extragem populația care va fi intervievată de pe liste care pot să fie puse la dispoziție fie de către Direcția de Statistică, fie de către Poliție. Figura nr. 3.4: Metode de eșantionare și caracterizare a populației cercetate Sursa: Lefter, 2004, 133 3.6.1. Eșantionarea aleatoare simplă În cazul acestei metode, fiecare individ are aceeași șansă de succes și șansele de succes ale diferiților indivizi sunt independente. Principalul avantaj constă în faptul că rezultatele obținute pe baza ei pot
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare Aceste procedee de eșantionare presupun necunoașterea probabilității de includere în eșantion a indivizilor colectivității. Selecția persoanelor are un caracter arbitrar, subiectiv și se bazează pe judecata personală a cercetătorului presupunând o "alegere rezonabilă". (C. Lefter, 2004, 132). 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare Se utilizează cu rezultate bune numai în cazul în care populația de referință este omogenă. Rezultatele obținute sunt, în acest caz, puternic afectate de intuiția operatorilor de anchetă în ceea ce privește asigurarea reprezentativității eșantionului
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
C., Voineagu, V., (1995), Statistica pentru Managementul Afacerilor, Editura Economică. Kim, Jae-On, Mueller, Charles W. , Introduction to Factor Analysis. What it is and how to do it, Sage Publications, California. Kurtz Norman R, (1982), Introduction to social statistics, Mcgraw-Hill, Boston; Lefter, Constantin, (2004), Cercetarea de marketing. Teorie și aplicații. Editura Infomarket, Brașov. Ludușan, N., Voiculescu, F., (1997), Măsurarea și analiza statistică în Științele Educației, Editura Imago, Sibiu. Mărginean, Ioan, (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, București. Mohr Lawrence B, (1990), Understanding
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]