23,746 matches
-
asupra agenților economici. Turismul este un factor favorizant pentru agricultură, solicitând cantități mari de alimente, în principal fructe, produse lactate și carne. În jurul stațiunilor, se dezvoltă, adesea, o agricultură de piață, dictată de oportunitățile de desfacere rapidă, în special pentru legume și fructe. Activitatea turistică este legată inseparabil și de transport, deplasarea fiind o componentă definitorie a actului turistic. „Spre deosebire de celelalte bunuri de larg consum care se pot consuma și la domiciliul clientului, produsul turistic nu se poate consuma decât la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară; - nivelul și natura venitului persoanei aflate în întreținere, inclusiv mențiunea privind suprafețele de teren agricol și silvic deținute, precum și declarația afirmativă sau negativă cu privire la desfășurarea de activități de: cultivare a terenurilor cu flori, legume și zarzavat în sere, în solarii amenajate și în sistem irigat; cul;tivare a arbuștilor și plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierrelor și pomicole; - angajarea persoanei întreținute de a comunica persoanei care contribuie la întreținerea sa orice modificări în situația
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
un pârâu numit „Călina”, unde oameni satului au făcut o ezătură barînd pârâul pentru a se aduna apa. Iar pe șesul cu pricina au construit o casă în care locuia grădinarul șef, adică Tonu, care era și paznicul grădinii de legume. În iaz au pus pește, iar cât a fost iazul peștele a ajuns la lungimea de un metru de nu putea fi pescuit decât cu undița. Apa a acoperit tot felul de gropi și de copaci de diferite mărimi, copaci
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de zahăr, fasole, cânepă) la cele subzistențiale (cartof, legume) ori necesare menținerii șeptelului (plantele perene). De remarcat este că, în paralel, se constată o creștere a suprafeței rămase necultivate. Desigur, extinderea pârloagelor este greu de apreciat, datele fiind orientative pentru ultima perioadă; ele constituie însă o realitate indiscutabilă și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care se adaugă și slaba productivitate a acestuia (excepție făcând teritorii restrânse corespunzătoare teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1997 la o valoare reprezentând o cincime din producția anului 1987. Producția de cartofi a ajuns la mai puțin de jumătate, aceeași situație întâlnindu-se și în cazul producției de fructe în anul 1997 prin comparație cu 1987. Nici în ce privește legumele statistica nu arată mai îmbucurător, cantitatea de legume scăzând de la 213 tone la 143 tone la nivelul anului 1997. Această scădere drastică a producției în anii de referință 1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
producția anului 1987. Producția de cartofi a ajuns la mai puțin de jumătate, aceeași situație întâlnindu-se și în cazul producției de fructe în anul 1997 prin comparație cu 1987. Nici în ce privește legumele statistica nu arată mai îmbucurător, cantitatea de legume scăzând de la 213 tone la 143 tone la nivelul anului 1997. Această scădere drastică a producției în anii de referință 1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lac. Nu pot azi cu nici un chip, se împotrivi Ilinca. Altă dată, poate. Numai dacă-mi aduci păstrăvi cînd te-ntorci, că tare mult îmi plac. Acum trebuie să mă duc la sere, s-o ajut pe mama. Începem recoltatul legumelor pentru export. Și m-a rugat s-o ajut și eu, că nu se simte prea bine. Știi că s-ar putea să mai am un frățior ori o... surioară? Eei! se miră Bărzăunul. Judecă și tu... cum să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
zise rîzînd strîmb și Nuțu, întinzîndu-i o mînă moale ca o broască. Credeam c-ai plecat din sat, continuă Ilinca așezîndu-se pe pătură și luînd cartea în mînă. Nu te-a mai văzut nimeni, nicăieri, de parcă ai fost exportat odată cu legumele. Ce-i cu tine? Păi... Și Bărzăunul nu mai putu continua. Se înroși tot și ridică dintr-un umăr, mai-mai să-și atingă cu el urechea. Nu reușea decît să rîdă. Își reveni însă repede și continuă dînd din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai frumoase. De, puteai, parcă, să-l obligi? Așadar, în ziua hotărîtă, de data asta a fost stabilită ziua de sîmbătă (11 august), pentru că duminică dimineața era programată o conferință la căminul cultural, ținută de doctorul Pompiliu Stănescu, despre "Importanța legumelor proaspete în alimentația rațională", unde erau obligați să participe toți elevii, dispoziție de la domnul Nicanor, tot grupul porni spre Piatra Domniței. Erau deci Ilinca, actorul Petrică Ciuraru, Vlad, Virgil, Tomiță, Nuțu și Bărzăunul. Încă nu s-a putut afla cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
astăzi, n-o să vă ajungă nici pentru o sută de ani. Cei prezenți se privesc ușor uimiți de afirmțiile lui Evelin și zămbesc. Profesorul: Atunci, omul nu va trece în meniul zilnic de la bucătărie hidrogenul și oxigenul, vom rămăne la legume, lapte de vacă, de cămilă și căte-o friptură de care vrea bucătarul. Aurora întrebări de gazdă: cine sunteți și de unde veniți? Evelin: Deci, mă numesc Evelin... Aurora: Doamnă, domn...? Evelin: Păi, și, și. Noi nu avem decăt un sex. Aurora
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
an fulgerele produc aproximativ 400 de milioane de juli de energie. Cifra poate înșela pentru că toată această energie este echivalentă cu consumul doar a două gospodării, deci doar un fulger pe kilometru pătrat din suprafața Pămăntului pe an. Priviți ecranul: legumele, fructele vor crește în zăpadă. Mașinile personale, datorită numărului imens și poluant, vor fi înlocuite cu mijloace colective ultrarapide. Se va locui pe stații spațiale pe Lună sau pe Marte unde tehnica avansată va rezolva problema temperaturilor scăzute, a apei
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
pe fir? da, sunt, mai sunt, încă mai sunt pe fir, așteptați, vă rog, încă un minuțel, da, sigur că da, aștept, mulțumesc... 316... 420... 501... din păcate, doamna doctor nu este, reveniți joi, mulțumesc, am să revin. Starea de legumă inteligentă, dintre două intervenții. Reprogramările. Și din nou da, ce tip de procedură? biopsie laringiană cu anestezie generală, nu v-am auzit, mai tare vă rog, biopsie laringiană cu anestezie generală, puțin mai tare, vă rog, vorbiți în receptor, aveți
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
eu, autorul-erou, absent și contestabil. Detestabil. Absent. Hai, idealizează-mă! Bagă-te în pielea mea! Sub pielea mea. Unde vrei tu. În capul meu? Perfect. Diseară cinăm la mine în mansardă. Pulpă de miel cu tarhon. Sos de chimen. Garnitură legume la grătar. Mi-e o foame de mor! 39. Rege O să sune incredibil de freudian, dar cel mai bine îmi aduc aminte pivnița. Mirosul slab de alcool, combinat cu mucegai. Mirosul ăla de vechi păstrat la rece, în umezeală tip
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Faptul că această etnie a emigrat din cauza religiei și și-a păstrat cu multă sfințenie această religie, găsind înțelegere din partea populației românești, spune multe despre calitățile indubitabile ale acesteia. Pentru că o parte a acestei etnii muncește cu sârg și cultivă legume, aprovizionând piețele localităților din județul Iași și nu numai, o înnobilează încă o dată dacă mai era nevoie. Domnul Pavel Iacob și-a păstrat obiectivitatea de cercetător veritabil până la capăt. Și prin această prismă, lucrarea domniei sale este valoroasă chiar dacă “suprafața” sa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de taxe acordate populațiilor care se stabileau în lunca Bahluiețului ĂTârgul nou). Într-o statistică oficială din 1865, pe teritoriul orașului Tg.Frumos au fost înregistrați 533 rușilipoveni, iar după episcopul Malchisedek, 756. Ocupația de bază era grădinăritul și stupăritul. Legumele și zarzavaturile erau comercializate direct în piețe și târguri sau erau vândute în cantități mari negustorilor evrei care se ocupau mai departe de vânzarea cu amănuntul. La începutul secolului XX autoritățile românești erau îngrijorate în legătură cu propaganda făcută de oficiali ruși
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate oferi un mare centru urban (principalul centru cultural, de învățământ și de sănătate
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ĂPetrecera băieților) și “Devișnik” ĂPetrecera fetelor). Când nunta ținea trei zile, închinatul darurilor dura foarte mult timp, deoarece nașii negociau cu nuntașii, în serios și în spirit de glumă, obținând astfel mai mulți bani sau daruri în natură Ăanimale, cereale, legume). A treia zi de nuntă era dedicată petrecerii rudelor apropiate, bucătăreselor și celor care s-au implicat în organizarea evenimentului. Nunțile din zilele noastre se desfășoară într-o singură zi, de regulă la restaurant, iar obiceiurile sunt asemănătoare cu cele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
bogați ce dispuneau de capitaluri însemnate. Legumicultura reprezintă ocupația de bază a rușilor-lipoveni din Tg. Frumos, Brătești și Focuri, dar se practică pe o scară destul de largă și în celelalte comunități. Județul Iași deține cea mai mare suprafață cultivată cu legume din toate județele Regiunii de N-E, respectiv 12,5 mii hectare. Legumicultura, ramură importantă a producției agricole, are implicații majore în alimentația populației și este mare consumatoare de forță de muncă specializată. Tg. Frumos și Brătești reprezintă unele din
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de desfacere în marile orașe din Moldova și nu numai), la care se adaugă tradiția îndelungată și experiența bogată acumulată în câteva secole. Orașul Tg. Frumos dispune de 914 hectare de teren arabil, din care 250 hectare sunt cultivate cu legume, iar circa 40 de hectare reprezintă culturi protejate cu solarii. Aceste culturi sunt prezente atât în perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni. “Pentru a avea o idee despre gradul de dezvoltare a legumiculturii în zonă, trebuie să amintim faptul că circa 50% din terenurile intravilane de pe raza orașului Tg. Frumos sunt cultivate cu legume și zarzavaturi și aceeași proporție din terenuri Ă50%) reprezintă curți și grădini”. (Rachieru, R., 2010). La inițiativa unor producători din localitate a fost înființată asociația Ecoleg, care în anul 2011 avea un număr de 72 asociați și o suprafață de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ceapă verde;culturi de vară: roșii, castraveți; - culturi de toamnă (în câmp): varză, ardei, gogoșari, conopidă, sfeclă roșie, morcovi, țelină, păstârnac. Conform estimărilor directorului executiv al Asociației Ecoleg, dl. Feodorov Eusehnie, în ultimii ani, producția obținută la fiecare sortiment de legume a ajuns la: 500 tone tomate, 450 tone castraveți, 200 tone țelină, 200 tone morcovi, 100 tone pătrunjel Ărădăcină), 50 tone sfelcă roșie, 20 tone conopidă, 600 tone varză și 160 tone zarzavat. Produsele obținute se remarcă prin prospețime și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
întâlnite în majoritatea piețelor agroalimentare din Moldova: Iași, Suceava, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, Roman, Pașcani, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vaslui, Vatra Dornei. În comuna Stolniceni-Prăjescu, lipovenii reprezintă circa 20% din populația totală, iar satul Brătești se află printre principalii furnizori de legume din județ. Și aici, ca și la Focuri și Lespezi, culturile sunt amplasate pe lunci, terase și platouri, cu condiții favorabile mai ales pentru ceapă, varză, castraveți și rădăcinoase. În solarii, care se găsesc atât în perimetrul satelor cât și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care a fost prezentată la orașul Tg. Frumos. Tot mai mulți producători individuali (din toate comunitățile ruso-lipovenești) au obținut fonduri europene pentru modernizarea solariilor, extinderea suprafețelor cultivate, dezvoltându-și astfel micile afaceri de familie. În anul 2006, suprafețele cultivate cu legume în localitățile supuse studiului aveau următoarea structură : Creșterea nivelului de instruire a populației și ridicarea continuă a nivelului de trai au determinat în ultimii 20 de ani o orientare din ce în ce mai evidentă a populației tinere spre domenii ocupaționale diverse: sănătate, învățământ
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unul din obiectivele înscrise pe traseul unei excursii. În cadrul orașului se pot efectua vizite la diverse instituții publice, la fabricile de încălțăminte și confecții, la unitățile de panificație, la abatorul de păsări, la sera de flori sau la serele de legume. Vizitele geografice au o mare importanță atât în instruirea și educarea elevilor, cât și în orientarea profesională a acestora. Activitățile de tip shadow day nu trebuie să lipsească la clasele terminale, elevii având astfel posibilitatea să afle, la fața locului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]