2,103 matches
-
de mai sus se observă că deciziile menționate au fost pronunțate în cadrul controlul a posteriori de constituționalitate, deci în cazuri/litigii concrete. În aceste decizii, Curtea a stabilit că nu are competența constituțională de a se substitui în rolul puterii legiuitoare, a Parlamentului, pentru a stabili cuantumul pragului valoric/intensitatea vătămării intereselor legitime, motiv pentru care a respins excepția ca inadmisibilă. În aceleași decizii însă a constatat obligația Parlamentului de a reglementa în text un anume prag valoric/intensitate a vătămării intereselor legitime
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
art. 114 alin. (1) din Constituție, autorul susține, în esență, că adoptarea legii, prin angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului, și modul în care a acționat Guvernul nu respectă principiul separației puterilor în stat și rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. În opinia autorului excepției, contrarietatea cu dispozițiile art. 102 alin. (1) din Constituție derivă din faptul că prin adoptarea Legii nr. 161/2003 au fost încălcate prevederile programului de guvernare în privința angajamentului asumat cu privire la respectarea separației puterilor în
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
al Parlamentului, adoptat pe calea procedurii constituționale constând în angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și a Senatului, nu se poate reține încălcarea plenitudinii de competență legislativă ce aparține Parlamentului în calitate de „organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării“, astfel cum rezultă din art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 21. Cât privește dispozițiile art. 102 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză, deoarece consacră, la nivel constituțional, rolul Guvernului, ca „potrivit
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
se poate reține că prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, sau dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. ... 25. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea reiterează că deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale nu au de plano semnificația încălcării prevederilor art. 16 din Constituție (a se vedea, în acest
DECIZIA nr. 628 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256801]
-
situația de urgență, astfel că instituirea măsurilor care restrâng exercițiul unor drepturi sau libertăți potrivit art. 53 din Constituție se face după o procedură diferită de cea prevăzută de art. 93. ... 40. Prin urmare, nu există niciun obstacol constituțional pentru legiuitor ca, în considerarea situațiilor enumerate în art. 53, să reglementeze printr-o lege, așa cum este și Legea nr. 55/2020, o serie de măsuri care pot avea drept efect restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți, fără a fi necesară instituirea
DECIZIA nr. 38 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255064]
-
reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării. ... 17. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, autoarea acesteia susține că sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc, potrivit alin. (1) al articolului menționat
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
3) al aceluiași articol același pericol social generic, cu toate că această din urmă infracțiune este doar „asimilată“, derivată, corelativă celei dintâi. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține însă că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, în măsura în care se respectă exigențele constituționale ce privesc proporționalitatea incriminării (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 418 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 19 iulie 2018, nr.
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
20 decembrie 2018). Așadar, menținerea limitelor de pedeapsă în cazul infracțiunii de contrabandă, în forma asimilată, și după intrarea în vigoare a noului Cod penal reprezintă opțiunea legiuitorului, conform politicii penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică autoritate legiuitoare a țării, prevăzut la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, care apreciază, în concret, în funcție de o serie de criterii, printre care și frecvența fenomenului infracțional. În ipoteza infracțiunii de contrabandă în forma „asimilată“, legiuitorul a apreciat că
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
zis că l-a văzut printre ucenici. Petru s-a lepădat cu jurământ de Hristos, în timp ce Iuda L-a mărturisit fără frică „nevinovat” și nu doar în fața unei simple femei, care nu i-ar fi putut face nimic, ci în fața legiuitorilor iudei, care îl puteau da la moarte. Și cu toate acestea, pocăința cea mare a lui Iuda nu i-a folosit la nimic, pentru că Iuda, deși se căia, fugea de Dumnezeu, nu avea îndrăzneala să I se mărturisească. Iuda, care
ÎNCREDEREA ÎN DOMNUL IISUS HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378435_a_379764]
-
din același potir și împreuna închinare lui Dumnezeu în duh și adevăr. Moise, înainte de Tabor, este o figură simbolică și identitară: singurul om care l-a cunoscut pe Dumnezeu față către față, primul dintre proroci, eliberatorul poporului lui Israel, regele legiuitor, mediatorul prin excelență. El este recunoscut drept întemeietor al iudaismului, chiar al monoteismului, în general. Metaforic vorbind, Taborul este mănăstirea, parohia, comunitatea, familia, sufletul fiecăruia, iar Praznicul Schimbării la Față este prin excelență acela al îndumnezeirii naturii noastre omenești și
CE ESTE TABORUL? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379072_a_380401]
-
zis că l-a văzut printre ucenici. Petru s-a lepădat cu jurământ de Hristos, în timp ce Iuda L-a mărturisit fără frică „nevinovat” și nu doar în fața unei simple femei, care nu i-ar fi putut face nimic, ci în fața legiuitorilor iudei, care îl puteau da la moarte. Citește mai mult “Doamne, Tu știi toate, Tu știi că Te iubesc!” În Noul Testament avem două cazuri de referință pe această temă și anume cazul lui Iuda și al lui Petru. Iuda s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
zis că l-a văzut printre ucenici. Petru s-a lepădat cu jurământ de Hristos, în timp ce Iuda L-a mărturisit fără frică „nevinovat” și nu doar în fața unei simple femei, care nu i-ar fi putut face nimic, ci în fața legiuitorilor iudei, care îl puteau da la moarte.... XXXI. DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE, de Ștefan Popa , publicat în Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016. Inspirat dintr-o poveste reală, „cel mai izbutit roman de dragoste exotic românesc”, cu personaje reprezentând
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379213_a_380542]
-
hotărâre de sine, cel dintâiu gând al Bucovinei desrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea desrobirii noastre. Drept aceea Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a țării și fiind investit singur cu puterile legiuitoare, în numele Suveranitătii naționale, Hotărâm: Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”. A urmat ce era firesc să se întâmple: Unirea cea mare! Adunarea națională de la Alba-lulia a avut
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
a pronunțat: • cu privire la statutul internațional al principatelor; • cu privire la statutul intern; • prevederi cu caracter electoral. Potrivit acestor prevederi se arată că: Cele două țări vor purta numele de Principalele Unite ale Moldovei și Țării Românești, fiecare cu domn, guvern și adunare legiuitoare proprie. Se înființează Comisia centrală pentru alcătuirea legilor de interes comun și Curtea de casație, comune pentru ambele principate, cu sediul la Focșani. Se desființează privilegiile și rangurile boierești; se instituie responsabilitatea ministerială, se reglementează prin lege relațiile dintre proprietari
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
hârtii. Nimeni nu-i spune șefului că-i prost deși constată aceasta. Și execută prostia devenită „prețioasă indicație”. Obicei, din păcate moștenit făcut chiar de oameni foarte bine pregătiți profesional. Nimeni nu mai are verticalitate. Chiar nimeni deoarece și deputatul legiuitor are un șef. Dese ori omul își mai permite un lux. Spune șefului ce-i face plăcere să audă dar face după capul său. N-ar fi rău dacă face ce trebuie, ce-i spune rațiunea sau inima. Dar are
ROMÂNIA, ZIUA A TREIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373146_a_374475]
-
se dă o altă redactare unor texte sau se completează legea cu noi reglementări, urmează să se asigure corelările necesare cu textele care au constituit obiectul cererii Președintelui României. Cererea de reexaminare nu poate afecta statutul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării și are ca efect reluarea procesului legislativ, cadru în care Parlamentul poate modifica sau completa legea în sensul cerut de Președinte, poate menține legea în forma adoptată inițial sau, dimpotrivă, ținând seama și de punctul de vedere al
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
doar de cererea de reexaminare, ci și de dezlegările date de instanța constituțională cu privire la textele declarate constituționale pe calea controlului anterior de constituționalitate cu privire la aceeași lege. ... 16. O astfel de intervenție constituie o revenire a autorității legiuitoare asupra propriilor decizii, fără să existe cadrul procedural în acest sens, pe de o parte, și, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituțional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituție, separația puterilor
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
întregul act și va conduce la respingerea legii în ansamblul său. ... 58. Curtea a mai stabilit că, având în vedere solicitările cuprinse în cererea Președintelui României, în temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora este unica autoritate legiuitoare a țării, Parlamentul poate adopta orice soluție pe care o consideră oportună și necesară. Astfel, în urma reexaminării legii, Parlamentul poate admite în întregime sau parțial solicitarea, modificând în totalitate sau o parte din textele de lege cuprinse în cererea
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
mai descrie în demonstrarea tezei noastre. "Statul hegelian nu este doar depozitarul unei autorități transmise lui de Absolut, și nici părtașul la o lege al cărei reprezentant este. Mai curînd, el este sursa oricărei autorități, nu pur și simplu doar legiuitor, ci creator necondiționat și neconstrîns de o lege. De aceea, tocmai Hegel este cel care marchează începutul, deja prezent în mod potențial la Fichte, al unei concepții susținînd puterea Statului. Din aceasta se înțelege importanța pe care gîndirea lui Hegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
parlamentar; această idee este formulată în modul cel mai categoric în programul nostru: Țara, am zis noi, la 1866 și-a pus toate speranțele pentru mărirea și prosperitatea ei în principiul unei monarhii constituționale și în reprezentațiunea ei din Corpurile legiuitoare; numai în consolidarea acestor principii vedem și astăzi întărirea țării noastre. Această declarațiune e formală, "Romînul" a citit-o asemenea; de ce atunci se face că nu o știe? Confrații noștri răspund: În deșert vă legați în programele dv. a respecta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
crezut necesar ca să se provoace un simulacru de anchetă din partea unei comisii a Senatului ca să mai accentueze testimoniul de onorabilitate al d-lui Mihălescu, cu toate că acest domn, odată verificat și admis de Senat, intră în numărul onorabililor cari compun Corpurile legiuitoare si, odată admis în sanctuarul acestor Corpuri, se purgează de drept orice bănuială de pecadile mari sau mici și se poate cu drept invoca în privință-i ceea ce pretindea Cezar despre femeia lui. Daca scormonești o mlaștină acoperită cu un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a partidului Brătianu. Argumentul este fals în mod istoric și deducțiunea absurdă. Ce se înțelege întîi prin partidul conservator și prin partide în genere? Se înțelege o grupare a unui oarecare număr de oameni politici făcând parte dintr-o Adunare legiuitoare cari se conduc de aceleași idei și cari caută a obține majoritate în țară și în Adunare pentru programul lor, spre a putea în numele acelei majorități pune în practică teoriile lor politice. Prin urmare, pentru ca să esiste un, partid politic trebuie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari caută a obține majoritate în țară și în Adunare pentru programul lor, spre a putea în numele acelei majorități pune în practică teoriile lor politice. Prin urmare, pentru ca să esiste un, partid politic trebuie mai întîi într-o țară o Adunare legiuitoare, al doilea, trebuie ca să fie admis principiul reprezentativ, adică că această Adunare să fie adevărat suverană, adică majoritatea ei să aibă dreptul de a indica Coroanei pe șefii săi ca guvern legal și constituțional al țării. Când într-o țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Senatul nu simte nevoie a reveni asupra acestei afaceri. Acestea au fost observațiile d-lui M. Costache. D. Stătescu, în cestiune de regulament, a spus că până acuma n-a stat în uzurile parlamentare ca un membru al unui Corp legiuitor să adreseze majorității o interpelare. D-sa însă declară că n-are nimica de zis daca Senatul va voi să discute din nou cestiunea pe cale de interpelare și n-a luat cuvântul decât pentru a protesta contra imputărilor aduse majorității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o procură (Vollmacht) dată comitetului de supraveghere aflător la Berlin pentru a încheia noua convenție de răscumpărare. Astfel stă astăzi afacerea pretinsei răscumpărări. Pentru împrospătarea memoriei publicului vom spune că între dispozițiile conținute în textul convenției votate de Corpurile noastre legiuitoare se găsește și aceea că nouăle titluri ce urmează a fi emise de stat nu se vor preschimba cu vechile titluri decât după ce mai întîi se va transcrie convenția de către tribunalul de comerț, în vreme ce judecătorul de comerț german pare a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]