3,106 matches
-
Lumea penitenciarelor românești pare să fie spațiul ideal al argumentării perspectivei goffmaniene asupra instituțiilor totale: ruperea legăturilor cu exteriorul, controlul extrem și supravegherea, ostilitatea între cele două lumi, înjosirea și deculturația. „Recuperarea” și „reintegrarea socială” au rămas simple mituri de legitimare a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi impune însă un nou tip de răspuns social în raport cu infracționalitatea. * * * Proiectul noii legi de executare a sancțiunilor penale este construit pe un set de principii care reflectă o nouă atitudine față de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
represiunea politică practicată de regimul comunist (mai ales cu referire la perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej). Practic, un dosar profesional, Întocmit după anumite reguli și scopuri (ce reies din descrierea documentelor din dosare) ale regimului comunist, reprezenta un fel de formă de legitimare a acestor persoane pentru menirea care le era atribuită. Descriind portretul-robot al unui astfel de dosar profesional, am dorit să prezentăm totodată caracterul originar al surselor de natură sociologică pe care le-am folosit În constituirea bazei de date SPSS
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cadrelor Rolul cadrelor superioare de penitenciar În consolidarea orânduirii socialiste a fost extrem de Însemnat. Ca parte a procesului de marginalizare, pedepsire, reeducare a elementelor indezirabile pentru regimul comunist, sistemul penitenciar a fost una dintre instituțiile vitale pentru menținerea regimului și legitimarea sa prin antiteză cu cei care erau Încarcerați. Cu cât erau mai mulți cei Închiși, cu atât pericolul prezent În discursurile propagandei era mai mare și legitima suplimentar puterea comunistă În acțiunile pe care le Întreprindea. În acest context, cadrele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
muncitori. În ziua de 5 februarie, muncitorii conduși de ceferiștii comuniști Constantin Doncea, Ilie Pintilie, Chivu Stoica, Gheorghe Vasilichi și Dumitru Petrescu au declanșat noi revolte la atelierele „Grivița”. Grevele din 1933 au reprezentat un element esențial În campania de legitimare a PCdR. Printre principalii susținători ai lui Gheorghiu-Dej În Închisoarea Doftana s-au numărat Dumitru Petrescu, Constantin Doncea și Gheorghe Vasilichi. Aceștia, Împreună cu alți activiști comuniști precum Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Bela Brainer și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
să observăm acest fenomen din interior: cum a putut un grup educat În tiparul ideologic al proprietății colective să facă saltul către capitalism? Acest lucru s-a Întâmplat oare fără crize afective? Cercetarea noastră ne-a condus către Înțelegerea complexității legitimării capitalismului prin Înseși instanțele Partidului. Ea ne-a determinat, de asemenea, să reconstruim lanțul prin care a trecut modelul acestui capitalism (cf. infra schema noastră a celor trei cercuri) și, În sfârșit, să Înțelegem diversitatea traiectoriilor și a motivațiilor actorilor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ideea unui capitalism pus În practică de nomenklatură s-a răspândit de la centrul sistemului către susținătorii săi. Procesul a fost diacronic și s-a derulat În anii ’80, a Început În anii ’70 și a fost Încheiat În anii ’90. Legitimarea și difuziunea acestui model de capitalism, a priori atât de străin față de vechiul regim, s-au operat așadar progresiv prin cele trei cercuri descrise mai sus. În același fel, analiza interviurilor a ilustrat procesul de conversie și adaptare identitară a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nu a revendicat nicio tradiție doctrinară, construindu-și imaginea unei structuri noi, create de contextul Revoluției din decembrie, și legitimate prin rolul asumat În căderea lui Nicolae Ceașescu. Pe de o parte, reapariția partidelor istorice de dinainte de război a monopolizat legitimarea În raport cu doctrina liberală, creștin-democrată sau social-democrată. Pe de altă parte, chiar dacă prin compoziția elitelor sale FSN putea să se Înscrie În curentul partidelor de conversie, orice filiație cu fostul regim a fost negată, pentru a respinge acuzațiile vizând continuitatea În raport cu
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
sistematic moștenirea instituțională și economică a fostului regim, considerând că efectele ei asupra societății nu pot fi diminuate decât printr-o reformă structurală profundă. În același timp, odată cu ruptura produsă În cadrul FSN, aripa Roman a căutat, prin intermediul discursului anticomunist, o legitimare În raport cu celălalt moștenitor al Frontului. Astfel, sancționarea elitelor bolșevice care au preluat puterea În 1989 și a viziunii lor perestroikiste a reprezentat o constantă a discursurilor liderilor PD. Totuși, această condamnare nu a fost decât una formală și nu a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
democratic al Apărarării cu Ministerul comunist al Apărării. În aceeași cheie, Babiuc propunea „o amnistie” care să asigure „liniștea și stabilitatea națională”. Raportarea Partidului Democrat la trecutul comunist propune o lectură pe două paliere. Pe de o parte, necesitatea de legitimare În raport cu celălalt succesor al Frontului Salvării Naționale a generat un discurs de distanțare față de o elită comunistă de partid catalogată drept continuatoare a fostului regim și conservatoare față de reforma economică. În acest sens, PD a insistat asupra tranformării structurale a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comunist, de raportarea la conflictele ideologice interne, În funcție de rețelele de care au aparținut și chiar de conflictele personale, fostele elite comuniste și-au construit, după 1989, identități politice diferite, care s-au concurat unele pe celelalte. Astfel, strategiile lor de legitimare postcomunistă nu au vizat numai o poziționare În raport cu partidele create de disidenți și opozanți ai comunismului, ci și o poziționare În Însuși interiorul grupului de formațiuni politice pe care ei le constituiseră. În acest sens, Seiler a identificat două subfamilii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a doua dimensiune, și anume amnezia. Înscriindu-se În aceeași direcție a amnistierii trecutului, Partidul Democrat a avut totuși un mesaj ușor diferit, În contexul În care a denunțat sistematic criza economică și instituțională provocată de comunism. Nevoia sa de legitimare În raport cu celălalt succesor al FSN l-a Înscris Într-o tendință de condamnare simbolică a regimului, fără Însă ca ea să implice măsuri directe de decomunizare. Față de tranziția economică, atât PDAR, cât și partidul lui Ion Iliescu au avut un
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
criza care a condus la demisia sa a fost declanșată de dorința acestuia de a ocupa funcția de președinte al partidului. Pe de altă parte, pentru Întâia oară la nivel guvernamental, trecutul din timpul perioadei comuniste joacă un rol de legitimare discursivă care trimite la ideea opoziției la regimul comunist. Acest discurs, adeseori asumat În momentul refondării partidelor istorice, este preluat pentru Întâia oară Într-o manieră autolegitimatoare de către un prim-ministru. Cel de-al treilea prim-ministru al perioadei a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
legitimitate și 3. Îl reproduceau. Așadar, o astfel de instituție apare ca o nevoie, ca o cerință pentru (buna) funcționare a sistemului socialist. În felul acesta se pot delimita mai multe funcții ale structurii. În primul rând, sunt funcțiile de legitimare și reproducere ale regimului care sunt legate de nevoi ideologice. Academia a avut rolul să instruiască și să producă elite prin recrutarea de persoane din rândul muncitorilor needucați, cu scopul de a menține baza muncitorească a Partidului Comunist Român, dar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
covârșitor la nivelul simțului comun, prin canale orale sau jurnalistice. În contextul unei nerecuperări și neasumări printr-un discurs oficial, reprezentarea instituției este În general negativă, fiind percepută doar ca mijloc de reciclare a cadrelor Partidului Comunist Român și de legitimare a regimului, aspecte nu neapărat incorecte, dar incomplete și fără valoare de intervenție. În paginile de mai sus am schițat o parte dintre funcțiile Academiei, arătând că simpla lor relaționare cu o instituție care funcționa În comunism nu le face
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
reproșa autorului lipsa de simetrie dintre cele două părți constiutive ale studiului. Cum am precizat și mai sus, faptul că ambele studii cercetează, prin prisma unei perspective teoretice și a unei metodologii comune, relația intelectualilor cu câmpul puterii, acțiunile de legitimare reciprocă, necesară menținerii unui anumit tip de interacțiune socială, asigură corența internă a volumului. Remarcăm Însă insuficienta aprofundare, În raport cu tema urmărită, a funcțiilor educației În sistemele totalitare. Poziționarea În spațiul sociologiei educației i-ar fi permis autorului să evalueze de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a afirmat Într-un interviu dat săptămânalului francez L’Express că nici nu Îl interesează dacă au existat sau nu arme de distrugere În masă și că ar fi fost preferabil dacă administrația nu și-ar fi construit discursul de legitimare a intervenției În Irak În exclusivitate pe această temă. Discursul lui Colin Powell de la Națiunile Unite nici nu intră În detalii În chestiunea pălmuirii drepturilor omului. Mircea Mihăieș: E vorba de cinci milioane de morți. Vladimir Tismăneanu: Și utilizarea armei
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
de către științele despre om și societate. Ambițiile fundaționaliste au afectat și științele socioumane, care le-au pus în slujba căutării legilor și principiilor universale, a criteriilor de științificitate. Edificiul teoretic și metodologic al fizicii clasice a devenit un etalon pentru legitimarea cunoașterii, a științei de orice fel. Scopul științelor socioumane moderne a devenit astfel dezvăluirea „realității externe”, obiective, oferirea unor explicații cauzale ale relațiilor dintre fenomene și procese, pe baza cărora pot fi făcute generalizări și predicții. Valorile și concepțiile proprii
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
specifice sunt atașate, așa cum am arătat, ideii de progres. Cunoașterea produsă prin metodele considerate științifice este superioară celei rezultate din speculație, reflecție, sentimente și intuiție. Condiția de pertinență a oricărei cunoașteri este dată de îndeplinirea unui set de criterii standard. Legitimarea cunoștințelor în științele socioumane este, din perspectiva logicii moderne, conferită „din afară”, și nu „din interior”. Raportarea nu se face la structura și coerența internă a domeniului, ci la o grilă externă, la un model cât se poate de rigid
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
neliniarității au modificat ambițiile, structura și metodologiile utilizate în peisajul științelor socioumane postmoderne. Schimbarea de accent către cercetarea instabilităților a subliniat caracterul deschis, complex și probabilist nu doar al domeniului sociouman, dar și al celui specific științelor exacte. Criteriile de legitimare și regulile de validare dictate de ceea ce Gilbert Hottois numea tehnoștiință își pierd statutul, pentru că noul tip de raționalitate nedeterministă acceptă intervenția imprevizibilului, a accidentalului și haosului. „Recurgerea la hazard nu are o semnificație metafizică, ci mai degrabă pragmatică sau
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
cercetării transdisciplinare. Demisia mitului obiectivității absolute și al științei libere de valori a fost generată de renunțarea la supremația modelului și a metodelor științelor naturii (mai ales ale fizicii). Ieșirea din „cutia” disciplinară a fost precedată de relativizarea criteriilor de legitimare științifică și, de aici, a statutului de disciplină. „Obiectivitatea autentică implică a fi adevărat în raport cu realitatea aflată sub investigație.” (Trigg, 1996, p. 144) Realitatea socioumană contemporană, caracterizată de dinamism, complexitate, schimbare, risc și caracter impredictibil, este dificil de imaginat exclusiv
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
față de proiectul societății bazate pe învățare. Există critici care spun că learning society nu este altceva decât un nou mit al modernității târzii, care se fundamentează pe mituri anterioare ale productivității și schimbării și care servește, în discursurile politice, pentru legitimarea unor acțiuni. Această „nouă ideologie”, profundă la prima vedere, se poate reduce la un slogan de genul „Toate societățile trebuie să devină societăți ale învățării sau vor fi sortite pieirii!”. Conceptul este asociat, de cele mai multe ori, cu viziunea unei „lumi
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
soluționarea multiplelor și complexelor provocări ale lumii prezente. Transdisciplinaritatea depășește reducționismul viziunii clasice, care absolutiza „rețeta disciplinară”, considerând-o singurul demers fundamentat și competent de atacare a problematicii cunoașterii. Noua abordare evidențiază, în același timp, necesitatea depășirii vechilor „criterii de legitimare”, dar și complementaritatea diferitelor tipuri de discurs. Ambiția proiectului transdisciplinar de a construi o perspectivă unitară și coerentă care să traverseze cunoașterea și cultura nu este nouă. Un anumit număr de concepte și teorii au promovat o viziune comprehensivă care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și URSS aveau control politic asupra statelor lor satelit, iar dacă acestea Încercau să scape acestui control, erau, de regulă, Împiedicate prin intervenții armate directe sau indirecte 1. Din punct de vedere ideologic Însă, SUA și URSS căutau să obțină legitimarea din partea societății internaționale, o societate care reglementase deja utilizarea forței și care instituise principiul non-intervenției. Pentru aceasta foloseau argumentul „războiului just”, reflectat În primul rând prin practica de a interveni pe teritoriul unui stat după ce s-ar fi obținut chiar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al aceleiași reviste, devenită, din 1954, ca urmare a propunerii membrilor redacției, „Steaua”, funcție pe care o va deține până în 1959. Ca responsabil al revistei, militează, atât în articole teoretice, cât și în selecția scriitorilor români și străini publicați, pentru legitimarea lirismului, într-o perioadă dominată, în literatura noastră, de clișeele tematice și ideologice ale realismului socialist. Trebuie menționată, în același sens, cuvântarea lui B. la primul Congres al Scriitorilor din România (1956), în care autorul își amendează și chiar reneagă
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
nostalgia poetică a frazării calde; de la stilul comunicării (cu multe neologisme și formulări eseistice) la stilul emoționării, al evocării tandre, simbolic-realiste. Personajul și textul cresc organic, se intercondiționează. Orice dimensiune a epicului reflectă un pliu al personalității personajului, răspunde unei legitimări, unei logici, unei motivări artistice. Autorul și-a gândit romanul, a dozat efectele, a păstrat o succesiune a secvențelor epice în deplină concordanță cu avatarurile unei psihologii interesante. Psihologia și arta se întîlnesc armonizat, proiecțiile erotice se confundă cu erosul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]