2,543 matches
-
cadrului normativ aflat în vigoare la momentul respectiv. Astfel, prin adoptarea legii supuse controlului de constituționalitate, regulile nou-instituite trebuie respectate de orice subiect de drept, inclusiv de către Consiliul Concurenței. Mai mult decât atât, se arată că atribuția constituțională de legiferare a Parlamentului nu poate fi obstrucționată de nicio altă autoritate publică a statului, drept care Consiliul Concurenței nu poate împiedica Parlamentul să își îndeplinească rolul de organ suprem reprezentativ al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 19
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 19. Referitor la invocarea încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, se apreciază că Parlamentul a adoptat legea supusă controlului de constituționalitate în baza competenței sale exclusive de legiferare, în scopul reglementării prin lege a condițiilor de acordare a licențelor, astfel cum rezultă din expunerea de motive. Invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că limbajul juridic folosit de legiuitor este clar, predictibil și neechivoc, fără pasaje obscure sau
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
piață, limitându-se la a invoca argumente din cuprinsul Deciziei nr. 66 din 22 septembrie 2021 a Consiliului Concurenței. În plus, din analiza criticilor rezultă că se critică mai degrabă omisiunea autorității legiuitoare de a ține cont în activitatea de legiferare de avizele organelor consultative, în speță Consiliul Concurenței. Din această perspectivă, se apreciază că autorii sesizării nu au oferit suficiente argumente pentru a susține o reală încălcare a prevederilor art. 16, art. 45 și art. 135 din Constituție, astfel că
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă de la procesul de legiferare. Astfel, se arată că la Camera Deputaților, prin cele 17 amendamente admise, respectiv prin eliminarea art. 37^1 alin. (2) din forma proiectului de lege adoptat de către prima Camera sesizată, lăsând nereglementat regimul sancționator al încălcărilor legii criticate, s-a
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură a afecta principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
principiului constituțional al concurenței loiale, prevăzut la art. 135 alin. (1) din Constituție ca premisă fundamentală pentru funcționarea economiei României ca economie de piață liberă, impune în materia transportului rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel interjudețean, legiferarea unor criterii de calificare și selecție a operatorilor de transport care să fie clare, obiective, nediscriminatorii și proporționate, fără să se depășească ceea ce este necesar în vederea atingerii obiectivului urmărit prin atribuire. În caz contrar, se creează premisele restrângerii
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
8. De asemenea, se face referire și la paragrafele 55 și 56 din Decizia nr. 18 din 15 februarie 2023, prin care Curtea Constituțională a reținut, în esență, că soluția corectă care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare și rolul Președintelui României de a sancționa punerea în executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluție se sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea
DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297878]
-
în acest sens că dispozițiile legale criticate prevăd cazul de casare ce constă, în esență, în greșita apreciere de către instanța de judecată a unei cauze de încetare a procesului penal, iar viciul de neconstituționalitate este determinat de forma de legiferare a temeiului căii de atac, legiuitorul prevăzând că doar aprecierea eronată în sensul afirmării existenței cauzei de încetare a procesului penal poate declanșa recursul în casație, nu și aprecierea eronată în sensul negării existenței cauzei de încetare a procesului penal
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
că doar aprecierea eronată în sensul afirmării existenței cauzei de încetare a procesului penal poate declanșa recursul în casație, nu și aprecierea eronată în sensul negării existenței cauzei de încetare a procesului penal. Se susține că, din cauza formei de legiferare a cazului de recurs în casație analizat, numai hotărârile judecătorești definitive prin care a încetat procesul penal pot fi atacate potrivit acestui temei, nu și celelalte hotărâri în care persistă aceeași judecată eronată asupra aceleiași chestiuni. Ca atare, textul criticat
DECIZIA nr. 50 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296586]
-
predicat din care pot proveni banii, valorile ori bunurile care formează obiectul spălării de bani. Susține, totodată, că un al doilea motiv de neconstituționalitate, complementar celui de mai sus, derivă din încălcarea obligației de evitare a paralelismelor în procesul de legiferare, infracțiunea de spălare a banilor aflându-se, în cazul unora dintre modalitățile normative, în stare de identitate de reglementare cu infracțiunea de tăinuire. O altă critică privește neconstituționalitatea soluției legislative criticate, care, în interpretarea dată de instanța supremă prin Decizia
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
art. 115 alin. (1)-(3) competența Guvernului de a emite ordonanțe, deci o competență normativă derivată dintr-o lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
lege de abilitare, adoptată de Parlament, prin care unica autoritate legiuitoare din România deleagă, pentru un interval limitat de timp, competența de legiferare în domenii strict delimitate de Constituție și de legea de abilitare. Mai mult, sub aspectul competenței de legiferare, Curtea a reținut că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“. Cu alte cuvinte, Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării. Curtea a constatat, în urma analizei criticii de neconstituționalitate intrinsecă, faptul
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
din 9 iulie 2020, sauDecizia nr. 50 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022. Curtea a subliniat importanța rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorități competente în materie, astfel că reprezintă o evaluare finală și globală a
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
sunt aspecte care vizează procedura parlamentară de adoptare a legilor. Potrivit legii, atunci când Guvernul acționează ca legiuitor delegat, acesta trebuie să solicite avizul Consiliului Legislativ anterior adoptării ordonanței sau ordonanței de urgență (cu privire la garanțiile asociate procedurii de legiferare delegată, a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 68 din 27 februarie 2017, paragrafele 81-83). ... 124. Avizul Consiliului Legislativ are o consacrare constituțională expresă [art. 79 alin. (1)]. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea a două acte normative
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
constituționalitate, la sesizarea Avocatului Poporului, pe când cea de-a doua, în cadrul controlului concret pe calea excepției de neconstituționalitate. ... 125. În esență, prevederile constituționale ale art. 79 normează un aspect de colaborare între autoritățile publice implicate în procesul de legiferare în vederea asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ și nu decizional în
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
asigurării sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. Conținutul avizului Consiliului Legislativ se circumscrie unor propuneri, opinii sau puncte de vedere din perspectiva finalității pentru care este dat, iar avizul în sine are rol consultativ și nu decizional în procesul de legiferare. Solicitarea și obținerea avizului sunt etape procedurale în cadrul procesului legislativ, în care este implicat un organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Acest aviz nu conduce însă, prin natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
conduce însă, prin natura lui, direct la modificarea reglementării vizate, Parlamentul nefiind obligat să se conformeze observațiilor din conținutul avizului (indiferent dacă avizul este favorabil sau negativ). Or, neregularitățile procedurale de natură constituțională circumscrise unor etape/faze din cadrul procesului de legiferare - care, prin finalitatea lor, nu structurează în mod direct conținutul normativ propriu-zis al actului normativ - pot fi constatate și sancționate ca atare prin invocarea de sine stătătoare a normei constituționale de referință numai în cadrul unui control abstract de constituționalitate
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
teza întâi] sau a posteriori [art. 146 lit. d) teza finală], și nu în cadrul unui control concret de constituționalitate. O asemenea concluzie se întemeiază pe faptul că neregularitatea procedurală vizează o funcționare deficitară a autorităților implicate în procesul de legiferare. Așadar, întrucât numai un control abstract impune o perspectivă obiectivă, rezultă că numai pentru titularii dreptului de sesizare în cadrul acestui tip de control este suficient să demonstreze că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituțional pentru ca
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
că s-a realizat o neregularitate procedurală de ordin constituțional pentru ca instanța de contencios constituțional să aplice sancțiunea neconstituționalității normei. ... 126. În schimb, controlul concret de constituționalitate presupune o perspectivă subiectivă, orientată spre individ, în care rezultatul operei de legiferare (legea) este raportat la situația particulară a autorului excepției de neconstituționalitate, acesta neavând ca scop în sine remedierea/optimizarea comportamentului instituțional al autorităților publice implicate în cadrul procesului de adoptare a legilor în toate aspectele sale. Rolul principal al acestui tip
DECIZIA nr. 723 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281771]
-
Curții Constituționale nr. 1 din 10 ianuarie 2014). ... 8. Se mai susține că legiuitorul are competența atât de a reglementa condițiile pentru exercitarea unor profesii, cât și de a stabili cazurile de încetare a acestora, însă, în exercitarea actului de legiferare, legiuitorului îi revine obligația ca, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 405
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. Astfel, în contextul Deciziei Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019, în urma reluării procedurii legislative, legiuitorul ar fi trebuit să solicite, din nou, avizul Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social. De altfel, legea contravine și considerentelor
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]