4,107 matches
-
dascălii îngînau partea lor,/ mă uitam cum cad bulgării peste tine/ și mă miram cum nu mor.// Tata plîngea, dar trăia mai departe,/ lacrimile mamei erau secate,/ copiii tăi nu știau încă să plîngă,/ vîntul nu știa peste ce bate.// Legăna crucea de lemn pe care scria/ că te-ai dus la treizeci și trei de ani ne-mpliniți/ cu liniștea cu care legăna/ crîngul de pomi înfloriți.// Îmi amintesc bine, tu erai singură/ în cenușiul mat al humii,/ eu însămi stam la
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
mai departe,/ lacrimile mamei erau secate,/ copiii tăi nu știau încă să plîngă,/ vîntul nu știa peste ce bate.// Legăna crucea de lemn pe care scria/ că te-ai dus la treizeci și trei de ani ne-mpliniți/ cu liniștea cu care legăna/ crîngul de pomi înfloriți.// Îmi amintesc bine, tu erai singură/ în cenușiul mat al humii,/ eu însămi stam la capul tău/ ca la celălalt capăt al lumii.” (Atunci am înțeles.) Ambele texte sînt excepționale, dar fiecare în alt fel, prin
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
substituit prin evidența, la scara de 1/1, a ceea ce se întîmplă în realul diurn. Iată: preotul cîntă slujba „obișnuită”, dascălii îngînă „partea lor”, bulgării cad în groapă, tatăl plînge, lacrimile mamei sînt secate, vîntul bate. Crucea de lemn se leagănă puțin, dar nu mai e nici o semnificație de adîncit aici. Pe ea scrie realitatea: „treizeci și trei de ani ne-mpliniți”. Tabloul acesta îngrozitor, de mare sugestivitate vizuală (nu muzicală, ca în Sora mea dusă de ape), este și un cadru cinematografic
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
le Valerian, d[umnea]v[oastră] ați văzut copii pe care îi ia bunicul în brațe și îi mângâie, dându-le acadele. Ei bine, după ce mănâncă totul, cu buzele lor crude, după ce își suge și degetele, după ce bunicul l-a legănat pe genunchi, s-apucă să-l tragă de musteți, de barbă, să-i înroșească obrajii cu mânuțele lui, să-l zgârie. Copiii au unghii mai mari decât oamenii în vârstă. Ce vreți să le faceți dșomnuțle Valerian? Copiii care știu
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Primele cadre îi surprind pe Karel Pavek (Marián Labuda), șofer pe autocamion, și pe prostul satului, Otik Rakosnik (Janos Ban), însoțitorul acestuia, în deambulația matinală către autovehicul cu o invidiabilă punctualitate. Cuplul este remarcabil, șoferul este rotofei și calcă apăsat legănând o servietă, Ottik este înalt și slab ca un țâr și merge săltat încercând să-și potrivească pașii după ritmul imprimat de șofer. Mișcarea ordonată, animată de un entuziasm real în cazul lui Ottik, și de unul aparent în cazul
Viața la țară cu Jirí Menzel by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3517_a_4842]
-
din obiecte atent alese. Obiecte cu parfum și cu stare. Care obligă, și ele, ca jocul tuturor să aibă sens. Și ținută. Iluzia poate să apară într-un minut. Oriunde. Lacul se poate învolbura la picioarele noastre printr-o pînză legănată în sus și-n jos de mîinile actorilor și luminată inteligent de felinarele din case, găsite fără efort. Veiozele sînt lumini pentru scenă. Budoarul Arkadinei este la o atingere de umăr. Ca și Dorn, doctorul, cel dintîi prins de vraja
Puțin după asfințitul soarelui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3742_a_5067]
-
însorit, era neobișnuit de cald, pentru vremea aceea. Iar își puse Zinaida capotul ca flacăra focului și bluza frumoasă, iar n-o duse mintea să se îmbrace mai sărăcăcios. Își legă basmaua roz care nu ținea de cald și traversă, legănându-se, bulevardul. În apropierea bisericii era mai multă lume decât data trecută; cât despre cerșetori, erau o mulțime, înșirați în linie dreaptă. Zinaida merse mai aproape de ei, dar nu chiar aproape de tot - se simțea stânjenită. Avea acum în minte că
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
lupilor” vin, cred, de la Vasko Popa. Cum satul lui Slavomir Gvozdenovici e așezat pe malul Dunării, mai multe poezii vor fi scrise „de un locuitor al râului”. Iată una dintre ele: „respir goliciunea liniștită a râului/ în zâmbetul tău se leagănă cuiburi de pești/ și tremurul bărcii/atingerea nisipului mă împrăștie-n noapte/pe val amorțesc fresce și iubite/cu strigătul matern pe buze//cineva-mi sustrage din nou poezia /din vârtejul grădinii/să fie paznicul înveșmântat în albastru/cel care
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
întâlnesc cu cele închinate tatălui sau bunicului. El e pe urmele tatălui: „dimineața mă trezesc fericit/ calc în fiorat pe urmele tale”. Apar, ca în poeziile tradiției slave, și Mustățile bunicului: „peste una din ele întinde arcul vechi/cu cealaltă leagănă orașe împărătești/din una ies pui de șoim/ cu cealaltă stăvilește nori negri//atâta vreme cât dăinuie/nici zmeul din povești n-o să ne poată înghiți”. Așezat în oraș, se dorește la țară „în preajma casei grădina bunicului/în care albinele coboară după
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
trei grupări distincte: cei cinstiți și inteligenți, care au râs, membrii de partid inteligenți, care s-au supărat, membrii de partid cinstiți, care n-au înțeles nimic. Ferocitatea membrilor unei grupări politice depinde de amploarea iluziilor în care s-au legănat înainte de a ajunge la putere: pornirea lor către crimă și minciună se hrănește din generozitatea himerelor de altădată. Problema lucidității și a probității militanților cu vocație extremistă se pune în termeni gravi și abrupți. Dar în fond, cu câteva minime
Arta posibilului și inconștientul politic by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/3837_a_5162]
-
trimis probabil e happy day parcă” (p. 5); „tu ai stat puțin mâine la lucru” (p. 6); „ai spus că mâinele mele frumoase sunt” (p. 7); „și parfumul apăruse că nu era înainte” (p. 8); „mă clătinam parcă dragostea mă legăna” (p. 9) și așa mai departe. În doar douăzeci de pagini de text sunt cuprinse de două ori pe-atâtea asemenea ciudățenii. Formidabil mi se pare amănuntul că aceste disonanțe nu afectează totuși curățenia ansambului. Poemele din Google translate: Ștefan-Vodă
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
masă e echivalentă cu zeci de mii de galaxii, și despre a cărui natură e inutil să ne întrebăm, fiindcă oricum nu vom primi răspuns. Acestor rotiri, rostogoliri și balansuri cosmice nu li se poate găsi un punct fix. Ne legănăm printre vîltori și clătinări gigantice. Cînd fizicianul francez Leon Foucault și-a pus pendulul în mișcare sub cupola Panteonului din Paris, intenția lui era să dovedească că Pămîntul se învîrte în jurul axei sale, detaliu confirmat de constatarea că planului vertical
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
suntem departe/ de orașul cu clocotul lui de păcate,/ de izul lui negru de moarte,/ de literatură și luciditate” (Vacanță). Evocată într-o cadență înrudită cu cele ale lui Radu Stanca, Doamna muză a bardului aduce o muzicalitate grațios-elegiacă: „-Doamnă legănată-n visuri și berline/ cît de trist răsună pașii tăi în mine.../ Lasă-i să coboare și să-și facă drum/ prin pajiștea coclită a inimii de scrum” (Poem). Urmează un poem capital, Turnul, simbol al descompunerii din ce în ce mai limpede asumate
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
petreceam vacanța în Anglia aproape în fiecare vară - după ce Dinu nu a mai fost. De obicei Pia mă aștepta la aeroportul Heathrow și străbăteam cu automobilul Anglia și Țara Galilor, cu drumurile străjuite de castanii înfloriți și salcâmii din care atârnau legănându-se - ciorchini de flori galbene. Căsuța lui Toni o vedeam de departe, ca un vapor alb printre valurile imense ale dealurilor. Îmi intrase în suflet acea căsuță înconjurată de grădina cu rododendroni cu coroanele ca largi crinoline înflorite mov, trandafirii
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
o solidaritate cu cei din RSR care nu puteau nici atât . Vasile Mănuceanu era un scriitor de o sensibilitate intelectuală deosebită, Îl iubea toată lumea, În comparație cu neuropatologul Ovidiu Vuia, cu inteligență și condei Laser, ce spulbera pe mulți, pe mine când mă legăna când mă dădea de pământ. Ion Caraion era de asemenea o prezență distinsă. Îi păstrez scrisorile, scria frumos, ordonat dar tremurat, Îl dobora ciroza contractată În minele de plumb de la Baia Sprie din timpul detenției politice. La urmă a venit
CURENTUL DE LA PAMFIL ŞEICARU LA ŞTEFAN STRĂJERI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Journalistic/99_a_395]
-
specifică reprezintă de fapt suportul științific al cuvântului DOR. Mâncarea de la mama de acasă este unică pentru că are În ea, pe lângă elementele materiale, vizibile, impregnate cu vibrația pământului țării și energia invizibilă a mâinilor mamei, acele mâini care ne-au legănat și ne-au alinat durerile copilăriei. Emigrarea, părăsirea locurilor natale, nu este un fenomen nou, datează de secole. Este evidențiat statistic că femeile au avut și au Încă o putere foarte mare de adaptare În alte locuri, pentru că, În istoria
O întâlnire la...nivel înalt!. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/99_a_397]
-
tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-au lăut l-au înfășat /fluture în sfânt altar/ și l-au dat la închinat trecut pe la subțioară de fecioară în altar. Buzele de schitmonah umblau sânul
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
soarele mă pătrunde Ca să-mi răsară Dintre pleoape în zori, Ca și pe ea Vântul mă răscoală Și mă face valuri Și nori, Ca să curg în izvoară, Ca să mă-ntorc În fiecare undă de cerneală În stare să poarte, Să legene și să ascundă În giulgiurile albăstrii Corăbiile moarte Și sepiile vii. Fără să știe Evident nu seamăn Cu nici unul dintre acești torcători de cuvinte Care își croșetează din ele Cariere și glorii, Deși mă mișc printre ei Și ei îmi
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
etrusc, biblioteci în templul Soare-Apune De pe pământ răsunau coruri antice ortodoxe litanii oratorii cu schije în sânge cantate ale deținuților din Dachau arii madrigale libații ale amazoanelor vikinge Trei vise avui (Pe Nil? Pe malul Volgăi? Pe sub pod de Bahlui?) Legănat de fregata natală văzui în adâncuri: se înălța, în apele roșii, o colosală clepsidră de Cuvinte cu miezul ca lava lavelor, fierbinte Hartă veche, de Ev Mijlociu părea inima mea străpunsă de sulițe, de lănci, de halebarde - abia își mai
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
un câine orb. Pe umăr, marele grec purta un fel de corb Se opri în fața Templului-Carte. Îl luă în mâini și îl înălță spre lumină Prin văzduh zburau roiuri de litere cifre, silabe, sintagme, versuri, versete, pasaje. Întreaga urbe se legăna ca o verticală umbră de chiparos pe colina Asissi, se desfăta precum o meduză într-o noapte chopiniană, lehuză Foile se desprindeau de cotor. Militarii, soldații culegeau risipitele pagini Apoi, în reverie, rosteau poeme de Ana Blandiana de Mihai Ursachi
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
2005 Odă transilvană Viața literară transilvană - Litere de sânge și de foc, Mângâieri pe o străveche rană De prea mult noroc și nenoroc. Răstignit în lemn și plumb - Cuvântul E și lance, dar e și colind... Mă trezesc în noapte legănându-l Când iluzii iarăși se aprind... Zorii reci mă cheamă la trezie Și mă prind de umeri să le spun Ce mi-ai dat, Ardeal bătrân, și mie, Și din câte daruri să te-adun? Vinovat, dator pe-o viață
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
seminții descrisă în fel și chip doar după ce a venit și-a trecut cu neștiința pre neștiință călcând întorcând lumea pe dos schimbând repede ceea ce păruse tuturora de neschimbat dintotdeauna poveștile se dislocă una pe alta mi-e sete mă leagănă zgomotul unui picamer undeva în preajmă s-a trezit la viață medievalul mușuroi de furnici zgândărit două ceasuri cu mouse-ul Linii și bețișoare Îmbrăcată petriț amețită de cețuri a trecut încă o dată măreția veacului nostru pe sub geam zgâlțâindu-i zăbrelele
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Corbi uriași . Lulu cânta, vorbea, râdea Te întreba vrute și nevrute Bună ziua, domnule, Sărut mâna, doamnă, șoptea Si-ți arăta zăngănindu-și Decorațiile înșiruite pe haina mototolită, Insigne găsite în cutii de carton. Chipiul de general al unei armate Demult moarte se legăna pe Capul lui ca pe o sperietoare În lanul de grâu Si greu îi atârna La brâu o sabie din primul război mondial. Lulu striga din când în când Jos dictatura Si atunci nimeni nu-l mai privea Nimeni nu
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
și îi spunem destin noi adunăm în gușă ca porumbelul tot ce face din viață iad și-apoi poc și-apoi poc Pentru că noi avem soluție la orice: marea Ea ne primește oricînd la orice vîrstă singuri goi ea ne leagănă și ne ostoiește cu burta-n sus și grei de schije cum îi venim
Cerul s-a lăsat la pămînt by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/2759_a_4084]
-
dispoziție trei ore veste gri antiglonț peste combinezoane de camuflaj/ Acum că i-au luat urma de ciulinele-nsîngerat nu poate fi prea departe Iată-l încremenit sub arțari și bătrînul zbîrnîie din degete către puștani: c’est buck fever Își leagănă șoldurile de matroană: c’est buck fever c’est buck fever Înalță rondelul cît înjunghie sub gît Și deschide robinet nevăzut Custura decupează pielea mai fină pe burtă expectorează săculeți cu nutreț Unul din tineri montează ferăstrăul miniatural, celălalt - aproape
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]