1,983 matches
-
ai puterii susțin uneori inițiativele opoziției. Legislatura 1996 2000: o alternanță politică pierdută printre politici Rolul jucat de factorii politici la nivelul procesului legislativ și al politicilor create este observabil pe anumite dimensiuni ale cercetării, chiar mai accentuat decât în legislatura precedentă. Însă, prin prisma alternanței la guvernare, care reprezintă marca acestui mandat, apar serioase semne de întrebare privind relevanța factorilor politici alternanța la guvernare este dificil de surprins în tabloul general al legislației adoptate. Schimbările înregistrate sunt aproape insesizabile atât
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Însă, prin prisma alternanței la guvernare, care reprezintă marca acestui mandat, apar serioase semne de întrebare privind relevanța factorilor politici alternanța la guvernare este dificil de surprins în tabloul general al legislației adoptate. Schimbările înregistrate sunt aproape insesizabile atât față de legislaturile anterioare, cât și față de întreaga perioada studiată. Fără a cunoaște în prealabil istoria politică a României postcomuniste, este dificil de remarcat o alternanță în planul politicilor. Comparând perioada 1990-1996 cu 1996-2000 se observă o accelerare a reformelor, dar într-un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
unor reforme structurale. Analiza tabloului legislativ pune în evidență o mai mare atenție acordată politicilor economice în raport cu cele financiar-fiscale. Este principala modificare care apare după 1996, chiar dacă tendința de creștere cantitativă a legislației în domeniul economic era observabilă încă din legislatura anterioară. Cu toate acestea, concentrarea pe acest gen de politici se menține și după 2000, ceea ce anulează posibilitatea unei explicații bazate exclusiv pe schimbarea în plan politic. Acesta este probabil unul din cele mai bune contraexemple pentru relevanța schimbărilor politice
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
publice (2.3%) sau chiar justiția (4.6%). Cu toate acestea, în domeniul transporturilor există o corelație clară între susținerea financiară oferită de actorii internaționali și numărul de legi adoptate în anumite perioade. În privința justiției, frecvența reglementărilor crește spre sfârșitul legislaturii, moment ce coincide și cu lansarea invitației de începere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În acest caz, impactul catalizator al criticilor europene privind lipsa reformelor în justiție nu poate fi ignorat. Ambele cazuri pot reflecta și o decizie politică
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
când interferența "contextului" este mai greu de identificat. Legislația referitoare la privatizare și combaterea corupției ridică din nou semne de întrebare privind relevanța alternanței politice pentru politicile publice adoptate. Ponderea cantitativă a acestor domenii este chiar mai redusă decât în legislatura precedentă 10, deși reprezentaseră puncte cheie ale discursului "schimbării" promovat de CDR. Trebuie însă subliniat că legislația privind privatizarea conține câteva decizii importante privind sectorul bancar, cel minier sau companiile de stat. Cu toate acestea, termenul de comparație este crucial
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
decizii importante privind sectorul bancar, cel minier sau companiile de stat. Cu toate acestea, termenul de comparație este crucial. Față de guvernarea F(D)SN, se observă o creștere calitativă, însă o comparație între procentele înregistrate între 1996-2000 cu cele din legislatura următoare, 2000-2004 sunt clar în defavoarea guvernării CDR și în contradicție cu obiectivele enunțate de aceasta. În privința luptei anticorupție, frecvențele sunt reduse, iar exemplele furnizate de analiza calitativă sunt în mod egal rare, în contrast cu retorica politică pe acest subiect. Dinamica legislativă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
exemplele furnizate de analiza calitativă sunt în mod egal rare, în contrast cu retorica politică pe acest subiect. Dinamica legislativă atrage atenția din nou asupra legilor abrogate și a celor care introduc modificări. Procesul de abrogare a legilor arată o concentrare pe legislatura 2000-2004, dominată de PSD, ceea ce trimite la o explicație politică a schimbărilor legislative. Sunt legi cu un grad înalt de relevanță, din domeniul social sau financiar-fiscal, precum și din cel al agriculturii toate având un potențial ridicat de instabilitate în cazul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
social. Cel puțin la prima vedere, distincția ideologică între FDSN/PSDR și CDR, ca piloni ai coalițiilor de guvernare, ar fi indicat o posibilă tendință de ajustare a politicilor sociale, vizibilă inclusiv în plan legislativ. În privința legilor adoptate în această legislatură și modificate ulterior, singurul aspect semnificativ este ponderea mare a celor din domeniul social muncă și asistență socială ceea ce poate sugera diferența între abordarea guvernării CDR și cea a PSD (2000-2004), în această privință. Așadar, guvernarea de stânga tinde să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în această privință. Așadar, guvernarea de stânga tinde să ilustreze mai bine diferențele ideologice, decât cea de dreapta. În același timp, analiza distribuției temporale a legilor modificate nu sugerează că ar fi fost adoptate legi în scop electoral, spre sfârșitul legislaturii. Relația Guvern Parlament este marcată de creșterea exponențială a numărului ordonanțelor, simple și de urgență, emise de Guvern. Această efervescență legislativă a Guvernului poate fi tributară alternanței la guvernare (factorului politic), nu doar în privința stilului decizional ci și a intenției
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din punct de vedere politic, este de remarcat faptul că noua majoritate parlamentară modifică sau respinge un număr redus din ordonanțele emise de Cabinetul Nicolae Văcăroiu. În contrast, majoritatea legilor de adoptare a ordonanțelor emise de cele trei cabinete din legislatura 1996-2000 vor fi abrogate între 2002 și 2003 de guvernarea PSD. Din nou, se confirmă diferența între partidele românești de stânga și cele de dreapta, primele fiind cele mai active din acest punct de vedere. În cazul acestei legislaturi, ponderea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din legislatura 1996-2000 vor fi abrogate între 2002 și 2003 de guvernarea PSD. Din nou, se confirmă diferența între partidele românești de stânga și cele de dreapta, primele fiind cele mai active din acest punct de vedere. În cazul acestei legislaturi, ponderea legilor inițiate de parlamentari (8.7%) este, în mod surprinzător, mai mică decât înainte, cu toate că numărul efectiv de legi de acest gen crește. Există însă date disponibile pentru a analiza și identitatea politică a inițiatorilor. Cu toate acestea, nu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
să ofere mai multe oportunități Parlamentului de a-și face auzită vocea în privința politicilor. De altfel, acest echilibru tradus în potențial de șantaj al fiecărui actor luat individual se reflectă și în instabilitatea guvernamentală care ar fi putut favoriza Parlamentul. Legislatura 2000 2004: politici europene vs. politica partidului Rolul jucat de factorii politici în procesul legislativ și în crearea politicilor este vizibil mai curând prin promovarea unor "interese politice" decât prin opțiuni doctrinare propriu-zise. În ceea ce privește conținutul politicilor este vizibilă presiunea exercitată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în unele cazuri, o suprapunere între derularea procesului de negociere a diverselor capitole din Tratatul de Aderare cu Uniunea Europeană și variațiile cantitative ale legislației dedicată diverselor politici structurale. Atenția acordată de noua putere diverselor politici sectoriale se suprapune doar parțial legislaturii anterioare: dacă primele două locuri rămân ocupate de economie și politicile financiar-fiscale, însă politicile sociale, situate anterior pe locul trei, sunt înlocuite de administrația publică. Așadar, nici de data aceasta, deținerea puterii de către partidele de stânga nu determină o concentrare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acest domeniu. În ceea ce privește impactul factorilor politici, două exemple sunt în mod special relevante. Ponderea crescută a legilor referitoare la administrația publică locală este generată într-o proporție covârșitoare de legile destinate modificării statutului administrativ al localităților. Prezente și în celelalte legislaturi, aceste legi devin numeroase spre sfârșitul legislaturii anterioare, dar după 2001 dețin o pondere care atrage atenția în mod deosebit. Deși aparent lipsite de relevanță și chiar de sens (în număr așa mare), aceste legi sunt un foarte bun exemplu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
exemple sunt în mod special relevante. Ponderea crescută a legilor referitoare la administrația publică locală este generată într-o proporție covârșitoare de legile destinate modificării statutului administrativ al localităților. Prezente și în celelalte legislaturi, aceste legi devin numeroase spre sfârșitul legislaturii anterioare, dar după 2001 dețin o pondere care atrage atenția în mod deosebit. Deși aparent lipsite de relevanță și chiar de sens (în număr așa mare), aceste legi sunt un foarte bun exemplu pentru legislația adoptată din rațiuni politice clientelare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
intereselor politice de tip clientelar / electoral cu cât majoritatea acestor legi sunt promovate direct de către parlamentari. Cel de-al doilea exemplu sunt actele cu caracter individual, care atrag atenția în mod egal din cauza frecvenței cu care sunt adoptate în această legislatură. Legiferând chestiuni punctuale, "dedicate" unei singure instituții, companii sau organizații, ele acoperă cu predilecție domenii ce sunt susceptibile de satisfacerea unor interese politice de tip clientelar / electoral industrie, privatizare, lucrări publice, drepturi de proprietate, chestiuni financiare. Însă, spre deosebire de legislația privind
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
adoptate pe final de mandat, poate indica și utilitatea "electorală" a acestor acte normative pentru Guvernarea Adrian Năstase, noua majoritate parlamentară introducând schimbări în aceste politici. În al doilea rând, dinamica abrogării legilor are un caracter special în cazul acestei legislaturi, ca urmare a numărului mare de cazuri înregistrate până la încheierea mandatului: cele mai multe legi au o durată de viată între 1 și 3 ani, 11% nereușind să reziste nici măcar un an. Fie aceste legi au răspuns unor interese politice / clientelare imediat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de vedere, se poate considera că Parlamentul rămâne un actor relevant în procesul de elaborare a politicilor, deși este "sufocat" de abuzul de ordonanțe. Impactul deciziei politice în tratamentul acestor legi este destul de bine conturat la nivelul ordonanțelor reportate din legislatura precedentă: 43% din ordonanțele modificate și respectiv, 75% din cele respinse, provin din timpul guvernării CDR. Așadar, elementul politic apare în relația între două guvernări antagonice (CDR vs. PSD), nu ilustrează tensiuni în interiorul puterii transferate în relația executiv legislativ. În contrast cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
guvernări antagonice (CDR vs. PSD), nu ilustrează tensiuni în interiorul puterii transferate în relația executiv legislativ. În contrast cu numărul extrem de mare de legi adoptate de Parlament între 2000 și 2004, ponderea celor inițiate de senatori și deputați rămâne similară cu cea din legislatura precedentă 9%. Analiza identității politice a inițiatorilor pune în evidență dominația netă exercitată de PSD.13 El a inițiat, singur sau împreună cu alte grupuri, peste 70% din legile adoptate aparținând parlamentarilor, urmat în ordine descrescătoare de: UDMR, PRM, PD, PNL
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
exercitată de PSD.13 El a inițiat, singur sau împreună cu alte grupuri, peste 70% din legile adoptate aparținând parlamentarilor, urmat în ordine descrescătoare de: UDMR, PRM, PD, PNL, (PNȚCD, PUNR), minorități naționale. Dominația inițiativelor PSD sau UDMR sugerează, similar cu legislatura precedentă, că proiectele puterii sunt cele care au șanse reale să devină legi. Un argument în plus în ceea ce privește relevanța relațiilor între actorii politici pentru elaborarea politicilor este locul al treilea ocupat de inițiativele PRM, un aliat tradițional al PSD, care
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
orientează cu preponderență către învățământ și legislația electorală, în timp ce PRM acoperă cea mai largă arie de politici sectoriale. Ținând cont de durata medie a procesului legislativ parcurs de un proiect, se poate observa încă odată că inițiativele parlamentarilor depuse în legislatura precedentă nu devin legi, fiind "eliminate" de noua majoritate ceea ce constituie un alt exemplu de impact al factorilor politici asupra procesului decizional.14 Analiza rolul jucat de Parlament în elaborarea politicilor publice, pune în evidență un echilibru al influenței exercitate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu un aflux de partide noi pentru care FSN era alternativa stabilă (Roper 2007, 102). Pe de altă parte, crearea noilor partide diviza alegătorii opozanți, astfel că nici un alt partid afară de FSN nu a obținut o reprezentare puternică în noua legislatură. Dincolo de alocarea unor resurse financiare partidelor din opoziție prin acest decret (Carothers 1992), FSN și-a atins ambele scopuri câștigând mai mult de două treimi din voturile populare în alegerile legislative, în timp ce candidatul său a fost ales drept președinte al
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fost excluse din rapoartele de monitorizare ale APD-ului. O altă tendință care poate fi observată în relație cu aceste cicluri electorale de cheltuieli este că numărul în scădere al partidelor reprezentate în Parlament (dacă luăm ca punct de referință legislatura 1996-20007) a adus de asemenea o descreștere substanțială a banilor cheltuiți de partidele extraparlamentare în campaniile lor. Cea mai plauzibilă explicație pentru această situație este aceea că oamenii de afaceri au devenit din ce în ce mai rezervați în a finanța campanii ale "challenger
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de-a lungul timpului. 12 40% modificate și 16% respinse. 13 PSD, Polul Social Democrat, cuprinde atât PSD cât și PUR, inițiativele acestora fiind analizate împreună, în conformitate cu datele disponibile pe site-ul Parlamentului. 14 Una din puținele legi inițiate în legislatura 1996-2000 și care reușește să fie adoptată după schimbarea majorității parlamentare este "legea Pruteanu", depusă încă din 1997 de PNȚCD, privind folosirea limbii române în instituții și spațiul public. Ea a fost adoptată abia în 2004. 15 Cu toate acestea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
poate considera că, de la an la an, se produce o "clarificare" progresivă a opțiunilor partidelor în privința politicilor. 16 Deși cercetarea se oprește în 2004, baza de date fiind creată în 2007 2008 permite și înregistrarea modificărilor legislative introduse în următoarea legislatură. 1 Schattschneider (1960) explică faptul că nu toate diferențierile sociale sunt angrenate în procesul politic. Afirmația conform căreia țările postcomuniste nu au avut clivaje la începutul perioadei de tranziție nu implică nici absența unor anumite linii de definire ulterioară a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]